de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Transnistria
Reprezentantul administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitrii Kozak, care a venit miercuri, 11 august, în Republica Moldova nu s-a limitat doar la întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit surselor locale, după ce a stat la vorbă cu Maia Sandu, Kozak a mers la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, acolo unde era așteptat de către Igor Dodon și Vladimir Voronin.
Mai mult decât atât, sursele noastre susțin că Voronin, Dodon și Kozak au vorbit mai bine de doua ore. Întâlnirea ar fi avut un caracter strict secret, departe de ochii presei. Participanții nu au făcut declarații presei.
Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO
Intermezzo transnistrean
Conform unor surse politice locale, Dmitrii Kozak a mai avut întrevederi cu o delegație transnistreană, condusă de Galina Antiufeeva, vicepreședinta Sovietului Suprem de la Tiraspol. Printre oficialii de la Tiraspol participanți s-au mai numărat Vitali Ignatiev, negociatorul-șef al regimului transnistrean, și diferiți factori de conducere din Executivul din zona separatistă.
În aceată iarnă în Transnistria vor avea loc alegeri prezidențiale, eveniment cu final așteptat. Actualul lider de la Tiraspol nu are niciun contracandidat care ar putea să îi pună în pericol noul mandat.
Reamintim că după întrevederea cu președinta Sandu, Kozak a declarat că Rusia nu poate să se implice direct, întrucât conflictul ține doar de Republica Moldova și regiunea transnistreană.
„Rusia este gata să acorde asistență pentru a facilita înțelegea dintre Transnistria și Republica Moldova. Noi nu suntem pregătiți să înaintăm condițiile noastre propii. Aceasta nu ne privește pe noi”, a declarat acesta.
Pe 19 septembrie 2021, pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, Moscova va deschide peste 20 de secții de vot în zona controlată de autoritățile de la Tiraspol. Aici vor putea vota cei peste 200 de mii de persoane din Transnistria care au cetățenia Federației Ruse. Până în acest moment autoritățile de la Chișinău nu au făcut nicio declarație în acest sens. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă
Şefii diplomaţiei israeliene şi marocane au semnat mai multe acorduri, privind în special cooperarea politică, aviaţie şi cultură. Ceremonia a avut loc în cadrul primei vizite în Maroc a unui înalt oficial israelian, la şapte luni după normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări,
Aceste acorduri „vor aduce ţărilor noastre inovaţie şi oportunităţi în beneficiul copiilor noştri”, a declarat ministrul israelian de externe Yair Lapid, care a salutat „restabilirea păcii şi a prieteniei” determinată de restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Maroc.
Normalizarea relațiilor
Regatul este a patra ţară arabă – după Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Sudan – care a normalizat relaţiile cu Israelul în 2020 sub impulsul administraţiei Donald Trump în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii sale asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.
Două acorduri şi un memorandum de cooperare în domeniul aviaţiei, culturii şi sportului, precum şi cu privire la crearea mecanismelor de consultare politică au fost semnate în prima zi a acestei vizite descrise ca istorică de către şeful diplomaţiei israeliene.
Cele două ţări au semnat deja acorduri în domeniul apei, aviaţiei şi finanţelor cu ocazia primei vizite a unei delegaţii de oficiali israelieni care au sosit în decembrie 2020 cu un prim zbor direct între Rabat şi Tel Aviv.
Discursuri diferite
În cadrul întrevederii de miercuri, ministrul Yair Lapid şi omologul său marocan Nasser Bourita au discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi, în special, despre conflictul israeliano-palestinian, ministrul marocan subliniind necesitatea „reluării negocierilor” pentru „a se ajunge la o soluţie pe baza a două state”.
Şeful diplomaţiei israeliene nu a menţionat problema palestiniană, preferând să sublinieze importanţa normalizării relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, ceea ce indică, potrivit acestuia, că „ceva este pe cale să se schimbe în regiune”.
După anunţul normalizării relaţiilor cu Israelul, regele Marocului, Mohammed al VI-lea, l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas de continuarea „angajamentului permanent şi susţinut al Marocului pentru cauză dreaptă palestiniană”.
Cauza palestiniană continuă să mobilizeze o parte din societatea marocană, în special unele mici partide de extremă stânga şi cercurile islamiste radicale, care continuă să se opună oricărei normalizări a relaţiilor cu statul evreu, calificată ca o trădare de către palestinieni.
Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă
Istorie comună
Marocul şi Israelul au întreţinut relaţii oficiale în perioada 1993 – 2000, până la izbucnirea celei de-a doua intifade din teritoriile palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.
În declaraţia sa, Lapid a subliniat legăturile culturale profunde dintre regat şi israelienii de origine marocană.
Ministrul israelian de externe urmează să inaugureze joi o reprezentanţă diplomatică la Rabat şi să viziteze Beth-El, una din cele mai emblematice sinagogi din Casablanca.
Comunitatea evreiască din Maroc, care există din perioada Antichităţii, este cea mai mare din Africa de Nord (circa 3.000 de persoane) şi a reprezentat până la 10% din populaţie la sfârşitul anilor 1940. Mulţi din cei aproximativ 700.000 de israelieni de origine marocană au păstrat legături puternice cu ţara lor de origine.
Vizita şefului diplomaţiei israeliene survine la doar două săptămâni după lansarea liniilor aeriene comerciale directe între cele două ţări.
Înaintea pandemiei de COVID-19, între 50.000 şi 70.000 de turişti israelieni, majoritatea de origine marocană, vizitau regatul în fiecare an, dar trebuiau să tranziteze prin alte ţări.
Vizita ministrului Lapid în Maroc este „un progres important (…) care va crea noi oportunităţi de pace şi prosperitate” în regiune, a scris ambasada SUA în Maroc pe Twitter.
Cele două ţări au semnat deja un acord de cooperare în domeniul apărării cibernetice la Rabat, în luna iulie, privind cooperarea operaţională, cercetarea, dezvoltarea şi schimbul de informaţii. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 12, 2021 | Știri, Ucraina, UE
Ucraina, sub asediul COVID
Kievul a decis să prelungească cu o lună, până la 1 octombrie, starea de urgenţă care le permite autorităţilor regionale să impună restricţii anti-COVID-19. Măsurile sunt luate în contextul răspândirii rapide a variantei Delta a coronavirusului, a anunţat premierul ucrainean Denis Şmigal.
”Din păcate, experţii încep să înregistreze primele trenduri negative în materie de spitalizare a celor grav bolnavi; de aceea, guvernul adoptă un decret pentru a extinde starea de urgenţă şi lockdown-ul flexibil până la 1 octombrie”, a declarat şeful executivului ucrainean în reuniunea săptămânală a cabinetului său.
Lockdown flexibil
”Lockdown flexibil” înseamnă că autorităţile regionale au competenţa de a înăspri sau a relaxa restricţiile, în funcţie de situaţia concretă la nivel local. Starea de urgenţă urma să expire la 31 august.
Numărul mediu zilnic al noilor cazuri de COVID-19 din Ucraina, calculat pe şapte zile, a depăşit 1.000 începând de la jumătatea lunii iulie, după ce autorităţile au ridicat majoritatea restricţiilor şi au menţinut doar obligativitatea purtării măştii sanitare şi măsurile de distanţare fizică.
Cu o populaţie de 41 de milioane de locuitori, Ucraina se află printre cele mai afectate ţări din Europa de epidemia de COVID-19. Astfel, până miercuri au fost consemnate 2,3 milioane de cazuri de COVID-19, dintre care 53.149 fatale, în timp ce 2,5 milioane de persoane sunt complet vaccinate împotriva coronavirusului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, România, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că în cadrul întrevederii cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al președintelui rus, Vladimir Putin, a discutat despre problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă, despre noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră, inclusiv despre subiectul reglementării conflictului transnistrean.
„Am reiterat poziția noastră în vederea relansării unui dialog pragmatic și constructiv, care să fie în interesul cetățenilor R. Moldova. Am discutat mai multe subiecte importante de pe agenda bilaterală, inclusiv problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă și noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră. Am abordat și subiectul reglementării conflictului transnistrean. Am reconfirmat poziția R. Moldova în ceea ce ține de relansarea procesului de reglementare exclusiv pe cale pașnică, folosind instrumente politice și diplomatice și cadrul de negocieri existent, cu respectarea suveranității și a integrității teritoriale a țării noastre în cadrul hotarelor ei internațional recunoscute.
