de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE
Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei
Ministerul de Externe rus a anunţat marţi că l-a declarat persona non grata pe un diplomat eston, al cărui nume nu îl face public, ”pe baza principiului reciprocităţii”. Acesta este al doilea diplomat eston expulzat din Federaţia Rusă în mai puţin de o lună, într-o escaladare a scandalului de spionaj cu Tallinnul, în contextul relaţiilor deja tensionate dintre Moscova şi Uniunea Europeană.
Rusia l-a acuzat luna trecută pe unul dintre consulii Estoniei de activităţi de spionaj şi l-a expulzat, determinând Estonia să expulzeze la rândul său un diplomat rus.
Ambasadorul Estoniei la Moscova, Margus Laidre, a fost convocat marţi la sediul MAE rus, unde i s-a adus la cunoştinţă despre expulzarea diplomatului, care trebuie să părăsească teritoriul Rusiei în decurs de o săptămână.
Avertisment dur
„I-a fost transmis un protest ferm şi o notă care precizează că, pe baza principiului reciprocităţii, un angajat al misiunii diplomatice estone din Moscova este declarat persona non grata şi trebuie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse într-o săptămână”, a precizat instituţia diplomatică rusă.
Totodată, MAE rus avertizează autorităţile estone împotriva ”complicării în continuare a situaţiei pe care au agravat-o deja la extrem”, adăugând că, în caz contrar, Moscova va răspunde într-un mod hotărât.
Statul baltic este membru al NATO și UE, remarcându-se prin politica dură dusă față de Federația Rusă. Scandalurile de spionaj dintre cele două state apar frecvemt. Tallinul acuză periodic Federația Rusă că folosește importanta comunitate rusolingvă din Estonia împotriva autorităților constituționale din fosta republică sovietică. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Găgăuzia, alegeri parlamentare locale în septembrie
Comisia Electorală din Unitatea Administrativ Teritorială Găgăuzia a înregistrat 82 de candidați la funcția de „deputat local”, în cadrul alegerilor parlamentare din regiune. Potrivit Comisie, în cadrul celor 35 de circumscripții electorale, diferă interesul candidaților. În unele s-au înregistrat câte 5 candidați, în altele doar câte unul singur.
În Găgăuzia, la 19 septembrie urmează să se desfășoare alegeri parlamentare pentru alegerea unei noi componențe a Adunări Populare (Parlamentul local). Scrutinul parlamentar se desfășoară în baza circumscripțiilor electorale, care sunt 35 la număr. Conform legislației locale, o localitate urbană ori rurală este reprezentată de cel puțin un deputat în Legislativul local, indiferent de numărul populației.
Nume grele
Nicolai Dudoglo, fostul primar de Comrat și Vladimir Kîssa, fostul președinte al Adunării Populare din Găgăuzia (APG), vor concura pentru mandatele de deputați în APG. CEC-ul din regiune a aprobat semnăturile cetățenilor colectate de aceștia ca fiind valide și i-a înregistrat în calitate de candidați.
Alegerile pentru Parlamentul regional sunt considerate un test pentru administrația guvernatoarei Irina Vlah, aflată la cel de-al doilea mandat în fruntea UTAG. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Republica Moldova, diplomație parlamentară
Președintele Parlamentului de la Chișinău Igor Grosu a avut o discuție telefonică cu Dmytro Razumkov, președintele Radei Supreme a Ucrainei. Potrivit unui comunicat de presă, acesta a discutat cu omologul său ucrainean despre cooperare dintre parlamentele celor două state. ”Avem multe probleme similare ce trebuie soluționate, dar totodată şi mai multe oportunităţi şi capacităţi de cooperare. În curând, atât ţara noastră, cât și Ucraina vor aniversa 30 de ani de la Independență, cu care ocazie am transmis cele mai calde felicitări omologului meu dându-i asigurări că pentru Republica Moldova, Ucraina a fost şi va rămâne un bun vecin şi un partener credibil”, a menționat Grosu.
Conflicte regionale
„Din păcate, ambele țări au parte de probleme comune: sărăcia, corupția și conflicte regionale nestinse. I-am dat asigurări domnului Razumkov că Republica Moldova respectă integritatea teritorială a Ucrainei și pledează pentru pace și liniște în regiunea noastră. La final, am convenit să ne intensificăm eforturile de cooperare și să facem tot posibilul ca cetățenii din ambele țări să aibă parte de siguranţă şi un trai mai bun”, a conchis Igor Grosu.
Cei doi politicieni au convenit să aibă în cel mai scurt timp o întrevedere oficială. Anterior și președinta Maia Sandu a efectuat o vizită la Kiev, fiind primit de omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în prima deplasare oficială a mandatului său.
Sprijin românesc
Pe data de 1 august, Igor Grosu a discutat cu Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, camera inferioară a Parlamentului României. „România a fost şi rămâne un susținător al proceselor democratice din Republica Moldova și a venit mereu în ajutorul cetățenilor noştri în cele mai dificile momente. În cadrul discuţiei am fost asigurat că România este gata să intensifice semnificativ susținerea Republicii Moldova cu proiecte importante, care vor avea drept finalitate ridicarea nivelul de trai al cetăţenilor din stânga Prutului”, a menționat președintele Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu.
