de Razvan Iorga | iun. 13, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, R. Moldova, Știri, Ucraina
Surse din cadrul serviciilor de informații de la Chișinău au declarat pentru Reuters că motivele expulzărilor recente ale diplomaților Federației Ruse sunt conectate de o serie de activități de racolare a unor cetățeni moldoveni din UTA Găgăuzia (regiune cu statul special din cadrul R. Moldova -n.r.) și antrenarea lor în tabere paramilitare pentru trimiterea lor pe frontul de război din estul Ucrainei. Acestea au precizat pentru Reuters că cei cinci erau de fapt ofițeri ai GRU, acoperiți de statul de diplomați. Sursele mai menționează că luptătorii din Găgăuzia erau trimiși mai întâi la o tabără paramilitară de antrenamente în Rostov, o regiune din sudul Rusiei, loc unde unde, potrivit media ruse, au mai avut loc antrenamente au celor care apoi au fost trimiși pe frontul din estul Ucrainei.
Reuters mai notează că informația nu a putut fi confirmată cu oficialii din Republica Moldova, care nu au dorit să comenteze mai mult motivele expulzării celor cinci diplomați ruși, ci doar amintește o declarație a premierul Pavel Filip, potrivit căreia au existat „motive temeinice” pentru această decizie.
de Razvan Iorga | iun. 5, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Ministerul ucrainean al Apărării, Andrei Lisenko
Ministerul ucrainean al Apărării urmărește atent exercițiile militare inopinate pe care Rusia le desfășoară la granița cu Ucraina și în Crimeea, astfel că toate unitățile militare au fost puse în stare de alertă, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Andrei Lisenko, citat de Ukrinform. „Răspunsul departamentului militar ucrainean este adecvat: urmărim atent mișcările trupelor (ruse -n.r.) , întărim controlul spațiului aerian și cel al frontierelor terestre. Folosim toate mijloacele și metodele posibile pentru a urmări aceste exerciții pentru ca ele să nu se transforme într-o agresiune neașteptată”, a precizat oficialul ucrainean.
El a mai adăugat că Federația Rusă conduce așa-numitele exerciții militare ad-hoc și că Moscova nu își desfășoară trupele numai pe teritoriul rusesc, ci și pe teritoriul Belarusului, sub formă de exerciții militare comune cu această țară.
de Razvan Iorga | iun. 5, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri
În contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Moscova și Chișinău, militarii ruși cantonați în stânga Nistrului au primit ordin să desfășoare noi exerciții militare antiteroriste. Acestea au avut ca scop respingerea unui atac ce ar fi vizat minarea infrastructurii din regiune, luarea de ostatici din rândul militarilor, dar și a civililor, conform unui comunicat al Districtului Militar de Vest al Armatei ruse.
Conform scenariului de luptă, după somație, lunetiștii și artileriștii ruși și transnistreni au deschis focul asupra inamicului, apoi au înaintat, fiind acoperiți de un transportor blindat. Apoi militarii au lichidat grupul de teroriști. „Asemenea exerciții antiteroriste au loc în mod regulat și au ca scop excluderea completă a posibilității de organizarea a unor atacuri teroriste împotriva militarilor ruși din Transnistria”, precizează într-un comunicat structura militară rusă menționată.
Noile exerciții vin pe un fundal tensionat între Moscova și Chișinău, tocmai implicarea diplomaților și ofițerilor ruși în susținerea regimului separatist de la Tiraspol au condus la această criză. Instituțiile abilitate ale Chișinăul au convocat regulat diplomați și ofițeri ruși pentru a le transmite încetarea acestor practici, însă reprezentanții Moscovei au continuat acestă atitudine sfidătoare față de susținerea Tiraspolului.
Mai mult, oficiali ruși sub protecția diplomatică au fost acuzat și probați ca desfășurând activități de spionaj în Republica Moldova, cel mai recent caz fiind cel al fostului deputat Iurie Bolboceanu, ce fusese recrutat de Alexandr Grudin, adjunctul atașatului militar rus și cadru al GRU (Serviciul de Informații al Armatei ruse -n.r.). Bolboceanu a fost prins în flagrant când transmitea informații și primea bani în schimb. Probele au fost făcute publice de către autoritățile de la Chișinău.
de Razvan Iorga | mai 31, 2017 | Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri
Președinții Rusiei și Republicii Moldova, Vladimir Putin și Igor Dodon, vor discuta cazul expulzării a cinci diplomați ruși din R. Moldova, la un forum economic ce urmează a se desfășura între 1-3 iunie la Sankt Petersburg. „Îl așteptăm pe Dodon la forumul din Sankt-Petersburg”, a declarat Peskov, citat de RIA Novosti. Autoritățile din R. Moldova au declarat drept persona non-grata, luni, cinci diplomați ruși, fără a face vreo precizare despre motivele care au stat la baza deciziei. În astfel de cazuri, problema este legată de desfășurarea unor activități ce exced cadrul diplomatic sau sunt incompatibile cu această poziție. De asemenea, Rusia a precizat deja printr-o serie de înalți funcționari că Moscova pregătește o reacție în contrapartidă.
