de Isac Mihai | ian. 21, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de poziția APCE
Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.
Ofertă de pace
„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.
Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.
„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.
O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.
Decizie controversată
Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.
Axa Berlin-Moscova
Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 20, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, UE, Uncategorized @ro
Ankara vrea sa blocheze ambitiile energetice in Mediterana de Est
Israelul a confirmat că se află în tratative cu Egiptul pentru construirea unui nou gazoduct submarin între cele două ţări ca parte a unui acord precedent în valoare de 15 miliarde de dolari pentru a exporta gaz israelian în Egipt timp de un deceniu, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge, citat de KARADENIZ PRESS. Mai important este faptul că noul gazoduct va extinde în mod semnificativ capacitatea de export a Israelului către ţara vecină arabă, depăşind cu mult nivelul maxim de 7 miliarde de metri cubi pe an ce pot fi livrate în prezent prin gazoductul existent EMG către Sinai.
Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz, a precizat că proiectul ambiţios aflat în negocieri face parte dintr-o serie de acţiuni mai ample “de transformare a estului Mediteranei într-un centru care exportă energie în Europa”, potrivit Bloomberg. “Nu s-a luat încă nicio decizie finală, dar se poartă tratative”, a mai afirmat Steinitz pentru Bloomberg, care a participat la lucrările Forumului pentru Gaz din Estul Mediteranei, organizat de Cairo.
Summit strategic
Miniştri ai petrolului din Israel, Grecia, Egipt, Cipru, Iordania, Italia şi Autoritatea Palestiniană au participat la acest forum şi urmează să participe din nou la o altă reuniune în luna aprilie 2019. Participanţii la forum, potrivit Bloomberg, au convenit să “conlucreze pentru a eficientiza rezervele prin utilizarea infrastructurii existente şi suplimentarea capacităţii”.
De asemenea, este semnificativ faptul că un ministru israelian al Energiei a vizitat pentru prima dată Egiptul începând cu 2011, când demonstraţiile “Primăverii Arabe” l-au alungat de la putere pe Hosni Mubarak, declanşând nesiguranţă şi haos, inclusiv o guvernare de scurtă durată a Frăţiei Musulmane, evenimente care au pus sub semnul întrebării pentru prima oară viitorul tratatului de pace dintre Egipt şi Israel.
Steinitz a mai precizat pentru Bloomberg: “La începutul anului următor ar putea fi demarată construirea unui gazoduct care va transporta gaz din câmpurile Leviathan şi Tamar, aflate în largul coastei Israelului, către centralele egiptene de gaz natural lichefiat existente pentru a fi procesat şi re-exportat”.
Ambiții energetice
În ceea ce priveşte transformarea estului Mediteranei într-un centru de export al energiei în Europa – proiect propus iniţial de ministrul grec al Energiei, Yannis Maniatis, în 2014 – Steinitz a confirmat că planurile ulterioare şi costul iniţial estimat la 7 miliarde de dolari va fi acoperit de “companii private şi lideri instituţionali”.
Potrivit acestui proiect, Israelul va fi conectat cu Grecia şi Italia, prin Cipru, construirea gazoductului fiind estimată să dureze 5 sau 6 ani.
Proiectul ar putea avea implicaţii geopolitice globale uriaşe, în special ţinând cont de faptul că UE importă o treime din cantitatea necesară de gaz din Rusia. În realitate, sud-estul Europei se bazează în întregime pe gazul rusesc din cauza lipsei de infrastructură în acea regiune.
EastMed, bombă geopolitică
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.
Politica gazului
Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.
Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.
Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.
Mediterana-de-Est-se-pregateste-pentru-un-boom-energetic
Amenințări turce
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.
Zangănit de arme
„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 18, 2019 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE
Premierul israelian Netanyahu, intalnire oficiala cu omologul de la Bucuresti Dancila
Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru în Israel, a avut o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe agenda discuţiilor aflându-se şi organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne, relatează serviciul de presă guvernamental, citat de KARADENIZ PRESS. Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi înalţi oficiali au salutat relaţiile excelente dintre cele două ţări, fapt reflectat şi de frecvenţa contactelor bilaterale la nivel înalt. În acest sens, s-a discutat şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne. „Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reconfirmat interesul României pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor cu Statul Israel în domeniul cooperării strategice, securitate cibernetică şi energetică, medicină, cercetare şi inovare”, se arată în comunicat.
Parteneriat România-Israel
De asemenea, cei doi premieri şi-au exprimat satisfacţia pentru avansarea negocierilor în vederea încheierii Parteneriatului România – Israel în domeniul noilor tehnologii, de manieră să stimuleze interesul reciproc al comunităţilor de afaceri din cele două ţări, astfel încât să fie fructificat potenţialul economic atât al ţării noastre, cât şi al Israelului. A fost subliniată şi importanţa consolidării relaţiilor în domenii precum sănătate, turism şi educaţie.
Potrivit sursei citate, au fost discutate posibilele modalităţi de cooperare dintre România şi Israel, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Totodată, cei doi premieri au avut un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de situaţia internaţională actuală, se precizează în comunicat.
Bucureștiul, prieten adevărat
Noul ambasador al Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Exemplu românesc
„Vreau să amintesc că în unele şcoli se învaţă despre Holocaustul în România. De asemenea, în 2018 a fost promulgată Legea pentru combaterea antisemitismului, mulţumită Parlamentului şi preşedintelui României. Din nefericire, trăim într-o perioadă în care intoleranţa şi xenofobia sunt prezente în Europa. Datoria noastră este să ne amintim de trecut, iar mai ales noi, ca popor evreu, (…) avem responsabilitatea de a fi model de toleranţă. Vreau să vă asigur şi eu personal – Ambasada Statului Israel şi Statul Israel am fost, suntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră. Vă urez un An Nou plin de sănătate, realizări şi fericire! La Mulţi Ani!”, a transmis ambasadorul comunităţii evreieşti.
El a mărturisit că România are un loc important în inima sa. „Aici am început cariera mea diplomatică acum mai mult de 20 de ani şi de atunci am rămas legat de cultură, de ţară, de limba română şi de dumneavoastră. Cred că faptul că prima apariţie publică a mea e aici, în Templul Coral, în faţa dumneavoastră, arată că e foarte important pentru mine să am această legătură cu comunitatea dumneavoastră”, a adăugat înaltul diplomat.
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Război politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Vizita premierului Netanyahu, anulată
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 18, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Turcia, în plină epocă Erdogan
Turcia a deportat o jurnalistă de 31 de ani care lucra pentru un cotidian financiar olandez, acuzând-o de legături cu Frontul al-Nusra, o ramură a organizaţiei teroriste al-Qaeda implicată în războiul din Siria, relatează Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În urmă cu două săptămâni autoritățile de la Ankara au demarat o nouă campanie de arestări în masă, sute de persoane fiind arestate, inclusiv jurnaliști.
Purtătorul de cuvânt al procuraturii olandeze, Jeichien de Graaff, a confirmat că Ans Boersma, care a fost trimisă cu un avion înapoi în Olanda, a fost un suspect într-o investigaţie în curs de desfăşurare pentru activităţi teroriste. „Nu se crede că a fost implicată într-o faptă teroristă”, dar este o persoană vizată de o anchetă mai amplă cu mai mulţi suspecţi, a spus de Graaff. Ea este urmărită pentru o presupuă implicare marginală, dar nu a fost luată în custodie.
Jurnaliștii, spioni de serviciu
Autoritățile de la Ankara nu au furnizat date suplimentare privind motivele acestei acțiuni în forță. Olanda a solicitat asistenţă din partea autorităţilor turce pentru acest caz, dar nu a solicitat extrădarea ei.
Administraţia prezidenţială din Turcia a anunţat că Boersma – care a fost educată în şcoli creştine- a fost deportată din motive de securitate, nu din cauza slujbei sale de jurnalist. Oficialii turci au declarat că Boersma a avut „legături suspectate a fi de terorism” şi s-a referit ulterior la Frontul al-Nusra, care acum se află sub umbrela Tahrir al-Sham, cea mai puternică alianţă islamică din provincia Idlib din Siria, la graniţa cu Turcia.
Biroul preşedintelui Erdogan a anunţat că autorităţile turce au primit informaţii de la poliţia olandeză, spunând că Boersma „avea legături cu o organizaţie teroristă desemnată (precum şi) o cerere de informare despre mişcările ei în Turcia şi în afara acesteia”.
Condamnare dubioasă
Un tribunal din Istanbul a condamnat marţi o jurnalistă la peste un an de închisoare, cu posibilitate de apel, pentru un articol despre presupuse legături ale unui fost premier cu companii offshore, a declarat pentru DPA avocatul său. Avocatul a precizat că jurnalista nu va merge imediat la închisoare deoarece verdictul tribunalului nu este definitiv.
Ziarista Pelin Unker a primit 13 luni şi 15 zile de închisoare şi o amendă de 8.600 de lire turceşti (1.570 de dolari) pentru „insultarea şi defăimarea unui oficial public”, a spus avocatul Abbas Yalcin. Articolul scris de Pelin Unker a apărut în ziarul laic de stânga Cumhuriyet. Ea nu mai lucrează în acest moment pentru publicaţia respectivă.
Fostul premier Binali Yildirim şi cei doi fii ai săi au dat-o în judecată pe Pelin Unker în noiembrie 2017 pentru un articol despre presupusele legături ale fiilor fostului premier cu cinci companii offshore din Malta.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a transformat țara într-un imens lagăr
Paradise Papers lovesc Turcia
Acuzaţiile au legătură cu aşa-numitul scandal Paradise Papers, în care au ajuns la presă 13,4 milioane de documente cu informaţii despre entităţi offshore folosite de politicieni, celebrităţi şi corporaţii.
Yildirim şi fiii săi au dat-o în judecată pe jurnalistă pentru „atac asupra drepturilor personale”. Pelin Unker neagă acuzaţiile. „Mi-am făcut treaba de jurnalistă. Cer să fiu achitată”, a declarat ea în faţa instanţei, conform Cumhuriyet.
Yildirim a fost premier al Turciei până în iulie, când postul a fost eliminat în urma trecerii la o Preşedinţie executivă. El este în prezent preşedintele Parlamentului unicameral de la Ankara. De asemenea, el va candida pentru postul de primar al Istanbulului din partea formaţiunii conduse de preşedintele Recep Tayyip Erdogan la alegerile de la 31 martie 2019.
Arestări în masă
Autoritățile din Turcia a ordonat arestarea a 192 de persoane suspectate de legături cu reţeaua clericului musulman Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei eşuate de puci din 2016, a relatat cotidianul turc Hurriyet, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Razii ale poliţiei ce-i vizează pe adepţii lui Gulen au avut loc în mod constant de la tentativa de puci şi au fost relansate recent. Autorităţile din Istanbul şi Adana au ordonat, la începutul anului, arestarea a peste 100 de militari suspecţi, inclusiv cadre al serviciilor de informații.
Biroul Procurorului şef de la Ankara a indicat că a ordonat arestarea a 50 de militari suspecţi – trei locotenenţi şi 47 de sergenţi – şi alte 55 de persoane acuzate că folosesc aplicaţia de mesagerie ByLock, a precizat cotidianul.
Turcia a interzis aplicaţia ByLock după eşuarea puciului, spunând că adepţii lui Gulen au folosit-o pentru a comunica în noaptea de 15 iulie 2016, când un grup de soldaţi au încercat să înlăture guvernul de la putere, înregistrându-se circa 250 de morţi.
Gulen, dușmanul de serviciu
Gulen, fost cândva un aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care s-a autoexilat în SUA în 1999, a respins acuzaţiile şi a condamnat puciul.
Biroul Procurorului din provincia Konya (centrul Turciei) a ordonat arestarea a 50 de persoane, inclusiv personal militar şi contactele lor din reţeaua lui Gulen, afirmă ziarul. În alte două provincii, Mugla şi Kocaeli, birourile procurorilor au ordonat arestarea a 15 şi, respectiv, 22 de militari.
Peste 77.000 de persoane au fost plasate în detenţie în aşteptarea procesului, în timp ce 150.000 de funcţionari, personal militar şi alte categorii au fost destituiţi sau suspendaţi din posturile lor în cadrul epurărilor ce au urmat după tentativa de puci.
Organizaţiile pentru drepturile omului şi aliaţii occidentali ai Turciei şi-au exprimat preocuparea în legătură cu represaliile, spunând că Erdogan se foloseşte de tentativa eşuată de puci ca pretext pentru a reduce la tăcere disidenţa. La rândul său, guvernul a indicat că măsurile de securitate sunt necesare având în vedere gravitatea ameninţărilor cu care se confruntă Turcia.
Mii de condamnări
Justiţia turcă a condamnat la închisoare pe viaţă aproape 2.000 de persoane în cadrul proceselor desfăşurate în legătură cu puciul eşuat din iulie 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite mass-media turcă, citând media oficiale, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După tentativa de lovitură de stat, autorităţile au declanşat o campanie de epurări fără precedent, vizându-i mai ales pe presupuşii susţinători ai lui Gülen. Peste 55.000 de persoane au fost arestate şi 140.000 au fost demise ori suspendate din funcţie.
În cele 289 de procese deschise în mai multe oraşe, 239 s-au încheiat deja, fiind dictate 1.934 de condamnări la detenţie pe viaţă, a anunţat agenţia Anadolu.
Totodată, 1.123 de inculpaţi au primit condamnări între un an şi 20 de ani de închisoare.
Una din ultimele persoane condamnate este un nepot al lui Fethullah Gülen, Selman Gülen, care a primit marţi o pedeapsă de 7 ani şi jumătate după ce un tribunal l-a găsit vinovat de ‘apartenenţă la o grupare teroristă armată’, a relatat Anadolu.
Epurările se desfăşoară fără întrerupere de peste doi ani, noi arestări fiind anunţate aproape săptămânal, pe fondul creșterii semnificative a recompenselor oferite pentru denunțare.
Pe lângă persoane suspectate de legături cu Gülen, ele au vizat de asemenea presa şi opozanţi pro-kurzi, suscitând critici din partea unor ţări europene şi a unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 18, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic.
Vizită strategică
Preşedintele rus Vladimir Putin se află într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat joi de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Putin, salvarea Serbiei
Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.
Avertisment rus
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relatează site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.
Poziția NATO
O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)