Media de la Chișinău menționează că reacțiile oficiale de la București la rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie din R.Moldova, câștigate categoric de PAS, au fost prompte. Astfel, a doua zi după scrutin, pe 12 iulie, Ministerul de Externe al României a salutat victoria obținută de forțele reformiste și pro-europene, iar președintele Klaus Iohannis a felicitat cetățenii R.Moldova pentru spiritul civic și opțiunea clară pentru reforme, stat de drept și integrare europeană. El a felicitat-o de asemenea pe Maia Sandu pentru „curaj, perseverență și viziune”.
PAS, care va asigura noua guvernare în R.Moldova, este membru al aceleiași familii politice europene – Partidul Popular European (PPE) – cu PNL din România, al cărui președinte este Ludovic Orban. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
„Vrem o relație pragmatică cu Rusia” a declarat președinta Maia Sandu într-un recent interviu cu publicația americană „American Purpose”. Lidera de la Chișinău dorește rezolvarea concretă a unor probleme de pe agenda bilaterală. Redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene, clarificarea statutului emigranților moldoveni din Rusia și evacuarea trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană se numără printre acestea. Maia Sandu consideră că prezența trupelor și munițiilor rusești reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune”.
Planuri diplomatice
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu acordat publicației rusești Kommersant, că, atunci când va exista un nou guvern la Chișinău, se va putea lucra la organizarea unei întâlniri cu liderul Federației Ruse, Vladimir Putin. Cu acesta ar dori să discute despre situația din Transnistria, retragerea trupelor rusești și a muniției din această zonă.
„Suntem interesați de o conversație pragmatică de fond (cu Federația Rusă -n.n). Avem o agendă specifică cu privire la chestiunile pe care trebuie să le abordăm. Când va exista un nou guvern, acesta va începe să lucreze cu guvernul Federației Ruse, inclusiv organizarea unei întâlniri (cu președintele Federației Ruse) și o vizită”, a declarat președintele Republicii Moldova.
Întrebată ce subiecte ar discuta la un summit ruso-moldovean, Maia Sandu a spus că și-ar dori să abordeze subiectul retragerii trupelor și muniției rusești din Transnistria:
„Avem probleme economice și comerciale. Se pune problema deschiderii exportului de produse moldovenești în Rusia în cadrul acordului pe care îl avem în cadrul CSI. Există întrebări ale cetățenilor noștri care lucrează în Rusia. Probleme legate de securitatea și securitatea lor socială. Și, desigur, aceasta este o problemă transnistreană. Aspecte foarte importante în acest sens sunt îndepărtarea muniției de acolo și retragerea trupelor ruse. Acestea sunt chestiuni importante pe care trebuie să le discutăm. În ceea ce privește soluția la conflict, cred că ar trebui elaborată aici, în țară. Și atunci această decizie ar trebui discutată cu cei care participă la formatul 5+2 (la care participă negociatorii din Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, precum și UE și Statele Unite)”.
Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu
Summit CSI
Liderul de la Chișinău a evitat să răspundă tranșant dacă ia în calcul o participare la summit-ul țărilor CSI care va avea loc la finalul anului, spunând că „Trebuie să decidem care format va fi cel mai bun pentru noi pentru a discuta toate problemele atât cu președintele Rusiei, cât și cu guvernul. Când se va forma noul guvern, vom începe aceste discuții și vom găsi cel mai bun format despre care să vorbim și vom începe să lucrăm la agenda bilaterală”
Maia Sandu a mai vorbit și despre relația bună pe care o are Republica Moldova cu România, precum și despre ajutorul pe care l-a primit din partea României și în timpul pandemiei, dar și înainte de a deveni președinte.
Declarațiile Maiei Sandu vin în contextul în care de la Moscova s-au făcut auzite amenințări cu escaladarea conflictului din Transnistria, după succesul partidului PAS, pro-european, la alegerile de la Chișinău.
Vladimir Putin, sprijin politic pentru fostul președinte de la Chișinău Igor Dodon
Factorul transnistrean
Rusia va „consolida factorul transnistrean” dacă noul guvern al Republicii Moldova va alege să promoveze o linie antirusească, a amenințat a doua zi după alegerile parlamentare din Republica Moldova Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii.
Acesta a comentat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate desfăşurate duminică în Republica Moldova, câştigate la un scor categoric de formaţiunea proeuropeană Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
„Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski (ultranaţionalist). Totuşi, a recunoscut deputatul rus, „va fi din ce în ce mai dificil de făcut aceasta, întrucât Transnistria se află acum blocată între două state în esenţă ostile”. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Armenia rămâne în epoca Pashinyan
Grupul parlamentar Contractul Civil a înaintat candidatura lui Nikol Pashinyan la funcția de premier al Armeniei. Partidul condus de fostul premier are majoritatea constituțională în Parlamentul unicameral de la Erevan.
Conform Constituției armene, după confirmarea mandatelor deputaților Adunării Naționale, Președintele Armeniei numește în funcția de prim-ministru candidatul reprezentat de majoritatea parlamentară. Guvernul se formează în termen de 15 zile de la numirea primului ministru.
Alegerile parlamentare anticipate au avut loc în Armenia pe 20 iunie, pe fondul unei crize politice prelungite. Partidul ”Contractul civil„, condus de Nikol Pashinyan, a obținut majoritatea constituțională – 71 din 107 mandate. În Parlament au mai intrat Blocul „Armenia” al fostului președinte Robert Kocharian, și blocul „Am onoarea”, condus de cel de-al treilea președinte Serzh Sargsyan și fostul șef al Serviciului de Securitate Națională Artur Vanetsyan. (K.P.)