Dodon a încercat să dezamorseze această problemă pe contul său de Facebook, acuzând guvernarea de la Chișinău de stricarea intenționată a relațiilor cu Rusia. El a mai spus ieri, că la revenirea sa de la 1 forum economic de la Sankt- Petersburg (1- 3 iunie 2017) va cere directorului SIS și ministrului de Interne să-i prezinte raportul și să-și dea demisia. La începutul lunii mai, la Moscova, a fost retrimis ca ambasador socialistul Andrei Neguță. Acesta a mai fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia în perioada 2009-2012.
de Isac Mihai | apr. 5, 2017 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Fortele speciale ruse vaneaza teroristi islamisti radicali
Șase cetățeni provenind din țări din Asia Centrală au fost reținuți la Sankt Petersburg, fiind suspectați că încercau să recruteze „teroriști”, a anunțat azi filiala locală a Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General rus, citată de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceștia încercau să recruteze „persoane originare din Asia Centrală pentru a comite crime cum ar fi atentate teroriste”, a indicat Comitetul, care precizează că, în acest stadiu, reținerea celor șase nu are legătură cu presupusul autor al atentatului de luni din metroul din Sankt Petersburg, soldat cu 14 morți și circa 50 de răniți, conform celui mai recent bilanț.
Legături periculoase
Potrivit Comitetului, cei șase sunt suspectați de recrutare de persoane pentru grupări cum ar Statul Islamic sau Fatah al-Sham (fostul Front Al Nusra înainte de ruperea de Al Qaida). Aceștia îi îndemnau să se alăture unor „grupări armate ilegale, inclusiv în afara Rusiei” și să „participe la activități” ale Statului Islamic sau Fatah al-Sham. Percheziții au avut loc la domiciliul suspecților, unde s-au găsit, printre altele, literatură „islamistă și extremistă”, mai adaugă Comitetul de anchetă rus.
Aceste acțiuni au loc la scurt timp după ce autorul atentatului sinucigaș de luni din metroul din Sankt Petersburg a fost identificat de anchetatori ca Akbarjon Djalilov, născut în 1995 în Kârgâzstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală. Potrivit autorităților kârgâze, tânărul de 22 de ani locuia în Rusia din 2011 și avea cetățenie rusă.
Surse locale din statul central-asiatic au subliniat că serviciile de securitate din Kârgâzstan colaborează cu serviciile ruse, o delegație FSB fiind desfășurată în acest stat pentru identificarea altor suspecți de terorism care au legătură cu atacul de luni.
Profil de atentator
Profilul presupusului autor al atentatului terorist care a avut loc luni la metroul din Sankt Petersburg, soldându-se cu 14 morți și 49 de răniți, a început să prindă contur, relatează mass-media rusă. Chiar dacă atacul nu a fost revendicat, Comisia de Anchetă al Rusiei examinează eventualele legături ale lui Akbarjon Djalilov, 22 de ani, cu organizația jihadistă Statul Islamic (SI). Este pentru prima dată când anchetatorii menționează în mod oficial gruparea Statul Islamic, care are deja la activ câteva atentate și atacuri armate împotrica forțelor ruse din regiunea caucaziană, mai ales după aderarea la SI a unor grupuri de luptători din rezistența militară a popoarelor din Caucaz, majoritar musulmane, împotriva prezenței Federației Ruse.
‘O percheziție a avut loc la domiciliul său’, a anunțat Comisia de Anchetă, fără a preciza unde se află acest domiciliu. Tot potrivit comunicatului acestei Comisii, camerele de supraveghere îl arată pe Akbarjon Djalilov ‘ieșind din locuința lui cu o geantă și un rucsac’. Înainte să ‘acționeze’ o ‘bombă artizanală’ între stațiile Sennaia Ploșiadi și Tehnologhiceskii Institut, bărbatul de 22 de ani, născut în Kârgâzstan, a amplasat o a doua bombă într-o altă stație în centrul orașului, dezamorsată la timp.
Mai mult de 40 de persoane, printre care martori oculari și angajați de la metrou, au fost interogați de anchetatori, a mai precizat Comisia de Anchetă.
Reuniune antitero
La Moscova, președintele rus Vladimir Putin i-a chemat pe șefii serviciilor secrete ale țărilor din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) pentru o reuniune asupra luptei antiteroriste, prevăzută încă înainte de atentatul de la Sankt Petersburg.
Potrivit poliției din regiunea kârgâză Oș, unde este născut Djalilov, acesta a sosit la Sankt Petersburg în data de 3 martie venind din Oș, unde părinții săi locuiesc din 2014. În noaptea de marți spre miercuri, părinții săi au sosit cu avionul la Sankt Petersburg, a constatat o jurnalistă a AFP prezentă la aeroport.
‘Ei sunt într-o stare de plâns. Familia Djalilov a venit în 2011 pentru a munci în Rusia, însă în 2014 părinții au revenit în Kârgâzstan, iar fiul lor Akbar (versiune a prenumelui Akbarjon) a rămas la Sankt Petersburg’, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției din regiunea Oș, Zamir Sidikov. Potrivit informațiilor difuzate de un post de televiziune rus, citate de DPA, părinții vor trebui să identifice rămășițele pământești ale fiului lor și să răspundă întrebărilor anchetatorilor.
Djalilov avea naționalitatea rusă, la fel ca ‘toată familia sa’, potrivit acestui purtător de cuvânt, informație neconfirmată de autoritățile ruse.
Pepinieră pentru Statul Islamic
Motivele lui Akbarjon Djalilov rămân necunoscute, însă regiunea Oș este cunoscută pentru că ar fi furnizat un contingent important pentru gruparea Statul Islamic (SI) în Siria și Irak. Un număr de câteva mii de persoane din statele membre CSI, inclusiv din Asia Centrală și Federația Rusă, luptă pentru Statul Islamic, ocupând funcții de conducere în structurile organizației.
Akbarjon Djalilov, bărbatul suspectat că ar fi comis atentatul de luni din metroul din Sankt Petersburg, reprezintă un nou val de islamiști radicali care se integrează în societate departe de mișcările jihadiste existente – făcând mai dificilă sarcina forțelor de securitate de a le opri atacurile, relatează agenția Reuters într-o analiză publicată miercuri, preluată de Agerpres.
Paginile lui Akbarjon Djalilov de pe rețeaua rusă de socializare echivalentă Facebook arată interesul lui în wahabbism, o ramură ultraconservatoare a Islamului. Însă ele nu au oferit niciun indiciu că bărbatul ar putea recurge la violență, prezentând imaginea tipică a unui tânăr care ducea o viață aparent laică.
Dacă islamismul radical a fost într-adevăr motivul din spatele atacului, acesta se distinge de două valuri anterioare de atacatori — cei din regiunea Caucazului de Nord, care au lansat acțiuni succesive de rebeliune împotriva Moscovei și un alt grup, care a mers în Irak și Siria pentru a lupta alături de gruparea Statul Islamic (SI).
Noua generație de atacatori se poate inspira de la persoanele implicate în aceste lupte și provine din aceleași comunități musulmane, notează Reuters.
Cu toate acestea, ei nu au legături directe cu aceste organizații militante și nu au făcut obiectul unor mandate de arestare, a unor apeluri telefonice interceptate, documente de călătorie și traversări ale frontierelor monitorizate pe care se bazează forțele de securitate pentru a păstra o evidență a islamiștilor radicali violenți.
Strategie diferită
„Este ceva cu totul diferit, un nivel diferit de amenințare teroristă față de cea cu care se confruntă de obicei serviciile de securitate ruse”, a declarat Andrei Soldatov, un expert rus privind serviciile de informații. Serviciile de securitate caută de obicei o organizație și o rețea de finanțare în spatele unui atac terorist, a mai spus el, însă acestea ar putea să nu existe în cazuri precum atacul de la metroul din Sankt-Petersburg. „Este foarte dificil să contracarezi lucruri de genul acesta”, a spus Soldatov.
Poliția britanică s-a confruntat cu probleme similare în investigarea cazului lui Khalid Masood, care a intrat cu mașina în mulțime pe Podul Westminster luna trecută, omorând trei persoane și rănind alte câteva zeci, înainte de a înjunghia mortal un polițist. Nici în cazul lui Khalid Masood, care a fost împușcat mortal de poliție, nu au fost descoperite legături cunoscute cu grupuri jihadiste.
de Razvan Iorga | oct. 13, 2016 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, UE, Uncategorized @ro
Președintele rus Vladimir Putin, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor francezi de la TF1
Un raport al mai multor institute de relații internaționale de la Washington și Bulgaria precizează că, în prezent, Rusia duce o campanie secretă de măsuri politice, combinată cu cele economice în scopul de a manipula și de a discredita nu mai puțin de cinci țări central și est-europene. Cele mai uzitate tactici sunt cele ale corupției, combinate cu cele cadrul războiului hibrid și anume activităţi de propagandă, campanii pentru dezinformare.
Conform raportului, Moscova a cooptat politicieni cu idei comune, depune eforturi pentru dominarea pieţelor energetice şi a altor sectoare economice şi a subminat măsuri anticorupţie în tentativa de a obţine influenţă asupra guvernelor din Bulgaria, Ungaria, Letonia, Serbia şi Slovacia, potrivit Reuters. „În anumite ţări, influenţa rusă a devenit atât de răspândită şi endemică încât a subminat stabilitatea naţională, orientarea prooccidentală a ţărilor şi stabilitatea euro-atlantică”, arată raportul elaborat de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), cu sediul la Washington, şi Centrul pentru Studii Democratice (CSD), cu sediul în Sofia.
Urme de război hibrid
Studiul este intitulat „Strategia Kremlinului: Înţelegerea influenţei ruse în Europa Centrală şi de Est” și coincide cu o dezbatere politică fără precedent din Statele Unite pe tema tentativelor Rusiei de a exercita influenţă asupra scrutinului prezidenţial american prin atacuri cibernetice şi dezvăluirea unor emailuri ale candidatului democrat Hillary Clinton. Un fost oficial de la Departamentul de Stat este coordonatorul studiului, iar oficiali americani au declarat că susţin concluziile referitoare la ingerinţele Rusiei în estul Europei. „Ruşii s-au implicat într-o campanie susţinută de a redobândi ceea ce preşedintele Vladimir Putin consideră a fi o zonă-tampon în estul Europei şi de a submina nu doar NATO şi Uniunea Europeană, ci întreaga bază democratică a ambelor organizaţii”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial american.
Potrivit oficialului american, activităţile ruse includ acte de corupţie, activităţi de propagandă, campanii pentru dezinformare, asasinarea „în mod ocazional” a criticilor Kremlinului şi utilizarea tehnicilor online pentru subminarea disidenţilor şi slăbirea instituţiilor occidentale. Raportul menţionează o serie de activităţi ruse pentru extinderea influenţei în Europa Centrală şi de Est. Un exemplu este lansarea unor „megaproiecte” de genul contractului de 12,2 miliarde de euro pentru construirea a două reactoare nucleare în Ungaria şi promovarea oamenilor de afaceri proruşi. În Bulgaria, Rusia are o prezenţă economică intensă, cu o medie de 22% din PIB în intervalul 2005-2014, existând „riscul intrării statului sub influenţa Rusiei”, pe mai arată în raportul menționat.
Kremlinul încearcă să întoarcă Europa împotriva SUA pe dimensiunea serviciilor secrete
Concluziile raportului sunt în concordanță cu un recent interviu dat de liderul de la Kremlin pentru postul francez de televiziune TF1, în care acesta afirmă că Rusia are o colaborare bună cu serviciile secrete europene și una foarte proastă cu cele americane. „Avem relaţii foarte bune cu serviciile secrete franceze”, a spus Putin. El a mai afirmat că specialiştii în domeniul combaterii terorismului din Rusia, Franţa şi alte state europene „sunt într-adevăr pe aceeaşi lungime de undă”. „Dar nu se întâmplă mereu aşa”, a spus Putin, făcând referire la interacţiunea cu Statele Unite.
Potrivit acestuia, Rusia ar fi trimis Statelor Unite „informaţii despre fraţii Ţarnaev în urmă cu ceva timp”, însă răspunsul a fost: nu este treaba voastră, ei sunt deja cetăţeni americani şi ne vom ocupa noi de ei. „Rezultatul? Atacul terorist din Statele Unite. Nu este acesta un exemplu în care noi suportăm pierderi prin neglijarea cooperării în această sferă?” , a spus el. Cecenul Djokhar Ţarnaev a fost condamnat la moarte pentru că a ajutat, pe data 15 aprilie 2013, la comiterea atentatului cu bombă de la Maratonul de la Boston, soldat cu trei morţi şi circa 280 de răniţi.
Retorică anti-americană
El a mai condamnat SUA pentru războiul din Afganistan și a spus că americanii folosesc o retorică și standarde duble când vine vorba de implicarea Rusiei în Siria. Acesta i-a făcut responsabili pe americani de o serie de bombardamente în Afganistan și Yemen care s-au soldat cu sute de morți și răniți.
„În ceea ce privește situația umanitară din Alep, au uitat cu toții cum forțele americane au lansat atacuri aviatice în Afganistan care au lovit un spital și oameni de la Doctori fără Frontiere se aflau printre aceștia? Întregi nunți de peste 100 de persoane au fost ucise în Afganistan. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Siria, unde o singură lovitură aeriană a ucis 170 de persoane și a rănit alte 500 la o înmormântare”, a mai spus Putin.
