Analiză: Războiul de imagine dintre FSB și SBU se intensifică. Minoritatea românească din Ucraina, țintă a FSB și naționaliștilor ucraineni

Analiză: Războiul de imagine dintre FSB și SBU se intensifică. Minoritatea românească din Ucraina, țintă a FSB și naționaliștilor ucraineni

Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina

Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina

Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.

Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.

Radicali din stat UE

„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.

„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.

Cocktail Molotov în Transcarpatia

Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.

În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.

Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina

Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina

Episodul românesc

Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de  incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.

Reprezentantul SBU  a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Reacția MAE de la București

”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.

Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.

Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova

Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.

„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.

Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.

Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)

Share our work
Kremlinul îşi consolidează prezenţa militară în Siria

Kremlinul îşi consolidează prezenţa militară în Siria

SU-57, răspunsul rus la avionul de luptă de producție americană F-35

SU-57, răspunsul rus la avionul de luptă de producție americană F-35

Rusia a trimis în Siria cele mai noi avioane ale sale, Suhoi 57, aparţinând aşa-numitei generaţii cinci, a anunţat cotidianul „Kommersant”, citând două surse militare de la Moscova. Acestea au confirmat astfel informaţiile publicate miercuri, de un blogger sirian care a postat imagini video a două aparate ruseşti, aparent SU 57, în zona bazei aeriene ruse de la  Hmeimim, în nordul Siriei.

Sursele „Kommersant” nu au precizat numărul avioanelor, menţionând doar că au fost trimise în Siria pentru testarea armamentului avioanelor din generaţia a cincea. Informațiile publicate de mass-media rusă confirmă parțial declarațiile recente ale generalului rus Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti devenit deputat, vorbind în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus). Deputatul rus, aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Parlamentul federal rus, a declarat că Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria.

Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul sirian

Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul sirian

SU 57 vs. F35

SU 57 este primul avion rus din generaţia a cincea, căreia îi mai aparţin aparatele americane F 22 şi F 35, prezente de mult în Orientul Mijlociu. De menţionat că avioanele F 35 se află şi în dotarea Aviaţiei israeliene. Aparatele ruseşti se află însă doar în faza de testare care se va încheia în 2019, cand Ministerul rus al Apărării ar urma să contracteze primele 12 aparate.

Trimiterea în Siria a celor mai sofisticate avioane ruseşti are loc la două luni după ce preşedintele Putin a anunţat retragerea parţială a forţelor ruse din Siria, la o lună după ce jihadiştii au doborat în provincia Idlib un avion rus SU 25 şi la două săptămâni după ce Aviaţia americană a ucis şi rănit zeci de mercenari ruşi care luptau de partea Damascului. Mesajul poate fi adresat inclusiv Turciei care de o lună asaltează miliţiile kurde de la Afrin, după ce Rusia şi-a retras de acolo observatorii militari si a deschis spaţiul aerian sirian pentru aviaţia turcă.

Mass-media turcă, citând surse militare de la Ankara, a menționat periodic interesul regimului Erdogan pentru achiziționarea unor sisteme de armament modern din Federația Rusă, inclusiv SU 57, după ce anterior partea turcă a achiziționat sisteme moderne de rachete antiaeriene de producție rusească. Această decizie a trezit nemulțumiri profunde din partea aliaților Turciei din NATO, mai ales SUA și unele state europene.

„Peste 200 de noi arme” testate

Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria, a afirmat un general rus aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Duma de Stat de la Moscova, în timp ce Moscova este acuzată că participă la raidurile sângeroase asupra bastionului rebelilor din Goutha Orientală, în apropiere de Damasc, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ajutând poporul nostru frate sirian, noi am testat peste 200 de noi tipuri de arme”, a declarat generalul Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti și deputat al partidului de guvernământ din Federația Rusă, Edinaia Rossia (Rusia Unită).

„Aceasta a arătat lumii întregi eficienţa armelor ruseşti”, a spus el într-un discurs rostit cu ocazia „Zilei Apărătorilor Patriei”, sărbătorită în Rusia la 23 februarie, potrivit afirmaţiilor publicate pe site-ul partidului Edinaia Rossia (Rusia Unită).

Situație complexă

În aceste zile, mass-media internațională a tirajat mai multe informaţii contradictorii în legătură cu intrarea în zona Afrin, în sprijinul kurzilor, a unor formaţiuni ale miliţiilor siriene proguvernamentale. Aceste date au fost confirmate de surse militare și diplomatice din mai multe state din regiune, fiind vorba despre un acord al kurzilor cu armata siriană, folosirea miliţiilor permițând evitarea unei confruntări directe între armata siriană și cea turcă.

Rusia încearcă să prevină cu orice preţ un asemenea conflict ce ar putea pune în pericol complexa sa construcţie politică şi militară din Siria bazată, pe de o parte, pe alianţa sa cu Damascul şi Teheranul, iar pe de altă parte cu Turcia şi Iranul. Recent, ministrul rus de Externe, Lavrov a acuzat statele occidentale că urmăresc culpabilizarea regimului de la Damasc şi, în ultimă instanţă, înlăturarea acestuia de la putere.

Grupul Wagner, armata de mercenari rusă din Orient

Grupul Wagner, armata de mercenari rusă din Orient

Deznodământ sângeros

Rusia a chemat părţile implicate să manifeste reţinere şi să respecte integritatea teritorială a Siriei, blamând însă SUA pentru intervenţiua turcă la Afrin, dar mai ales pentru susţinerea separatismului kurd. Ministerul Apărării de la Moscova a mai subliniat “prezenţa ilegală” a trupelor americane pe teritoriul Siriei, care ar fi implicate în acțiuni de preluare a controlului asupra unor obiective economice strategice sub pretextul luprei împotriva teroriştilor radicali islamiști.

Noile declarații ruse vin doar la câteva zile după ce aviaţia Statelor Unite ar fi ucis 200 de mercenari ruși pe frontul sirian, în ultima săptămână. Surse americane, citate de mass-media occidentală, au subliniat că alte câteva sute de cetățeni ruși ar fi fost răniți. Dacă datele din teren vor confirma bilanţul, acesta ar deveni cel mai sângeros înregistrat între SUA şi Rusia, cei doi foşti inamici ai Războiului Rece.

Mercenarii ruşi, mulți veterani ai războiului din estul Ucrainei şi care sunt plătiţi să lupte în numele dictatorului sirian Bashar al-Assad, au încercat să ia cu asalt o bază militară şi o rafinărie, apărate de forţele americane în regiunea Deir Ezzor, adaugă sursele militare citate. Aviația militară SUA a intervenit în forță, distrugând forțele ruso-siriene implicate.

Cetățenii ruși implicați sunt angajați ai mai multor companii de securitate privată din Rusia, mai ales grupul Wagner, deținut de oligarhul rus Evghenii Prigojin, un cunoscut aliat al liderului rus Vladimir Putin. Până în acest moment partea rusă a recunoscut doar parțial pierderile suferite, accentând faptul că cetățenii ruși implicați nu au nicio legătură cu forțele armate ruse, fapt respins de experții în domeniu.

Share our work
Piloți pakistanezi pentru F-16 turce, armata secretă a regimului Erdogan împotriva kurzilor

Piloți pakistanezi pentru F-16 turce, armata secretă a regimului Erdogan împotriva kurzilor

Piloții militari pakistanezi sunt considerați printre cei mai buni din lume

Piloții militari pakistanezi sunt considerați printre cei mai buni din lume

O parte a avioanelor militare turce implicate în acțiunile militare anti-kurde din Siria sunt pilotate de piloți militari pakistanezi, activi și rezerviști, angajați de Ankara pe fondul penuriei de personal militar calificat provocate de epurările masive din ultimii ani, relatează surse militare turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele militare turce citate au menționat că cei aproximativ 100 de piloți și 400 de personal tehnic au fost angajați de statul turc prin intermediul fundației pakistaneze Fauji, cunoscută pentru serviciile de securitate oferite statelor arabe din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Prin intermediul acestei fundații, controlate de serviciile de securitate pakistaneze, statele arabe menționate recrutează zeci de mii de pakistanezi cu experiență militară pentru armatele proprii și serviciile de securitate. Folosirea pakistanezilor în acțiunile de reprimare a protesteor din unele state arabe, precum Bahrain și Arabia Saudită, a provocat protestele organizațiilor pentru protecția drepturilor omului.

Penurie de piloți

Dupa epurarile masive in randurile armatei, urmare a puciului esuat din 2016, fortele aeriene turce duc mare lipsa de piloti militari, în pofida faptului că autoritățile de la Ankara au lansat o serie de ofensive militare de amploare împotriva forțelor kurde din zona de frontieră turco-siriană. Pentru a suplini parțial necesitățile militare, fortele aeriene turce au rechemat aproximativ o suta de fosti piloti de F-16, majoritatea actuali piloți în aviația civilă.

Datorită faptului că armata turca este majoritar echipata cu avioane de lupta F-16 produse de Lockheed Martin, Ankara a cerut ajutorul aliatului american pentru formarea de noi piloti, precum și implicarea aviației militare SUA în raidurile anti-kurde, solicitări refuzate de administrația SUA. Și alte state membre NATO au refuzat să sprijine operațiunile militare turce din Siria cu aviație militară ori forțe de uscat.

Refuzul american a dus la reorientarea Turciei către Pakistan, stat cu care Ankara are relații militare vechi, inclusiv din timpul Războiului Rece, când amândouă făceau parte din alianța militară anti-URSS, cunoscută sub numele de CENTO ori Pactul de la Bagdad, încheiat în 1955.

Pakistan-furnizează-zeci-de-mii-de-mercenari-pentru-armatele-statelor-arabe-din-Golf-bogate-în-petrol

Pakistan-furnizează-zeci-de-mii-de-mercenari-pentru-armatele-statelor-arabe-din-Golf-bogate-în-petrol

Opoziție americană

Inițial, SUA s-au opus oricărui demers în acest sens, autoritățile americane folosindu-se de tratatele care impun Turciei să nu implice o terță țară în antrenamente ori operațiuni militare cu sisteme de armament militar american fără acordul expres al SUA.

Fără a ține cont de obiecțiunile americane, autoritățile turce au apelat în ultimele luni la fundația pakistaneză Fauji, care a intermediat angajarea a câteva sute de piloți militari și personal tehnic pakistanez, aceștia participând activ la operațiunile militare turce din Siria și Irak. Contractul este estimat la aproximativ 300 de milioane de dolari pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire, incluzând și livrarea către partea turcă a unor piese de schimb pentru F-16, mai greu de obținut de către Ankara datorită răcirii relațiilor militare cu SUA și alte state NATO, în special Germania.

Pakistanezii implicați au primit automat și cetățenie turcă pentru a evita implicațiile legale ulterioare, legislația turcă interzicând folosirea de către autorități a serviciilor mercenarilor.

Sursele citate au mai menționat că Ankara s-a folosit de serviciile fundației Fauji și în timpul crizei din Qatar, când Turcia a trimis un contingent militar pentru susținerea micului emirat arab împotriva alianței conduse de Arabia Saudită. (Mihai Isac)

Share our work
Javelin-ul american, speranța Kiev-ului în Donbass

Javelin-ul american, speranța Kiev-ului în Donbass

Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina

Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina

Administrația Trump urmează să aprobe un pachet de ajutor pentru Ucraina, inclusiv 210 rachete anti-tanc și 35 de lansatoare Javelin, relatează surse diplomatice, citate de mass-media internațională, preluate de KARADENIZ PRESS. Rusia consideră că planul, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.

Și ministrul ucrainean al Apărării,  Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.

Sprijin crescut

”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean  Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Valoarea totala a lotului de complexe Javelin livrate Ucrainei se ridica la 47 de milioane de dolari a mai arătat sursa citată.

El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.

Armament american pentru Ucraina

Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.

Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.

Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014.

Condiții stricte

SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.

Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.

Victorie psihologică rusă

După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.

O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.

Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015.

Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin

Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin

Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni

Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.

Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.

La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.

Întâlnire strategică

Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane  ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută  în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.

Potrivit ministrului de la Kiev,  nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia  că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Kremlinul amenință NATO cu un scenariu ucrainean în Balcani

Kremlinul amenință NATO cu un scenariu ucrainean în Balcani

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad

Occidentul încearcă să ”atragă” ţările balcanice în NATO, punându-le în faţa unei alegeri – ori Vest, ori Rusia – fără să tragă învăţăminte din experienţa ucraineană, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă la Universiatea din Belgrad, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În continuare, Lavrov a reiterat poziţia Moscovei faţă de evenimentele din 2013-2014 din Ucraina. Conducerea rusă nu recunoaşte că plecarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici a fost rezultatul mişcării de contestare de o anvergură fără precedent în Ucraina, susţinând în schimb că a fost vorba de un complot al Occidentului.

Potrivit lui Lavrov, fără să tragă învăţăminte din această experienţă tristă, Occidentul încearcă să pună ţările balcanice în faţa aceleiaşi alegeri false. ”Ţărilor din regiune li se cere să facă o astfel de alegere, se încearcă atragerea lor în NATO”, a insistat Lavrov, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat – de a întări securitatea naţională a statelor balcanice, în condiţiile în care nimeni nu le ameninţă. El a mai spus că aderarea acestora la Alianţa Nord-Atlantică le va forţa să se situeze de o parte a confruntării militaro-politică, a cărei filosofie SUA şi NATO o impun în prezent Europei.

Situație nesănătoasă

În Europa se creează o situaţie nesănătoasă din cauza încercărilor unor membri ai NATO şi UE de a escalada confruntarea, declarase anterior Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu omologul său sârb Ivica Dacic. ”Am discutat despre situaţia din Europa. Din păcate, se creează o situaţie nesănătoasă din cauză că unii membri NATO şi UE încearcă să escaladeze confruntarea, să facă astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să avanseze tot mai spre Est (…), aşa cum a fost cu Muntenegru, aşa cum se încearcă acum în Macedonia şi chiar şi în Bosnia-Herţegovina”, a afirmat ministrul rus.

Referitor la Centrul umanitar sârbo-rus din Niş, şeful diplomaţiei ruse a spus că acest centru operează strict în baza mandatului său umanitar, adăugând că este neclar ce fac colegii americani de la baza Bondsteel din Kosovo. ”Nu există vreo intenţie ascunsă în spatele acestui centru. Când au apărut suspiciuni cu privire la activităţile personalului sârb şi rusesc, reprezentanţii părţii care au exprimat astfel de suspiciuni – SUA – au fost invitaţi să viziteze liber acest centru. Reprezentantul american a putut astfel să vadă că Centrul este angajat exclusiv în munca umanitară”, a spus Lavrov.

„În aceeaşi regiune, pe teritoriul sârbesc, în Kosovo, baza americană Bondsteel a fost înfiinţată pe baza unei decizii a ONU. Există multe mărturii care sugerează că nu este clar ce fac colegii noştri americani acolo. Ca răspuns la aceste îndoieli, nu a invitat nimeni să viziteze această bază”, a adăugat el, conform Tanjug.

Serbia, cu fundul în două luntri geopolitice

Serbia merge pe calea europeană, dar va continua să construiască cele mai bune relaţii posibile cu Federaţia Rusă şi doreşte ca relaţiile să fie şi mai bune, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei sârbe de presă. ”Presupun că vor exista diferite dorinţe şi presiuni pentru ca aceste relaţii să meargă într-o altă direcţie, dar Serbia îşi va menţine cursul, va respecta legăturile tradiţionale şi va dezvolta cele mai bune relaţii cu Federaţia Rusă”, a insistat Vucic într-o conferinţă de presă cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Serbia este o ţară independentă care ia decizii singură şi va acţiona în acelaşi mod şi pe viitor, a spus Vucic, care a menţionat că ţara sa nu va impune sancţiuni Rusiei şi şi-a exprimat speranţa că UE va înţelege acest lucru. ”Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia”, a reiterat preşedintele sârb, adăugând că Serbia nu a făcut niciodată vreun rău Federaţiei Ruse, aşa cum nici Rusia nu a acţionat împotriva intereselor Serbiei, potrivit Tanjug.

Kosovo, problema eternă

Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană şi numai un compromis poate opri ca statutul provinciei Kosovo să se transforme într-un ‘conflict îngheţat’, a avertizat anterior preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Fost naţionalist sârb, acesta şi-a schimbat poziţia în ultimul deceniu, devenind proeuropean, a declarat că orice decizie privind Kosovo trebuie luată prin vot de cetăţenii sârbi. ‘Populaţia va decide, dacă credeţi că poate obţine o majoritate, eu nu sunt prea sigur’, a declarat Vucic într-un interviu pentru Reuters. ‘Trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi şi să înţelegem relaţiile la nivel mondial şi relaţiile din Kosovo şi să înţelegem că (Kosovo) nu este a noastră, aşa cum am crezut, însă nici a lor aşa cum încearcă ei să arate’, a mai spus Aleksandar Vucic. ‘Dacă nu există niciun compromis vom avea un conflict îngheţat zeci de ani. Nu ar trebui să lăsăm copiii noştri să se ocupe de asta’, a mai spus preşedintele sârb.

Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.

Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

Condiții europene

Uniunea Europeană nu a spus în mod explicit care este forma pe care ar trebui să o ia un acord între Serbia şi Kosovo, însă ministrul de externe german Sigmar Gabriel a declarat la Pristina că ‘acceptarea independenţei Kosovo’ de către sârbi este o condiţie a aderării la UE. ‘Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo’, a spus Sigmar Gabriel la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. ‘Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa’, a insistat ministrul de externe german, adăugând că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

La rândul său, şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a declarat vineri la Sofia că mesajele arogante venite din partea unor miniştri de externe potrivit cărora Serbia trebuie să recunoască independenţa Kosovo dacă doreşte să adere la UE sunt ‘contraproductive şi inacceptabile’. ‘I-am invitat să adere la poziţia comună a UE asupra Kosovo. Ei nu ar trebui să ne spună ceea ce ei nu vor să audă în ţările lor. Este umilitor şi absolut inacceptabil pentru Serbia’, a spus Dacic care a participat la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările UE şi din ţările Balcanilor de Vest.

‘Serbia va continua dialogul, însă dialogul şi o soluţie permanentă presupun un acord care să ţină cont de interesele ambelor părţi’, a mai spus şeful diplomaţiei sârbe.

Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic

Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic

Avertisment diplomatic

Comisia Europeană i-a cerut recent prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează mass-media regională. „Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini.

Reamintim că Edi Rama a fost la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu „un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.

Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o „Albanie Mare”.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează, pe fondul lipsei de unitate la nivelul UE în problema recunoașterii independenței Kosovo. Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa  Republicii Kosovo.

UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Preşedintele ciprioţilor greci, Nicos Anastasiades, a cerut Turciei să înceteze blocarea operaţiunilor de explorare a gazelor în largul insulei, gaze de care ar putea, potrivit lui, să beneficieze atât ciprioţii greci, cât şi cei turci, odată ce ţara se va reunifica, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Retorica Turciei și a ciprioților turci este nejustificată și fără fundament. Aceasta nu servește poporului cipriot. Proiectele Republicii Cipru în materioe de energie vor continua”, a mai afirmat Nicos Anastasiades.

”Invit în mod public Turcia şi comunitatea cipriotă-turcă să revină la masa negocierilor”, cu condiţia încetării încălcării drepturilor Ciprului în Zona sa economică exclusivă (ZEE), adaugă Nicos Anastasiades.

Piraterie statală

Nicosia acuză Ankara de la începutul lunii februarie 2018 de încălcarea dreptului internaţional, după ce a blocat în largul insulei o navă de foraj închiriată de gigantul italian Eni, care deţine licenţe de explorare în ZEE cipriotă. Anastasiades a dat asigurări că bogăţiile naturale din insulă aparţin statului şi vor fi împărţite cu ciprioţii turci odată ce insula se va reunifica.

