de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est
UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.
Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Amenințări diplomatice
Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.
Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.
Problemă strategică
Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.
Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.
Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.
Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.
Desant prezidențial
Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.
Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.
Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE
Opoziție greacă
Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.
Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.
Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.
Declarații dure
„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.
UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.
Presiuni diplomatice
Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.
Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.
Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 24, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina „protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Supărare la Kiev
„Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
„Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei „să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
„Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei
Vizita Preşedintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, la Washington pentru a se întâlni cu omologul său american, Joe Biden, va fi organizată în luna august. Întrevederea trebuia să aibă loc în luna iulie, dar a fost amânată din motive organizatorice.
Secretarul de presă al Administrației Prezidențiale de la Kiev, Serghii Nikiforov, a declarat anterior că „întâlnirea se planifică în ultimele zile ale lui iulie – în primele zile ale lui august”, a explicat Serghii Nikiforov.
De asemenea, Nikiforov a subliniat că zvonurile despre aceea că vizita a fost amânată de Casa Albă din cauza schimbării conducerii Companiei „Naftogaz”, nu corespunde adevărului. „Întâlnirea este pregătită activ, data este coordonată, nimeni n-a înaintat nici un fel de ultimatumuri”, a accentuat Serghii Nikiforov.
Totodată, la ultimul briefing de presă de la Casa Albă, oficialii americani nu au confirmat că întâlnirea lui Zelenski şi Biden va avea loc în iulie. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, Info Militar, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
România, acord de colaborare tehnico-militară cu Ucraina
Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, care a fost semnat la București, la 5 septembrie 2020.
Înțelegerea prevede cooperarea între România și Ucraina în privința achiziției, furnizării, reparației sau modernizării echipamentului militar; vânzarea de licențe de producție a armament sau tehnică militară; derularea de activități comune de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnico-militar; schimb de informații și experiență în acest domeniu.
Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani și va fi în mod automat prelungit din cinci în cinci ani, dacă nici una din părți nu abrogă înțelegerea.
Interes comun
Guvernul României a explicat în expunerea motivelor pentru emiterea actului normativ că „dimensiunea de apărare are relevanță în contextul mai amplu al situației din regiune, având în vedere interesul României de a susține parcursul și integrarea euro-atlantică a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcțional prin identificarea domeniilor de cooperare de interes pentru ambele părți”.
La finalul lunii mai 2021, în cadrul Senatului, ca for decizional, acordul tehnico-militar dintre România și Ucraina a fost adoptat cu 112 de voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi 4 abţineri, relatează mass-media de la București.
Potrivit raportului întocmit în comisiile de specialitate, principalele prevederi ale Acordului vizează: achiziţia de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune şi producţia de armament şi de tehnică militară, reparaţia şi modernizarea armamentului, precum şi vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producţia lor; înfiinţarea Comisiei Mixte Româno – Ucrainene de Cooperare Tehnico-Militară în scopul aplicării prevederilor Acordului; protecţia informaţiilor clasificate; neafectarea drepturilor şi obligaţiilor Părţilor decurgând din alte acorduri internaţionale.
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Avantaj pentru Kiev
O serie de experții politici și militari de la București consideră că acordul reprezintă un atu în special pentru Kiev. În condițiile deteriorării situației de securitate din estul Ucrainei și a exacerbării tensiunilor cu Rusia pe tema regiunii Crimeea și a implicării Moscovei în sprijinul insurgenților proruși, un acord cu un stat NATO este un avantaj.
Kievul a demarat mai multe proiecte de colaborare militară și cu alte state NATO, mai ales Turcia. Ankara va achiziționa motoare pentru elicoptere militare, fiind negociate și contracte în domeniul construcției de nave militare, drone și alte sisteme de armanent performant.
Pe fondul insurgenței din Donbass, Ucraina a beneficiat de diferite pachete de ajutoare militare letale și neletale din partea unor state membre NATO, precum SUA, Marea Britanie, Polonia, etc.. Instructori NATO au ajutat la antrenarea a zeci de mii de soldați din armata, Garda Națională și alte forțe militare ale fostei republici sovietice. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri
Sprijin UE pentru Găgăuzia
Guvernatoarea UTA Gagauz-Yeri, Irina Vlah, a întreprins ieri o vizită la Iaşi, România, unde s-a întâlnit cu primarul municipiului, Mihai Chirica. Başcanul a declarat în cadrul întrevederii că Iaşi „este unul dintre cele mai dezvoltate oraşe în domeniul tehnologiilor informaţionale” şi că îşi doreşte la acest capitol investiţii din partea României în autonomia găgăuză, transmite gagauzinfo.md.
Vlah a relatat despre realizările specialiştilor IT din regiune, menţionând că UTA Găgăuzia este interesată de investiţii în industrie, în elaborarea proiectelor economice, finanţate din mijloacele Uniunii Europene.
Invitație la forum
„Suntem impresionaţi de dezvoltarea sectorului industrial şi IT în Iaşi. În prezent, Iaşul este un oraş modern cu o platformă performantă, unde sunt elaborate tehnologiile viitorului. Ne dorim să învăţăm de aici ca să convingem mari companii industriale să investească în viitorul nostru. Ne dorim să învăţăm de la Iaşi cum să creăm oportunităţi viabile, economice şi financiare, pentru tinerii noştri, motivându-i să rămână acasă. De asemenea, vrem să învăţăm să elaborăm proiecte care vor putea atrage finanţare europeană şi Iaşul are mare experienţă în acest sens. Vă mulţumim pentru deschidere şi dorinţa de a ne ajuta”, a spus Irina Vlah, citată de gagauzinfo.md, la întâlnirea cu edilul ieşean.
Başcanul l-a invitat pe Mihai Chirica să viziteze autonomia şi să participe la forumul Invest Gagauzia-2021. (K.P.)
