de Isac Mihai | dec. 2, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a invitat pe acei locuitori ai Donbasului care sunt de partea Moscovei să părăsească Ucraina şi să se instaleze în Rusia, titrează publicaţia Novaia Gazeta din Kiev, citând un interviu acordat de şeful statului ucrainean mai multor media internaţionale, citate de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Este exprimată o opinie potrivit căreia majoritatea locuitorilor (din Donbas) şi-ar dori să trăiască în Rusia. Nu este adevărat. Eu cred şi ştiu că există acolo oameni care sunt cu sufletul pentru Ucraina. Dar există şi dintre cei care sunt cu Rusia. Aceştia pot pleca: Moscova acordă în prezent în mod ilegal cetăţenie rusă ucrainenilor. Fiecare dintre noi are dreptul să aleagă locul unde vrea să trăiască’, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu apărut în Der Spiegel.
Acuzații dure
El a calificat drept ‘incorectă’ poziţia acelor ucraineni care, primind paşaport rusesc, trăiesc pe teritoriul Ucrainei şi în acelaşi timp îl consideră ca aparţinând Federaţiei Ruse. ‘Aşa nu merge’, a declarat tranşant Volodimir Zelenski, referindu-se în special la locuitorii din estul rusofon al Ucrainei, unde mai multe zone se află sub controlul rebelilor înarmaţi din Lugansk şi Doneţk.
În acelaşi timp, Zelenski i-a numit drept ‘nişte rătăciţi’ pe acei ucraineni care dispun deopotrivă de cetăţenia Ucrainei şi a Rusiei şi încasează ajutoare sociale atât din Ucraina, cât şi din Rusia.
Cu toate acestea, preşedintele ucrainean a declarat că Kievul trebuie să lupte pentru câştigarea acelor ucraineni din estul rusofon care în prezent sunt în tabăra rebelilor. ‘Nu avem dreptul moral să renunţăm aşa pur şi simplu la ei. Trebuie să le explicăm cum stau lucrurile cu adevărat, să ne luptăm pentru sufletele şi minţile lor’, a afirmat preşedintele ucrainean, care urmează să participe la 9 decembrie, la Paris, la summitul în aşa-zisul format ‘Normandia’ (Ucraina, Rusia, Franţa, Germania) dedicat relansării procesului de pace în estul Ucrainei.
Decembrie însângerat
Doi militari ucraineni au fost uciși în ciocnirile cu separatiștii pro-ruși duminică, în prima zi din decembrie, în regiunea Donețk, arată mass-media de la Kiev, citând serviciului de presă al Operațiunii Forțelor Unite din Donbas.
Autoritățile militare spun că cei doi soldați au murit în ciocniri cu un „grup de sabotaj și recunoaștere” al forțelor separatiste.
Potrivit datelor ONU în războiul din Donba, din 14 aprilie 2014 până pe 31 octombrie 2019, se estimează că și-au pierdut viața peste 13 mii de oameni, inclusiv circa 4.100 de militari ucraineni și circa 5650 de combatanți separatiști. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 22, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, Ucraina
NATO, sprijinit la Marea Baltică
Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.
Contingente NATO
La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.
În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.
În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.
Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..
NATO, consolidat la Marea Baltica
Moarte cerebrală
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.
La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Cosmosul, noul câmp de bătălie Putin-Trump
NATO îşi extinde ”aria de acţiune” în spaţiul cosmic, care devine al cincilea domeniu operaţional, după sol, apă, aer şi mai recent ciberspaţiu, au declarat surse NATO, citate de mass-media occidentală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie”, a explicat marţi la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca reprezentanţii celor 29 de aliaţi să-şi dea acordul asupra acestei extinderi.
Circa jumătate dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a menţionat Stoltenberg. El a dat asigurări că Alianţa „nu intenţionează să trimită arme în spaţiu” şi că noul pas va respecta legislaţia internaţională.
Atac spațial
Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a atenţionat însă, tot marţi, că un atac asupra unui satelit aparţinând unui stat membru al Alianţei ar putea constitui „o provocare la care va trebui să se răspundă”.
Articolul 5 al tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor, cu toate că a fost transpus în practică doar o dată, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA.
Or, cu toate că un atac asupra unui satelit nu ar echivala – susţine Hutchison – cu invadarea unei ţări, o incursiune împotriva unei reţele de comunicaţii poate duce la un conflict. „Cu siguranţă, va fi o problemă care trebuie analizată în viitor”, a spus ambasadoarea americană, insistând totuşi că scopul includerii spaţiului cosmic între domeniile de operaţiuni ale NATO se limitează la descurajare şi apărare.
Summit cu năbădăi
Decizia NATO vine în contextul apropiatului summit londonez al Alianței de la începutul lunii decembrie și a deciziei din august a preşedintelui american Donald Trump privind lansarea Comandamentului Spaţial al Statelor Unite. Prin adoptarea Space Policy Directive, noua divizie din cadrul Departamentului american al apărării va sta la baza înfiinţării unei forţe militare spaţiale, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA.
NATO a adoptat la finele lunii iunie a.c. prima sa politică spaţială în vederea coordonării eforturilor aliate de contracarare a provocărilor apărute în spaţiu, anunţându-se atunci că mai târziu în cursul anului NATO ar putea adăuga spaţiul pe lista sa de domenii operaţionale, alături de domeniile terestru, maritim, aerian şi de cel cibernetic, care a fost adăugat în 2016. Aceasta va permite Alianţei să aloce resurse suplimentare şi să trateze atacurile spaţiale similar celorlalte domenii.
China are un program spațial ambițios
China, noua problemă spațială a NATO?
Decizia NATO, care va fi consolidată de alte acțiuni la summitul liderilor din 3-4 decembrie de la Londra la care este aşteptat şi Trump, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. „Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a declarat anterior un înalt diplomat al NATO implicat în pregătirea documentației, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare.
Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.
Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, au precizat diplomaţii.
Deşi ţările membre NATO deţin în prezent 65% din sateliţii din spaţiu, China ia în considerare dezvoltarea de constelaţii masive de sateliţi comerciali care pot oferi servicii variind de la internet de mare viteză pentru avioane până la urmărire de rachete şi de forţe armate la sol.
China dezvoltă arme pe care le poate folosi pe orbită şi a devenit anul trecut prima ţară care a ajuns pe partea îndepărtată a Lunii.
Riposta rusă
Federația Rusă, fost partener strategic al NATO, este de asemenea o forţă în spaţiu şi una dintre puţinele ţări care pot lansa sateliţi pe orbită.
„Poate să existe un război exclusiv în spaţiu, însă cine controlează spaţiul controlează şi ce se întâmplă pe uscat, pe mare şi în aer”, a spus Jamie Shea, fost înalt oficial al NATO, în prezent analist la think-tank-ul Friends of Europe de la Bruxelles. „Dacă nu controlezi spaţiul, nu controlezi nici celelalte domenii”, a mai afirmat el.
Anterior, autoritățile de la Moscova au amenințat că Rusia va fi nevoită să ia măsuri reciproce şi asimetrice în replică la posibilele ameninţări ce rezultă din intenţiile SUA de a folosi spaţiul cosmic în scopuri militare.
Potrivit şefului Statului Major General al Forţelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, intenţiile SUA de a folosi spaţiul cosmic în scopuri militare, în particular decizia de a forma o Forţă Spaţială, creează premisele militarizării spaţiului cosmic. „Toate aceste acţiuni ar putea duce la o agravare semnificativă a situaţiei militare şi politice, iar Rusia va trebui să răspundă emergenţei ameninţărilor militare cu măsuri similare şi asimetrice”, a declarat Gherasimov, citat de grupul media rus Sputnik, controlat de Kremlin, la o conferinţă privind strategia apărării. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 19, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului
Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu peste 6% (6,2%) mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvara acestui an, relatează mass-media de la Berlin, citând cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german. Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce această ţară mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de obiectivul intern de 2% prevăzut de NATO.
Summit strategic
Anunţul vine cu câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care distribuirea poverii financiare, subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni, se va afla din nou pe agenda discuţiilor.
Statele Unite au acuzat în mod repetat Germania că nu alocă suficienţi bani pentru apărare. Cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. Şi cifra pentru anul în curs, 2019, de 47,9 miliarde de euro, reprezintă o creştere faţă de cea anticipată în primăvară, la 1,39% de la 1,36% din PIB.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Programe ambițioase
Berlinul este implicat în susținerea financiară a mai multor programe militare de anvergură, inclusiv paneuropene, precum primul internet dedicat exclusiv armatei, denumit “Tactical Edge Networking” (TEN), un proiect olandezo-german.
Germania, una dintre principalele exportatoare de armament din Europa, dezvoltă o nouă clase de submarine diesel, diferite categorii de blindate grele și ușoare, sisteme de artilerie grea, etc.
Moarte cerebrală
NATO se află într-o perioadă delicată după criticile formulate la începutul lui noiembrie de preşedintele francez Emmanuel Macron, în sensul că Alianţa s-ar afla în „moarte cerebrală”. Cancelarul german Angela Merkel a ţinut să se distanţeze de această poziţie, afirmând că Alianţa atlantică reprezintă „pilonul central al apărării noastre”. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 14, 2019 | Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, UE
Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului
Statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO, a sugerat miercuri ministrul francez al apărării, Florence Parly, invitată să comenteze declaraţia controversată a preşedintelui Emmanuel Macron despre ‘moartea cerebrală’ a Alianţei, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
Falanga europeană
Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Moarte cerebrală
Emmanuel Macron, care a făcut din ‘Europa apărării’ una din marile sale teme, a provocat la începutul lunii noiembrie un val de proteste în interiorul Alianţei atunci când, într-un interviu, a apreciat că NATO se află în ‘moarte cerebrală’.