Activităţile de explorare a gazelor desfăşurate de Republica Cipru în ZEE au declanşat tensiuni cu Ankara, care cere suspendarea lor, în aşteptarea unei soluţii privind insula divizată. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat companiile internaţionale care vor să efectueze prospecţiuni în apele cipriote, argumentând că apără ”drepturile inalienabile” ale comunităţii cipriote-turce privind resursele naturale ale insulei.

Pentru a opri orice demers al autorităților de la Nicosia, Ankara a trimis un număr de nave de patrulare în zona aflată în dispută, în pofida protestelor comunității internaționale.

Blocarea navei italiene a intervenit după anunţul făcut de Nicosia că a descoperit importante rezerve de gaze în zona sa economică, explorată în comun cu Eni şi compania franceză Total.

Conflict înghețat

Ciprul este divizat din 1974, în urma intervenției militare turce, pe fondul acțiunilor militare ale statului elen și comunității grecilor ciprioți în favoarea unificării Ciprului cu Grecia. În urma intervenției militare turce, Republica Cipru, stat membru al UE, îşi exercită de facto autoritatea doar pe două treimi din sudul ţării, restul de o treime, în nord, aflându-se sub administraţia autoproclamatei Republici turce a Ciprului de Nord, recunoscută numai de Ankara. Pentru consolidarea controlului politic, militar și economic asupra nordului insulei, Ankara a implementat un program agresiv de colonizare a zonei controlate (Republica Turcă a Ciprului de Nord) cu populație din Turcia continentală, care în acest moment depășesc numeric etnicii turci ciprioți.

Procesul de reunificare se află în impas după eşecul de negocierilor de anul trecut, desfăşurate sub egida ONU. Ankara are desfășurați aproximativ 30 de mii de soldați în nordul insulei, dispunând de sute de tancuri și sisteme moderne de armament.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Israel, amenințat indirect

Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.

Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.

Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.

Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.

Proiect strategic

Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.

În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.

Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa.

Gaz israelian pentru Cairo

Planul de a importa gaz din Israel va ajuta Egiptul să devină un hub regional al gazelor naturale, a declarat miercuri preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi, apărând un acord care a declanşat aprige controverse în ţara sa. Al-Sissi a spus că ţările mediteraneene care au descoperit zăcăminte de gaz – Cipru, Liban sau Israel – au avut ca opţiune de procesare a lui fie Turcia, fie propriile lor teritorii, fie Egiptul. „Avem facilităţi pentru procesarea gazului care nu se găsesc în multe ţări din regiunea de est a Mediteranei sau cel puţin în ţările unde au fost descoperite câmpurile de gaz”, a declarat al-Sissi.

Reamintim că luni, compania israeliană de gaze Delek Drilling a anunţat un acord pentru a exporta în Egipt gaze naturale în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari. Acest acord vine pe fondul lipsei unor angajamente din partea statelor arabe bogate în gaz și petrol de a susține economia egipteană, confruntată cu numeroase crize politice și financiare în ultimii ani.

Acordul, care a fost salutat ca fiind unul ”istoric” de către premierul israelian Benjamin Netanyahu şi compania Delek, a stârnit nemulţumirea multor egipteni, cărora guvernul al-Sissi le-a promis că Egiptul va putea să îşi asigure singur necesarul de gaze după ce la sfârşitul anului trecut a început exploatarea zăcământului gazifer offshore Zohr. „Nu avem nimic de ascuns. Guvernul nu este parte a acordului de import de gaze din Israel. S-a făcut de către sectorul privat”, a spus al-Sissi la deschiderea unui centru pentru investitori în sudul Egiptului. El a adăugat că guvernul permite sectorului privat să importe şi să proceseze gaz folosind aceste facilităţi în schimbul unor bani.

Al-Sissi este practic aproape sigur de obţinerea unui al doilea mandat de preşedinte la alegerile programate pentru 26-28 martie 2018. (M.I.)

Share our work