Interes comun
Șefa statului menționează că are o agendă plină cu Federația Rusă și multe subiecte de interes comun pentru „statele și pentru cetățenii noștri”.
„Am discutat despre ele astăzi și suntem pregătiți să le abordăm pe larg, inclusiv prin intensificarea contactelor bilaterale. Am apreciat deschiderea părții ruse în acest sens, fapt care poate contribui la consolidarea dialogului dintre țările noastre”, a spus Sandu într-o postare pe Facebook.
Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a avut o întrevedere cu președinta Republica Moldova, Maia Sandu, la Președinție, în cadrul căreia au participat: ministrul de Externe, Nicu Popescu, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne, precum și Cristina Gherasimov, consilieră a președintei în domeniul politicii externe.
Declarații politice
Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a făcut declarații de presă, după întrevederea cu președinta R. Moldova, Maia Sandu.
„După ce a fost învestit Guvernul și a fost instituită o stabilitate, ne-am înțeles (n.r. Cu autoritățile de la Chișinău) să discutam subiectele de ordin și interes bilateral care există. Discuția a fost foarte constructiva, ne-am înțeles sa conlucrăm și sa inițiem un dialog pe mai multe subiecte chiar începând cu ziua de mâine, subiecte care interesează și la care visează cetățenii R. Moldova și cei din Federația Rusă. Am fost rugați să intervenim în soluționarea conflictului transnistrean. Am discutat despre exportul reciproc de mărfuri. Și am discutat și problema aprovizionării R. Moldova cu gaz, aici există o problemă și este absolut necesar să avem dialog ca să fie luată o decizie benefică pentru ambele părți. Dacă ajungem la un consens pe toate subiectele discutate, atunci cu siguranță va avea loc o întrevedere între Putin si Sandu. Rusia este gata să ajute R. Moldova, dar cu condiția ca să aibă și țara noastră de câștigat”, a spus Kozak.
Planul Kozak
Numele lui Dmitri Kozak este legat de planul de reglementare al conflictului transnistrean, din 2003, cunoscut drept „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”. Planul viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai R. Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Armata rusă a început luni exerciţii tactice pe scară largă în 20 de poligoane din Districtul militar Sud, inclusiv în Crimeea, Abhazia şi Oseția de Sud. Desfășurarea de forțe are loc la 13 ani de la războiul ruso-georgian din 2008, în urma căruia Moscova a recunoscut independența Abhaziei și Oseției de Sud.
La aceste exerciţii tactice şi speciale, programate să se încheie în 15 septembrie, participă toate tipurile de forţe militare ale Districtului militar Sud, precum şi Flota rusă din Marea Neagră şi Flotila din Marea Caspică.
Aplicații complexe
Exercițiile se vor desfăşura în 20 de poligoane militare din regiunile Astrahan, Rostov, Stavropol, Adîgheia (Krasnodar), Daghestan, Osetia de Nord, Cecenia, Crimeea, inclusiv la cele din bazele ruseşti din Armenia, Abhazia şi Osetia de Sud, a specificat serviciul de presă rus.
Pe lângă unităţi motorizate, de tancuri şi artilerie, la aceste exerciţii participă de asemenea structuri de protecţie chimică, biologică şi împotriva radiaţiilor, de război electronic, de recunoaştere şi trupe de inginerie şi asistenţă logistică. Aproape 100 de avioane şi elicoptere, inclusiv de atac și transport, susțin eforturile celorlalte categorii de arme.
Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră
Manevre navale cu repetiție
În luna iulie, Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Neagră, la care au participat fregatele „Admiral Grigorovici” şi „Admiral Essen” din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea), care au simulat atacuri „pentru distrugerea unui detaşament naval al unui inamic imaginar”, relatează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de mass-media regională.
Potrivit acesteia, navele Flotei Militare Ruse din Marea Neagră au monitorizat exerciţiile internaţionale Sea Breeze- 2021, desfăşurate în iunie-iulie în Marea Neagră, uneori provocând vasele ţărilor implicate în aceste manevre.
Marea Neagră se transformă într-o zonă de confruntare periculoasă, a declarat într-un interviu acordat la 5 august agenţiei oficiale de presă RIA Novosti directorul Departamentului IV din cadrul Ministerul rus de Externe, Iuri Pilipson, criticând exerciţiile Sea Breeze. (K.P.)
