Erdogan intensifică războiul cu mass-media

de | ian. 18, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE | 0 comentarii

Turcia a deportat o jurnalistă de 31 de ani care lucra pentru un cotidian financiar olandez, acuzând-o de legături cu Frontul al-Nusra, o ramură a organizaţiei teroriste al-Qaeda implicată în războiul din Siria, relatează Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În urmă cu două săptămâni autoritățile de la Ankara au demarat o nouă […]
Turcia,grav afectată de pandemie
Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia a deportat o jurnalistă de 31 de ani care lucra pentru un cotidian financiar olandez, acuzând-o de legături cu Frontul al-Nusra, o ramură a organizaţiei teroriste al-Qaeda implicată în războiul din Siria, relatează Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În urmă cu două săptămâni autoritățile de la Ankara au demarat o nouă campanie de arestări în masă, sute de persoane fiind arestate, inclusiv jurnaliști.
Purtătorul de cuvânt al procuraturii olandeze, Jeichien de Graaff, a confirmat că Ans Boersma, care a fost trimisă cu un avion înapoi în Olanda, a fost un suspect într-o investigaţie în curs de desfăşurare pentru activităţi teroriste. „Nu se crede că a fost implicată într-o faptă teroristă”, dar este o persoană vizată de o anchetă mai amplă cu mai mulţi suspecţi, a spus de Graaff. Ea este urmărită pentru o presupuă implicare marginală, dar nu a fost luată în custodie.

Jurnaliștii, spioni de serviciu

Autoritățile de la Ankara nu au furnizat date suplimentare privind motivele acestei acțiuni în forță. Olanda a solicitat asistenţă din partea autorităţilor turce pentru acest caz, dar nu a solicitat extrădarea ei.
Administraţia prezidenţială din Turcia a anunţat că Boersma – care a fost educată în şcoli creştine- a fost deportată din motive de securitate, nu din cauza slujbei sale de jurnalist. Oficialii turci au declarat că Boersma a avut „legături suspectate a fi de terorism” şi s-a referit ulterior la Frontul al-Nusra, care acum se află sub umbrela Tahrir al-Sham, cea mai puternică alianţă islamică din provincia Idlib din Siria, la graniţa cu Turcia.
Biroul preşedintelui Erdogan a anunţat că autorităţile turce au primit informaţii de la poliţia olandeză, spunând că Boersma „avea legături cu o organizaţie teroristă desemnată (precum şi) o cerere de informare despre mişcările ei în Turcia şi în afara acesteia”.

Condamnare dubioasă

Un tribunal din Istanbul a condamnat marţi o jurnalistă la peste un an de închisoare, cu posibilitate de apel, pentru un articol despre presupuse legături ale unui fost premier cu companii offshore, a declarat pentru DPA avocatul său. Avocatul a precizat că jurnalista nu va merge imediat la închisoare deoarece verdictul tribunalului nu este definitiv.
Ziarista Pelin Unker a primit 13 luni şi 15 zile de închisoare şi o amendă de 8.600 de lire turceşti (1.570 de dolari) pentru „insultarea şi defăimarea unui oficial public”, a spus avocatul Abbas Yalcin. Articolul scris de Pelin Unker a apărut în ziarul laic de stânga Cumhuriyet. Ea nu mai lucrează în acest moment pentru publicaţia respectivă.
Fostul premier Binali Yildirim şi cei doi fii ai săi au dat-o în judecată pe Pelin Unker în noiembrie 2017 pentru un articol despre presupusele legături ale fiilor fostului premier cu cinci companii offshore din Malta.

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a transformat țara într-un imens lagăr

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a transformat țara într-un imens lagăr

Paradise Papers lovesc Turcia

Acuzaţiile au legătură cu aşa-numitul scandal Paradise Papers, în care au ajuns la presă 13,4 milioane de documente cu informaţii despre entităţi offshore folosite de politicieni, celebrităţi şi corporaţii.
Yildirim şi fiii săi au dat-o în judecată pe jurnalistă pentru „atac asupra drepturilor personale”. Pelin Unker neagă acuzaţiile. „Mi-am făcut treaba de jurnalistă. Cer să fiu achitată”, a declarat ea în faţa instanţei, conform Cumhuriyet.
Yildirim a fost premier al Turciei până în iulie, când postul a fost eliminat în urma trecerii la o Preşedinţie executivă. El este în prezent preşedintele Parlamentului unicameral de la Ankara. De asemenea, el va candida pentru postul de primar al Istanbulului din partea formaţiunii conduse de preşedintele Recep Tayyip Erdogan la alegerile de la 31 martie 2019.