Mulţi dintre aliaţi europeni au respins această descriere a NATO, înaintea summitului ce va avea loc pe 4 decembrie la Londra.
Declaraţiile au fost criticate de cancelarul german Angela Merkel, președintele american Donald Trump şi de preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, la fel ca numeroşi europeni, sunt sceptice faţă de posibilitatea ca Europa să facă faţă militar fără Statele Unite.
Demers european
Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde recent unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare.
Potrivit agenţiei DPA, 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO, un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.
Conform unui comunicat postat marţi pe site-ul Consiliului, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acţiunilor tactice, în domeniul medical, precum şi în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acţiunilor de colaborare ale UE, precum şi pe dezvoltarea capabilităţilor pe mare, aer şi în spaţiu.
25 pentru PESCO
Douăzeci şi cinci de state membre ale UE, printre care şi România, participă la PESCO, existând o strategie de atragere și a altor țări membre ale blocului comunitar.
Potrivit DPA, unul din proiecte – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.
UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.
La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.
Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune
Miliarde pentru apărare
Deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.
‘Nu investim suficient (în apărare), iar aceste investiţii nu sunt suficient de eficiente’, a declarat luni şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, la postul de radio France Inter, citând existenţa a 20 de tipuri diferite de aeronave de luptă, comparativ cu şase din SUA.
Franţa va avea un mare rol în 60% din cele 47 de proiecte, adesea împreună cu Germania, Italia şi Spania.
Spre exemplu, Franţa va conduce proiectele de depistare de rachete balistice în spaţiu şi de dezvoltare a unei arme de bruiaj electronic, împreună cu Spania şi Suedia.
Împreună cu Italia, Franţa va dezvolta un prototip pentru o nouă clasă de nave militare, denumită corveta de patrulă europeană. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 23, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene
Kievul intenționează să-și crească exporturile de armament până la 20 de miliarde de dolari până în 2025, a declarat pentru portalul censor.net, Aivaras Abromavicius, președintele Consiliului de Supraveghere al întreprinderii de stat din domeniul apararii „Ukroboronprom”, citat de mass-media regională. „În privința exporturilor ne-am propus un obiectiv ambițios – să creștem de cinci ori exporturile până în 2025. Piața mondială a armelor este de aproape 2 trilioane de dolari pe an. Vrem să creștem exporturile cu cel puțin 2 miliarde de dolari pe an” a spus el.
Sabotaj intern
Potrivit acestuia, zonele cele mai promițătoare pentru exporturile militare sunt industria aeronavelor și a rachetelor. În ultimii ani, Ucraina nu a fost exportator de aeronave din cauza „sabotajului de către persoanele responsabile pentru această zonă”, a menționat Abromavicius.
Cu toate acestea, în industria rachetelor, au fost semnate recent mai multe „contracte extrem de bune”. În consecință, Abromavicius consideră că Ucraina are un „avantaj competitiv” pe piețele globale.
Președintele Consiliului de Supraveghere al UkrOboronProm consideră că trebuie reformat Concernului de Stat care monitorizează industria apărării și că reforma ar trebui să înceapă cu înlocuirea directorului general, care a pierdut controlul asupra companiilor, a acumulat datorii mari și a provocat stagnarea producţiei de armament, deoarece există deja „o absență completă de proiecte noi, de ultimă generație”.
Ambiții globale
Șapte candidați sunt considerați potriviţi pentru al înlocui pe Pavlo Bukin, care deține în prezent funcția de director general al concernului. Abromavicius consideră că este posibil ca unele dintre filialele concernului să fie privatizate.
Conform informațiilor publicate la începutul lunii martie 2019 de Institutul de Cercetare privind Pacea Internaţională de la Stockholm (SIPRI), Ucraina se află în primii 25 de exportatori de arme în perioada 2014-2018, fiind pe poziția a 12-a în lume. Potrivit institutului, liderii sunt SUA, Rusia și Franța. Principalii cumpărătorii de echipamente militare ucrainene sunt China și Thailanda.
În 2019, Ucraina își mărește cheltuielile militare cu aproape 16%, până la 7,6 miliarde de dolari (față de 6,4 miliarde de dolari anul trecut). Aceasta reprezintă 5,4% din PIB-ul țării. (N.G.)
