Regatul Unit răspunde Rusiei la Marea Neagră. Putin promite să „crească puterea navală” a Rusiei

Regatul Unit răspunde Rusiei la Marea Neagră. Putin promite să „crească puterea navală” a Rusiei

Londra va furniza apărării ucrainene două nave pentru a ajuta Kievul să detecteze minele marine ruseşti în Marea Neagră şi să-şi relanseze exporturile pe cale maritimă, a anunţat guvernul britanic.

Sprijin pentru Ucraina


Aceste vase „vor oferi Ucrainei capacităţi vitale care vor ajuta la salvarea de vieţi pe mare şi vor deschide rute cruciale de export”, a afirmat ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, citat într-un comunicat.
Exporturile ucrainene au fost reduse semnificativ de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Marea Neagră devenind un teren major de confruntare între Moscova şi Kiev.
Furnizarea acestor nave de către Londra coincide cu anunţul, luni, de către Grant Shapps şi omologul său norvegian, Björn Arild Gram, a unei Coaliţii pentru capacitate maritimă (Maritime Capability Coalition).
Acesta este „un nou efort dedicat al Regatului Unit, Norvegiei şi aliaţilor noştri pentru a consolida mijloacele maritime ale Ucrainei pe termen lung”, a declarat Grant Shapps, citat într-un comunicat.
Obiectivul este de a permite Kievului „să-şi apere apele teritoriale şi de a întări securitatea în Marea Neagră”, a adăugat el.
Această nouă coaliţie a fost decisă în cadrul ultimelor întâlniri ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care reuneşte aproximativ cincizeci de ţări.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, Regatul Unit a contribuit deja cu 4,6 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de euro) ca ajutor militar Ucrainei.

Inaugurare nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a inaugurat două noi submarine nucleare care se vor alătura flotei ruse şi s-a angajat să continue să „crească puterea navală” a Rusiei.
Navele „Krasnoiarsk” şi „Imperator Aleksandr III”, a căror construire a durat aproape şase ani, reprezintă a patra generaţie de submarine cu propulsie nucleară ruse. Ele vor întări flota rusă din Pacific, cu baza în Extremul Orient rus.
La începutul lui noiembrie, Ministerul rus al Apărării anunţa că submarinul Imperator Aleksandr III a desfăşurat cu succes un test de lansare a rachetei balistice Bulava, proiectată să transporte focoase nucleare.
În cursul ceremoniei desfăşurate luni la Severodvinsk, în apropiere de Arhanghelsk (nord-vest), Vladimir Putin a salutat intrarea în serviciul forţelor marine ruse a acestor „redutabile transportoare de rachete, fără echivalent în categoria lor”.
El a asigurat că „munca vizând creşterea puterii maritime a Rusiei va continua fără nicio îndoială”, promiţând să întărească prezenţa navală rusă „în Arctica, Extremul Orient, Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Caspică”.
Potrivit liderului rus, alte opt submarine nucleare de diverse clase se află în producţie pe şantierele navale ale ţării.
De la debutul ofensivei din Ucraina şi în reacţie la eşecurile în plan militar suferite de forţele ruse în 2022, Rusia a lansat o consolidare a forţelor sale armate. În octombrie, parlamentul rus a dat undă verde creşterii cheltuielilor militare, iar la începutul acestei luni Putin a ordonat majorarea cu 15% a numărului de soldaţi,

Share our work
Editorial: Dodon, acest „dom` Goe” al colhozului politic de tip sovietic!

Editorial: Dodon, acest „dom` Goe” al colhozului politic de tip sovietic!

Președintele R. Moldova Igor Dodon, discurs în fața camerelor în Duma de Stat a Rusiei, 21 noiembrie 2018.

De ani buni de zile, PSRM nu reușește să ofere niciun lider autentic în afară de Igor Dodon. Și pentru aceste alegeri parlamentare, Dodon va călca din nou pe litera constituției și va juca rolul de locomotivă pentru partidul pe care de facto încă îl conduce.

Pentru el, legea supremă s-a dovedit de mai multe ori doar o chestiune arbitrară ce poate fi încălcată în picioare. O mentalitate pe care Dodon o perpetuează și epoca sovietică până în ziua de azi.

Poziționarea sa, la mitingul din 18 noiemberie, ca cel care îi așteaptă pe ceilalți lideri ai formațiuni în capul străzii ce dă în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dă măsura imagologică a cine este cu adevărat șeful în PSRM.

Igor Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine personală către partid, ci l-a ținut mai degrabă prizonier al propriilor interese. Nu a încurajat ridicarea vârfurilor din PSRM, deoarece în calitate de fost uzurpator al bătrânului Vladimir Voronin, îi este frică că într-o zi vor urma și alți tineri mai energici care îl vor detrona. Îi vor rupe partidul și îi va lua puterea prin mașinațiuni.

Dodon vede în PSRM doar un vehicul prin care își poate realiza visul. Acela de a deveni un președinte omnipotent pe modelul lui Lukașenko în Belarus sau Putin în Rusia, ceilalți de sub el fiind doar niște obedienți executanți.

În aceste alegeri parlamentare, Dodon a început deja să se comportent ca un agent de campanie pentru PSRM încă de la începutul toamnei. Atunci, Dodon a negociat cu oligarhul rus Konstatin Malofeev aducerea la Chișinău a Congresului Mondial al Familiei, un eveniment electoralo—ultraconservator pentru pe care Kremlinul îl păstorește din spate de ani buni de zile printr-o mână de „idioți utili”.

De altfel, Dodon a zburat din nou la Moscova, acolo unde a cerut din nou ajutorul Rusiei pentru aceste alegeri. Își va face câteva poze în care își va asocia imaginea cu o serie de lideri de la Moscova și va vorbi cu diaspora moldovenească de acolo. Marea lor majoritate sunt votanți de stânga pro-ruși și este poate cel mai fidel electoral al PSRM, astfel că Dodon a ales să acorde atenție primară acestui segment.

PSRM funcționează în continuare ca un colhoz politic subordonat figurii unui soi de pseudo-dictator populist. Plata dinspre neacealnic este generoasă și nimeni nu are obiecții sau ambiții de mai mult. Deocamdată, totul se păstrează în limite rezonabile.

Socialiștii nu au reușit să crească organic, ci doar ca alternativă oarbă la actuala guvernare care nu a rezolvat prea multe probleme în rândul populației, dar au flurat tot timpul steagul UE, susținând declarativ că s-ar afla sub valorile lui.

Dodon este doar un cărător politic al proiectului Moscovei la Chișinău de a îndepărta acest stat de drumul european. Rolul nu este de a construi, ci de a dărâma. De a face opoziție la orice tentativă de occidentalizare a spațiului R. Moldova. O mentalitate retrogradă care convine de minune Moscovei de a ține R. Moldova ostatică intereselor de pe orbita sa.

Personalitatea sa este una slugarnică, demnă de puțin respect, fapt pe care îl arată mai toți liderii CSI, dar și presa rusă care scrie despre el că este un „băgăcios”. Un copil agitat ce se chinuie să facă poze cu cei mari. Un fel de „domnul Goe” Dodon care face asta atât la Moscova, cât și de fiecare dată când apucă, in corpore, să participe la câte vreun eveniment de mari dimensiuni, așa cum a fost cel recent de la Paris, atunci când s-a marcat trecerea a 100 de ani de la finele Primului Război Mondial.

Republica Moldova are viitor numai dacă scapă de cei ca Dodon și PSRM și atât timp cât alege calea europeană cu adevărat. Cu forțe politice proaspete care să dea un nou impuls acestui parcurs și cu care Bruxelles-ul poate comunică fără rezerve și suspiciuni de iluzionism politic a la russe.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu 

Share our work
EDITORIAL: Transnistrizarea Republicii Moldova și bârna de pe ochii Bucureștilor

EDITORIAL: Transnistrizarea Republicii Moldova și bârna de pe ochii Bucureștilor

Președintele rus Vladimir Putin, într-o discuție cu proaspăt numitul reprezentant special al Kremlinului pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice cu R. Moldova, Dmitri Kozak

Despre problema reglementării conflictului transnistrean se scrie de mai bine de 26 de ani. Există multe păreri despre cum ar trebui rezolvat acest dosar. Despre cine și ce ar trebui să negocieze. Dar dacă vom rămâne la datele strict factuale și evenimentele care le înconjoară, se poate observa lesne cum acestea sunt influențate direct și indirect cu adevărat de un singur actor care joacă multivectorial această chestiune.

Există mitul, parțial adevărat, că Vestul ar presa Chișinăul să întreprindă diverse concesii față de separatiștii de la Tiraspol. Dar nu este totul chiar atât de simplu.

Începând din vara lui 2016, pe când Germania deținea președinția rotativă a OSCE, parte implicată în procesul de negocieri al formatului 5+2, Chișinăul a fost presat să cedeze. Însă legăturile fostul șef al diplomației germane Frank-Walter Steinmeier și cochetările sale și ale socialiștilor germani cu Moscova ridică și acum un semn de întrebare.

La fel, a urmat rândul președinției rotative a OSCE deținute de Austria, care nici ea nu a menajat Chișinău, în 2017, în ceea ce privește presiunile de acceptare. Dar atenție, tot pe condiționalitățile din „pachetul Berlin” din vremea răposatei președinții germane. Upgradat cu noi condiționalități și denumit pompos „Berlin plus”.

Un șir de opt condiționalități: patru restante și patru noi, cum ar fi subiectele ce țin de școlile cu predare în grafie latină, terenurile agricole din raionul Dubăsari, libertatea de circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, precum și podul Gura BâculuiBâcioc.

În cazul școlilor era vorba de chirii mai mici pentru Chișinău, pe care Tiraspolul le mărise aberant și total nejustificat în ultimii ani, tocmai pentru a-și crea marje de negocieri. Atenție, toți diplomații transnistreni sunt școliți la MGIMO-ul de la Mosova, una dintre cele mai bune școli de diplomație din lume.

Apoi despre accesul la terenurile oamenilor din zona Dubăsari, după ce tot forțele paramilitare transnistrene s-au pus cu fundul în drum și au blocat accesul oamenilor, în 2004, la circa 6.500 de hectare.

Culmea, în urmă cu doar câteva zile CEDO a condamnat Rusia pentru acces blocaj și a obligat-o la plata de despăgubiri către proprietarii moldoveni a 2,5 milioane de euro. Deocamdată, s-au eliberat 82 de titluri de proprietate, ceea ce înseamnă circa 64,1%, așa că este un proces care va mai dura cel puțin câteva luni.

Al treilea ține de recunoșterea dreptului de circulație internațională a mașinilor transnistrene, care chipurile vor avea niște plăcuțe de înmatriculare neutre, în traficul internațional. Mai precis, în UE.

Iar pe podul de la Gura Bâcului – Bâcioc, rușii și transnistrenii și-au ocupat deja locurile pentru pichete de grăniceri, iar militarilor moldoveni nu le-au permis patrularea comună. Discuțiile în Comisia de Unificare și Control (CUC) pe această temă sunt sterile, iar rușii și transnistrenii mimează o negociere de cascadorii râsului cu Chișinăul. Sigur, cu delegația rusă pe post de arbitru.

Cu alte cuvinte, cam toate aceste negocierile se substitutie de facto unui lung șir de cedări ale Chișinăului față de Tiraspol. După Germania și Austria, a venit rândul Italiei și al fostului său ministrul de Externe, Franco Frattini, să vină să negocieze.

Din start, acesta nici măcar nu a mimat vreo imparțialitate și a spus din capul locului, într-un interviu la Russia Today, că trupele ruse din Transnistria stau bine acolo și că R. Moldova ar fi bine să accepte toate merele otravite din „coșul socio-economic” pus pe masa negocierilor.

Decorat cu „Ordinul Prieteniei” de către Putin în 2012, Frattini a venit apoi și cu o negociere falsă, cerând Chișinăului să accepte condiționalitățile, ca apoi să se pună pe masa discuțiilor probleme retragerii trupelor ruse. Nici vorbă de asemenea discuții la întâlnirea finală de la Roma ce a avut loc pe 30 mai.

Toate aceste în timp ce Tiraspolul nici măcar nu vrea să discute „coșul politic” sau să plece măcar urechea la oferta Chișinăului de largă autonomie în cadrul R. Moldova. De retragerea trupelor ruse nici măcar nu poate fi vorba, pentru orice are cunoștințe minime în materie de relații internaționale sau felul în care negociază Moscova în astfel de conflicte pe care le crează și nășește politic și militar apoi prin intermediul unor Kozaki sau Rogozini, reșapați ciclic în funcție de nevoi.

Pe de altă parte, experții avizați de la Chișinău vorbesc deschis despre un rol mai puțin văzut al Rusiei, cu precădere la București, de a împrieteni și apropia, într-un stil propriu și personal, pe liderul de facto de la Tiraspol, Victor Gușan, patronul „Republicii Sheriff” din stânga Nistrului și liderul PD, Vlad Plahotniuc.

Concret, Republica Moldova întreține economic această republică sovietică falimentară ce funcționează în paralel prin achizițiile generoase de energie electrică de la Cuciurgan, deși exista și varianta mai ieftină ucraineană la care s-a renuțat.

Mai nou și prin scuturile de taxe pe care Chișinăul le va aplica prin punctul comun de frontieră cu Ucraina de la Cuciurgan-Pervomaisk pentru companiile trasnnistrene. Este greu de crezut că vreun agent economic din stânga Nistrului își va scoate mărfurile din țară printr-un alt punct vamal doar că să plătească vreo taxă Chișinăului.

Aceste cedări fără logică nu pot fi rezultatul decât înțelegerilor pe sub masă făcute la ceas de noapte între personaje sus puse și mijlocite de un „bun samaritean” care nu vrea să întrețină el copilul din flori pe care l-a zămislit, dar pe care vrea să-l întrețină pe banii altora.

La vedere, Moscova nu vrea să aibă un rol de primă scenă, dar culisele sunt controlate de ea. Atât în plan bilateral pe relația PD-„Republica Sheriff”, cât și în plan internațional, acolo unde puternicul lobby rusesc își face loc prin instituții slabe precum OSCE și scule folositoare precum Steinmeier sau Frattini.

Până când toate aceste jocuri nu vor fi înțelese și se va acționa în consecință, România nu poate face mai mult decât să privească neputincioasă la această partidă de teatru absurd. Una care se joacă la circa 100 de kilometri de granița ei estică și care are are, la nevoie, vreo 1.500 de soldați ruși și vreo 12.000 de forțe paramilitare care nu mai au demult nevoie de exerciții de interoperabilitate, ci pot acționa ca o forță compactă.

Dar România nu are timp de aceste chestiuni. E prea ocupată să se împartă între festivism risipitor de resurse și penali care vor să scape de pușcărie, călcând în picioare bruma de democrație strânsă de aproape 30 de ani cu atâtea sacrificii. Transnistria, deși aproape, e o nebuloasă pentru București, care nu contenește să dea rateruri, din prostie, ignoranță și amatorism în Republica Moldova. Bașca, cel mai important obiectiv de politică externă, ca să cităm din marii noștri miniștrii de externe din ultimii ani, după intrarea în NATO și UE.

Transnistrizarea Moldovei se produce în aceste zile mai accelerat decât se pot da ordonanțe de urgență în guvernul de la București, dar nimeni fie nu vede, fie nu-i pasă. Ambele variante fiind la fel de nocive și cu grave consecințe pe termen lung!

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Statutul de observator al R. Moldova în Uniunea Eurasiatică, mișcare populistă de campanie a lui Dodon via Rusia

ANALIZĂ: Statutul de observator al R. Moldova în Uniunea Eurasiatică, mișcare populistă de campanie a lui Dodon via Rusia

Președinte R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, pe 14 mai, la Soci, în Rusia.

Fără prea multe prerogative în materie de politică externă, președintele prorus al R. Moldova Igor odon încearcă să-și facă cât mai vizibilă prezența mediatică prin totul felul de acțiuni populiste, fără efecte juridice. În această categorie s-ar putea încadra și obținerea statutului de observator pentru Republica Moldova în cadrul Uniunii Eurasiatice, condusă de Rusia.

Primirea acestui statutul s-a realizat, luni, în cadrul unui forum al acestei entități, ce s-a desfășurat la Soci, în Rusia. Dodon insistă de aprope un an de zile în această direcție, iar acordarea de către Moscova și a celorlalte state din Uniunea Eurasatică – Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârghiztan – a acestui statut nu vine decât ca acțiune de imagine.

Încă din aprilie 2017, Dodon a semnat și un acord de colaborare cu Uniunea Economică Eurasiatică. Șeful guvernului, Pavel Filip, a luat poziție încă de pe atunci și a precizat că un astfel de document nu are nicio valoare juridică.

Cu toate acestea, Dodon a încercat să speculeze acest eveniment și a acordat spații largi „importanței” acestei decizii.

„După încheierea ședinței Consiliului Economic Eurasiatic Suprem, am avut o întrevedere cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și i-am mulțumit pentru susținerea acordării Republicii Moldova statutului de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică. Am discutat un spectru larg de probleme ce țin de relațiile bilaterale și am constatat un dialog foarte bun la nivel de președinți, spre deosebire de contacte deloc productive la nivel de guverne”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Presa rusă nu a dat prea mare importanță acestui „câștig” obținut de Igor Dodon. Publicația rusă Kommersant a scris că Kremlinul a respins cererea lui Dodon de a se întâlni cu Vladimir Putin în marja Forumului Economic Mondial ce va avea loc în Sankt-Petersburg pe 24-26 mai, iar RIA Novosti a relatat doar într-o singură propoziție despre primirea R. Moldova cu statut de observator în cadrul Uniunii Eurasiatice.

Zero beneficii

De altfel, Kommersant a comentat că statutul de observator „nu va aduce niciun beneficiu practic deosebit pentru Moldova, în schimb, președinte prorus Igor Dodon va putea folosi acest lucru la viitoarele alegeri parlamentare din toamnă”. Dodon este într-o campanie deschisă în favoarea PSRM, deși Constituția R. Moldova cere președintelui să fie apolitic.

Statutul de observator nu va aduce Chișinăului niciun avantaj economic. Conform proiectului de regulament, aprobat în august 2017 și publicat pe site-ul Comisiei Economice Euroasiatice, acesta permite reprezentanților autorizați ai statului observator să participe la reuniunile organelor UEEA, să obțină documentele adoptate care nu au un caracter confidențial”, scrie Kommersant.

Citând din același regulament, publicația rusă mai afirmă că statul care primește statutul de observator „este obligat să se abțină de la orice acțiune care ar putea dăuna intereselor Uniunii și statelor membre”. Kommersant mai amintește că puterea reală se află în cadrul Guvernului, iar Parlamentul aprobă orice direcție de orientare politică a țării.

Expertul economic Galina Șelari a declarat pentru agenția Infotag că „participarea Moldovei în această calitate poate fi productivă numai dacă republica va avea scopuri concrete și o strategie etapizată pentru a le atinge”.

Semnarea unui astfel de document nu înseamnă nimic, la fel ca şi semnarea acordului privind zona de liber schimb cu țările CSI sau cu UE: rezultatele reale sunt obținute doar prin implementarea acestuia”, a spus Şelari.

Ea a mai spus că, la Chișinu, comunitatea de afaceri din R. Moldova nu cunoaște regulile Uniunii Eurasiatice prin care se poate valorifica economic o astfel de oportunitate.

Poziția puterii și a opoziției extraparlarmentare

Într-un briefing de presă susținut, marți, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a explicat că participarea Republicii Moldova la anumite organizații internaționale pot fi luate doar cu acordul Parlamentului și Guvernului, a declarat purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari.

Nicio decizie referitor la participarea în cadrul unor organizații internaționale nu poate fi luată fără acordul Parlamentului și Guvernului. De aceea, această declarație este făcută din partea unei persoane fizice, deoarece nu poate reprezenta Republica Moldova în lipsa avizelor din partea Executivului și Legislativului”,a spus Vitalie Gămurari.

El a mai spus că Dodon a făcut această acțiune în calitate de „persoană fizică”, iar PD reafirmă reafirmă că vectorul eurropean nu va fi schimbat și că acesta nu poate fi anulat doar prin voința unei singure persoane.

Oricare viziune a politicii externe a R. Moldova nu poate fi expusă în lipsa unui aviz favorabil din partea Guvernului și a Parlamentului R. Moldova”, a mai spus el.

La rândul său, lidera PAS Maia Sandu afirmt că acesta este doar un joc electoral pe care îl face Igor Dodon.

Nu e un secret că Dodon este ghidat de interesul personal și de partid, pentru că interesul național al Republicii Moldova este asigurat doar de integrarea în Uniunea Europeană. UE nu a declarat embargou produselor din Moldova, nu alimentează separatismul din Transnistria, nu ne șantajează cu livrarea produselor energetice la un preț mai mare decât cel de piață.

Dimpotrivă, UE ne-a deschis larg piața cu cea mai mare putere de cumpărare din lume și ne ajută să ne ajustăm standardele de calitate la rigorile acestei piețe. UE contribuie semnificativ la măsurile de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. UE finanțează interconectarea energetică a Moldovei prin intermediul României. Prin toate aceste măsuri, UE contribuie direct la îmbunătățirea nivelului de trai și la fortificarea suveranității Republicii Moldova.

Deși se declară apărători ai suveranității, Dodon și Partidul Socialiștilor subminează statul Republica Moldova, acționând în detrimentul interesului național”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

În paralel, solicitat de Radio Chișinău, expertul Anatol Țaranu a subliniat că acest statut nu-i oferă Republicii Moldova nici beneficii și nici nu o obligă la ceva,dar poate fi un prim pas spre schimbarea vectorului politicii externe în cazul unei victorii la alegerile parlamentare a PSRM.

Participarea la Uniunea Vamală va intra în contradicție cu Acordul de asociere și aceasta va îndemna că noi vom începe în paralele și procedurile de restrângere a relațiilor cu UE în conformitate cu Acordul de asociere”, susține Anatol Țăranu.

În acest context, Igor Dodon a încercat din nou să puncteze la capitolul imagine, deși cifrele oficiale arată că exporturile R. Moldova s-au orientat deja de ceva vreme spre piețele europene. Conform statisticilor oficiale R. Moldova exportă 67% din mărfurile sale în Uniunea Europeană, 24% dintre aceste numai în România, în timp ce exportul spre CSI a scăzut, în primele trei luni ale lui 2018, de la 20% la numai 17%.

De asemenea, România a detronat încă din 2017 Rusia în topul țărilor cu care R. Moldova are schimburi comerciale, fapt ce „omis” de Igor Dodon în aprecierile sale privind oportunitățile economice pe care le oferă UE versus Rusia. De asemenea, Dodon nu menționează nimic despre embargourile economice pe care Rusia le impune deja de mai bine de cinci ani produselor alimentare moldovenești, ca urmare a reorientării țării spre UE.

Răzvan Iorga

Share our work
Ziua Victoriei: cum îi hrănește Rusia cu eroism militarist pe nostalgicii URSS //galerie foto

Ziua Victoriei: cum îi hrănește Rusia cu eroism militarist pe nostalgicii URSS //galerie foto

Piața Roșie, parada de 9 mai 2018. Foto credit: TASS

Rusia, ca moștenitoare a defunctei Uniuni Sovietice, a continuat să-și fundamenteze tezele politice și să-și țină supușii loiali hrănindu-i pe aceștia simulatat cu patriotism și frică. Aceste ingrediente au mers mână în mână în cele mai grele momente, care au încercat să ascundă corupția sau disfuncționalități din sistemul de administrare al Rusiei. 

Politicienii au recurs mereu în în istoria secolului XX și XXI la invazia Germania și a aliaților săi a URSS-ului, acest mit al invadatorului, extins ulterior și asupra pericolelor teroriste, invocate cu precădere pentru invadarea Ceceniei în anii `90 și 2000, apoi într-o formă ușor adaptată pentru Georgia în 2008 și Ucraina în 2014, pentru a se ajunge în prezent la intervenția militară din Siria și prezența masivă a militarilor ruși în Orientul Mijlociu.

Ziua de 9 mai, declarată de ruși Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste, este de fiecare dată prilej pentru afirmarea militarismului rusesc, iar Vladimir Putin face uz din plin de această ocazie pentru a-i hrăni pe ruși, dar și pe popoarele satelitare ideologic Rusiei, să privească cu mândrie la etalarea mijloacelor de luptă în Piața Roșie din Moscova.

Nici în acest an, Putin nu a făcut rabat de la obiceiurile acestea. Dacă în martie 2018, în timpul campanie pentru un nou mandat prezidențial a prezentat cele mai sofisticate arme ale Rusiei, capabile potrivit lui să penetreze orice sistem antirachetă din lume la momentul actual, astăzi, de 9 mai, Putin a proslăvit din nou puterea militară rusească ca garant al liniștii mondiale.

Monopolizare istorică și mistificare

Nostalgic și el după defuncta URSS, despre care a afirmat în repetate rânduri că a fost „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”, Putin a rostit și astăzi de Ziua Victoriei un discurs în care a afirmat că Uniunea Sovietică a determinat soarta celui de-al doilea război mondial și că va lupta oricăror tentative de a nega această „faptă vitejească”.

„Astăzi există încercări de a refuza poporului această faptă vitejească, care a salvat Europa și lumea de sclavie, de exterminare și de ororile Holocaustului și de a îngropa în uitare autenticitatea eroilor, de a falsifica, de a rescrie și de a distorsiona întreaga istorie (…) nu vom permite acest lucru”, a subliniat Putin într-un discurs ținut în Piața Roșie cu ocazia celei de-a 73-a aniversări a înfrângerii Germaniei naziste de către trupele aliate.

La Moscova în acest an au participat, alături de Putin, președintele Serbiei, Aleksandr Vucici sau premierul israelian Beniamin Netanyahu.

Rusia a încercat mereu să-și adjudece această victorie imagologică asupra nazismului, deși acesta a fost un efort combinat și din partea alianților occidetali care au luptat din greu pe toate fronturile cu Germania nazistă.

Potrivit istoricilor, chiar și România a scurtat acest război cu 200 de zile, după ieșirea din aliața cu Germania și lupta alături de Occident. Cu toate acestea, Rusia a tratat România va țară pierzătoare a războiului și a determinat-o la plata unor despăgubiri uriașe de război.

Arme și circ

Ca în fiecare an, Rusia a ținut să-și etaleze tehnica militară în fața miilor de ruși prezenți în centrul Moscovei cu această ocazie. Parada Zilei Victoriei a fost deschisă de către 33 de formațiuni pedestre, cuprinzând peste 13.000 de militari marșând peste Piața Roșie.

Avioane Tupolev în survol deasupra Kremlinului

Acestea au fost urmate de o coloană mecanizată, care cuprindea tancurile Armata, vehiculele de luptă pentru infanterie Kurganeț, blindate Bumerang și tunuri Koaliția-SV. Pentru prima dată, tancurile Terminator au defilat alături de vehiculele de luptă, sistemul robotic multifuncțional de luptă Uran-9 și vehiculul robotizat multifuncțional Uran-6 pentru deminare. Toate acestea au defilat în Piața Roșie din Moscova, potrivit Tass.

Componenta aeriană a paradei militare a fost deschisă de elicopterul Mi-26 însoțit de patru aparate Mi-8AMTSh. Acestea au fost urmate de elicoptere Mi-28N, Ka-52 și Mi-24P.

Ca în fiecare an, unele dintre cele mai urmărite piese ale paradei au fost sistemele de rachete strategice Tu-160, bombardierele Tu-22M3 și Tu-95MS cu rază lungă de acțiune. Aviația militară de transport a fost reprezentată de trei aeronave Il-76MD și tancurile de alimentare cu combustibil aeriene Il-78 care au simulat alimentarea aerului cu un bombardier Tu-160.

Nu au lipsit nici avioanele de vînătoare Su-34, Su-30 și Su-35S, sau cele din generașie a cincea Suhoi-57. Componenta aeriană a paradei militare a fost încheiată de zborul a două avioane de luptă MiG-31K care transportau cele mai avansate rachete hipersonice Kinzhal.

Dodon, pe aceeași lungime de undă cu Putin la Chișinău

Dacă anul trecut, în primul său an de mandat, președintele moldovean Igor Dodon s-a aflat în Piața Roșie, alături de Vladimir Putin, în încercarea de a arăta egalul în rang și simpatii a liderului de la Kremlin, de data aceasta Dodon a rămas la Chișinău, pentru a-i face campanie electorală colegului său din PSRM, Igor Ceban, candidatul la Primăria Chișinăului.

Idor Dodon și Igor Ceban, alături de famiile lor la marșul „Regimentului nemuritor” de la Chișinău, 9 mai 2018

Folosind un discurs similar cu cel al lui Putin, Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că această sărbătoare nu poate fi „răpită” de nimeni, exprimându-și recunoștința pentru eliberarea Basarabiei.

„Astăzi am participat împreună cu familia la acţiunea tradiţională de comemorare a celor care au luptat în Marele Război pentru apărarea Patriei – „Regimentul Nemuritor”.

În acest an marșul a întrunit un număr mai mare ca niciodată. Zeci de mii de persoane purtînd panglici ale Sfîntuli Gheorghe şi portrete ale soldaţilor participanți în război. Veterani în viaţă care au luptat în cel mai groaznic război, alături de nepoţi şi strănepoţi. Toţi participanţii la marş au avut dispoziţie de sărbătoare.

Noi sîntem urmaşii Marii Victorii. Noi sîntem urmaşii eroilor-învingători. Nimeni niciodată nu ne va răpi această sărbătoare”, scris Dodon.

Dodon, a defilat alături de mii de nostalgici și simpatizanți ai Rusiei și URSS pentru a-i petrece simbolic soldații din „Regimentul nemuritor”

Mișcarea „Regimentului nemuritor” a fost lansată pentru prima dată în orașul rusesc Tyumen în 2007 și a fost inițial numită „Parada Victorioșilor”. Acesta a obținut numele actual în 2012, în orașul rusesc Tomsk, iar în 2013 a implicat 120 de orașe.

În 2014, locuitorii din aproximativ 500 de orașe din șapte țări au aglomerat străzi purtând portrete ale rudelor lor care au luptat în cel de-al doilea război mondial (Marele Război Patriotic).

Miscarea a devenit oficial la nivel national in 2015. Potrivit Centrului de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia, 96% dintre cetatenii rusi – multi tineri printre ei – ca ideea regimentului nemuritor. La Moscova, relatează Tass, circa un milion de oameni au participat la această paradă a „Regimentului Nemuritor”.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol, generalul de miliție, Vadim Krasnoselski, 9 mai 2018

Nu în ultimul rând, o paradă militară dedicată Zilei Victoriei a avut loc și la Tiraspol, în regiunea separatistă transnistreană, acolo unde au defilat forțele militare ale regimului separatist împreună cu militarii ruși cantonați în regiune. Deși Rusia susține că rolul acestora este de pacificare, în fapt aceștia acționează ca forța militară disuasivă și sprijină regimul secesionist de la Tiraspol.

Răzvan Iorga

Share our work