de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Caucaz, Știri, UE
Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a confirmat marţi că scrutinul legislativ anticipat va avea loc pe 7 iulie, după eşecul partidului său de stânga Syriza în alegerile europene şi locale, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un interviu acordat televiziunii publice ERT, Tsipras a declarat că va merge luni la preşedintele Prokopis Pavlopoulos ‘pentru ca acesta să convoace alegerile’, ce erau programate iniţial să se desfăşoare în octombrie 2019.
‘Rezultatul alegerilor europene ne-a trimis un mesaj de înstrăinare din partea cetăţenilor’, a admis Tsipras, citat de mass-media. Analiștii politici speculează că recentele rezultate electorale ale premierului elen se datorează și controversatului acord prin care Atena își normalizează relațiile cu Republica Macedonia de Nord.
Îngrângere dureroasă
Potrivit rezultatelor oficiale, la alegerile pentru Parlamentul European, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în spatele Noii Democraţii (ND, dreapta), care a întrunit 33% din sufragii. În turul al doilea al localelor, dreapta a ieşit învingătoare în 12 din cele 13 regiuni şi în cele mai mari două oraşe, Atena şi Salonic.
‘În 2015, noi am preluat o ţară în pragul falimentului şi am reuşit să o scoatem în mod clar de pe marginea prăpastiei’, a declarat Tspiras marţi seară. ‘Dar marea noastră greşeală a fost să nu ne dăm seama de oboseala poporului grec’, a adăugat el.
Mandatul lui Alexis Tsipras, ales pentru prima dată în ianuarie 2015, urma să se încheie în octombrie. Alexis Tsipras, în vârstă de 44 de ani, este unul din puţinii reprezentanţi ai stângii aflaţi în prezent la putere într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO.
Deşi Tsipras s-a revendicat iniţial de la stânga radicală, a fost acuzat că şi-a ‘trădat’ electoratul după ce a fost nevoit să renunţe la promisiunile electorale privind ‘sfârşitul austerităţii’. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va da înapoi în privinţa achiziţiei de rachete ruseşti S-400, în pofida avertismentelor emise de SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Există o anumită măsură pe care am luat-o, există un acord (cu Rusia). Suntem hotărâţi. Nu poate fi vorba să dăm înapoi’, a declarat preşedintele Erdogan, citat de agenţia Anadolu.
Adresându-se reporterilor înaintea rugăciunii de dimineaţă din ultima zi de Ramadan, Erdogan a precizat că oferta americană privind vânzarea de rachete Patriot nu a fost la fel de bună precum cea a Rusiei.
Războiul declarațiilor
Intenţia Ankarei de a cumpăra sistemul de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Statul turc a refuzat să își revizuiască decizia, chiar dacă partenerii occidentali, în mod special SUA, erau pregătiți să ofere diferite avantaje la achiziționarea unor sisteme de armamanet.
Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.
Subiectul s-a aflat în centrul unei discuţii telefonice miercurea trecută între preşedintele turc şi omologul său american, Donald Trump. Erdogan a reiterat propunerea avansată în aprilie a unui ‘grup de lucru comun’.
Întâlnire dificilă
Cei doi lideri se vor reîntâlni în marja summitului G20 de la sfârşitul lunii, în Japonia, pentru o ultimă tentativă de găsire a unei soluţii.
‘Dacă va merge până la capăt cu recepţionarea sistemelor S-400, Turcia va plăti foarte scump’, a avertizat anterior purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, ameninţând din nou cu suspendarea vânzării de avioane F-35 şi, mai ales, cu impunerea de sancţiuni ‘foarte dure’ împotriva Ankarei.
A doua zi, Kathryn Wheelbarger, secretar adjunct interimar pentru securitate internaţională la Pentagon, a declarat în cadrul Atlantic Council de la Washington, că ‘finalizarea acestei tranzacţii va fi devastatoare’ pentru programul F-35 şi pentru ‘interoperabilitatea Turciei cu NATO’.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400
Amenințare directă
Kathryn Wheelbarger a menţionat că administraţia Trump nu doreşte să impună sancţiuni Turciei pentru această achiziţie, dar că ar putea fi obligată de către Congresul SUA.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.
Turcia vrea, prin achiziţia acestor sisteme, să-şi asigure sprijinul Rusiei împotriva rebelilor kurzi de-al lungul frontierei sale cu Siria, a explicat Kathryn Wheelbarger. Ea a avertizat însă Turcia că Rusia nu este un partener de încredere pe termen lung, nu furnizează mentenanţă sau suport în cadrul vânzărilor militare, încercând doar să submineze coeziunea NATO. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
CEDO, îngrijorat de plângerile magistraților turci
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a solicitat autorităţilor de la Ankara explicaţii cu privire la 546 de plângeri care i-au fost adresate, referitoare la plasarea în detenţie provizorie a unor magistraţi după tentativa de puci din iulie 2016, a comunicat luni Curtea de la Strasbourg, citată de mass-media de la Ankara, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ‘La diferite date, 546 de reclamanţi, toţi magistraţi, au fost suspendaţi din funcţii (…) pe motiv că erau membri ai organizaţiei FETO’, precizează CEDO.
În terminologia folosită de autorităţile turce, FETO este acronimul care desemnează ‘Organizaţia teroristă a susţinătorilor lui Fethullah’ Gülen, acuzat de orchestrarea tentativei de puci.
Justiția, sub asediu
Conform documentelor CEDO, magistraţii în cauză au fost reţinuţi şi apoi plasaţi în detenţie preventivă. ‘Opoziţiile formulate de reclamanţi împotriva acestor decizii au fost respinse. Ei au introdus recursuri individuale pe care Curtea Constituţională turcă le-a declarat inadmisibile’, explică CEDO.
În acest timp, magistraţii au fost inculpaţi sub acuzaţia de apartenenţă la o organizaţie teroristă, procedurile penale împotriva lor fiind încă în derulare.
CEDO le-a comunicat pe 17 mai aceste 546 de plângeri autorităţilor de la Ankara, care pot emite observaţii în scris. Curtea va decide ulterior cu privire la admisibilitatea lor.
Puci controvesat
După tentativa de puci din iulie 2016, autorităţile turce au declanşat epurări de o amploare fără precedent împotriva susţinătorilor presupuşi ai lui Fethullah Gülen, dar şi a unor opozanţi kurzi şi jurnalişti, arestând zeci de mii de persoane.
La mijlocul lui aprilie, CEDO a condamnat Turcia la plata a 10.000 de euro ca despăgubiri morale către un magistrat al Curţii Constituţionale turce, arestat după tentativa de puci, ‘pe baza unei simple suspiciuni de apartenenţă la o organizaţie criminală’.
La data de 1 martie, la CEDO mai erau pe rol în jur de 3.250 de plângeri legate de măsurile luate de Ankara după tentativa de lovitură de stat. Majoritatea plângerilor vizează detenţii reclamate ca ilegale.(M.B.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Preşedintele Volodimir Zelenski este aşteptat să efectueze o vizită la Bruxelles marţi şi miercuri, prima în străinătate, în timpul căreia intenţionează să discute despre situaţia de securitate din estul Ucrainei cu oficiali de top ai NATO şi UE, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Până în acest moment, Casa Albă nu a confirmat nicio vizită a președintelui de la Kiev în SUA, pe marginea speculațiilor pe acest subiect din presa regională.
El urmează să aibă întâlniri, marţi, cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, urmate de discuţii cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk miercuri.
Zelenski intenţionează să abordeze situaţia de securitate din estul Ucrainei şi „să discute modalităţi de a intensifica eforturile internaţionale pentru a pune capăt războiului”, a declarat biroul său când a fost anunţată vizita săptămâna trecută. El a făcut din această chestiune o prioritate în discursul său de inaugurare. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 2, 2019 | UCRAINA
Ucraina, amenințată de flagelul corupției
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a exprimat recent speranţa că sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare până când ţării îi vor fi returnate toate teritoriile ocupate, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul preşedinţiei de la Kiev, citat de Strana.ua, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Occidentul a impus sancţiuni Kremlinului în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea şi a sprijinului acordat rebelilor separatişti în estul Ucrainei.
Sprijin occidental
„Vă mulţumesc pentru susţinerea politicii de sancţiuni împotriva Rusiei şi sper ca ea să continue până când teritoriile ucrainene vor fi integral returnate” Kievului, a declarat Zelenski într-o întâlnire, la Kiev, cu miniştrii de externe polonez şi suedez, Jacek Czaputowicz, respectiv, Margot Wallström.
Potrivit Interfax, noul şef al statului ucrainean le-a mulţumit celor doi miniştri pentru sprijinul acordat de către Polonia şi Suedia în apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi în problema eliberării prizonierilor ucraineni deţinuţi de Moscova şi de separatiştii din Donbas.
Discurs împotriva corupției
Zelenski a subliniat că lupta împotriva corupţiei, a sărăciei şi a stagnării economice este „un al doilea front pentru Ucraina”.
La rândul lor, şefii diplomaţiei Poloniei şi Suediei au reafirmat sprijinul ţărilor lor pentru eforturile Kievului în apărărea integrităţii teritoriale, eliberarea tuturor prizonierilor ucraineni, precum şi în ceea ce priveşte integrarea Ucrainei în UE.
În contextul celebrării celei de-a zecea aniversări a Parteneriatului Estic al UE în acest an, Zelenski a menţionat că este extrem de important ca Ucraina să păstreze realizările pozitive din ultimii ani şi să accelereze punerea în aplicare a Acordului de asociere şi a altor schimbări sistemice.
Ucraina va continua să avanseze spre o integrare mai profundă cu UE şi NATO, a promis Volodimir Zelenski, citat copios de mass-media de la Kiev. (N.G.)