Arestări în masă

Autoritățile din Turcia a ordonat arestarea a 192 de persoane suspectate de legături cu reţeaua clericului musulman Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei eşuate de puci din 2016, a relatat cotidianul turc Hurriyet, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Razii ale poliţiei ce-i vizează pe adepţii lui Gulen au avut loc în mod constant de la tentativa de puci şi au fost relansate recent. Autorităţile din Istanbul şi Adana au ordonat, la începutul anului, arestarea a peste 100 de militari suspecţi, inclusiv cadre al serviciilor de informații.
Biroul Procurorului şef de la Ankara a indicat că a ordonat arestarea a 50 de militari suspecţi – trei locotenenţi şi 47 de sergenţi – şi alte 55 de persoane acuzate că folosesc aplicaţia de mesagerie ByLock, a precizat cotidianul.
Turcia a interzis aplicaţia ByLock după eşuarea puciului, spunând că adepţii lui Gulen au folosit-o pentru a comunica în noaptea de 15 iulie 2016, când un grup de soldaţi au încercat să înlăture guvernul de la putere, înregistrându-se circa 250 de morţi.

Gulen, dușmanul de serviciu

Gulen, fost cândva un aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care s-a autoexilat în SUA în 1999, a respins acuzaţiile şi a condamnat puciul.
Biroul Procurorului din provincia Konya (centrul Turciei) a ordonat arestarea a 50 de persoane, inclusiv personal militar şi contactele lor din reţeaua lui Gulen, afirmă ziarul. În alte două provincii, Mugla şi Kocaeli, birourile procurorilor au ordonat arestarea a 15 şi, respectiv, 22 de militari.
Peste 77.000 de persoane au fost plasate în detenţie în aşteptarea procesului, în timp ce 150.000 de funcţionari, personal militar şi alte categorii au fost destituiţi sau suspendaţi din posturile lor în cadrul epurărilor ce au urmat după tentativa de puci.
Organizaţiile pentru drepturile omului şi aliaţii occidentali ai Turciei şi-au exprimat preocuparea în legătură cu represaliile, spunând că Erdogan se foloseşte de tentativa eşuată de puci ca pretext pentru a reduce la tăcere disidenţa. La rândul său, guvernul a indicat că măsurile de securitate sunt necesare având în vedere gravitatea ameninţărilor cu care se confruntă Turcia.

Mii de condamnări

Justiţia turcă a condamnat la închisoare pe viaţă aproape 2.000 de persoane în cadrul proceselor desfăşurate în legătură cu puciul eşuat din iulie 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite mass-media turcă, citând media oficiale, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După tentativa de lovitură de stat, autorităţile au declanşat o campanie de epurări fără precedent, vizându-i mai ales pe presupuşii susţinători ai lui Gülen. Peste 55.000 de persoane au fost arestate şi 140.000 au fost demise ori suspendate din funcţie.
În cele 289 de procese deschise în mai multe oraşe, 239 s-au încheiat deja, fiind dictate 1.934 de condamnări la detenţie pe viaţă, a anunţat agenţia Anadolu.
Totodată, 1.123 de inculpaţi au primit condamnări între un an şi 20 de ani de închisoare.
Una din ultimele persoane condamnate este un nepot al lui Fethullah Gülen, Selman Gülen, care a primit marţi o pedeapsă de 7 ani şi jumătate după ce un tribunal l-a găsit vinovat de ‘apartenenţă la o grupare teroristă armată’, a relatat Anadolu.
Epurările se desfăşoară fără întrerupere de peste doi ani, noi arestări fiind anunţate aproape săptămânal, pe fondul creșterii semnificative a recompenselor oferite pentru denunțare.
Pe lângă persoane suspectate de legături cu Gülen, ele au vizat de asemenea presa şi opozanţi pro-kurzi, suscitând critici din partea unor ţări europene şi a unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. (M.B.)

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *