de Isac Mihai | nov. 22, 2018 | Federatia Rusa, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE
Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat susţinerea constantă acordată de România parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a încurajat continuarea procesului cuprinzător de reforme necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. În contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să sprijine aspirațiile Kiev-ului, se mai arată în comunicatul MAE, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care mai precizează că la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.
Sprijin european
Discuţia referitoare la Ucraina a prilejuit reiterarea poziţiei UE de nerecunoaştere a aşa-ziselor alegeri din regiunile separatiste, care contravin acordurilor de la Minsk. Miniştrii europeni au exprimat totodată îngrijorare faţă de abordarea agresivă a Federaţiei Ruse în Marea Azov, inclusiv prin creşterea prezenţei militare, exprimând deschidere pentru eventuale măsuri în sprijinul stabilităţii economice a Ucrainei, se menţionează în comunicat.
Teodor Meleşcanu a reiterat sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a susţinut necesitatea monitorizării atente la nivelul UE a evoluţiilor din Marea Azov, cu implicaţii strategice pentru întreaga regiune a Mării Negre.
Problema minorităților
Ministrul român Meleşcanu a reamintit susţinerea constantă acordată de România parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a încurajat continuarea procesului cuprinzător de reforme necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. În evaluarea îndeplinirii acestor reforme, va trebui să se ţină seama inclusiv de chestiunea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în Ucraina, în mod deosebit de asigurarea drepturilor privind limba maternă. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 21, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Euromaidan, punct de cotitura in istoria recenta a Ucrainei
Ucraina a marcat cea de-a cincea aniversare a mişcării de protest Euromaidan, care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, într-o schimbare de direcţie a ţării către UE și Occident, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Succesorul lui Ianukovici, Petro Poroşenko, care a venit la putere cu promisiunea de a duce Ucraina în Uniunea Europeană (UE), a participat la ceremonia solemnă de la Kiev pentru omagierea celor peste 100 de oameni care şi-au pierdut vieţile în timpul protestelor din 2013-2014. Din 2014, ziua de 21 noiembrie în Ucraina este oficial sărbătorită ca „Zi a Demnitatii și Libertății”. Sărbătoarea este dedicată, de asemenea, și ”revoluției portocalii”, care a început tot intr-o zi de 21 noiembrie (în 2004).
„Astăzi Ucraina celebrează a cincea aniversare a Revoluţiei Demnităţii – Euromaidan – protestul paşnic pentru viitorul nostru european”, a declarat Poroşenko, într-un discurs separat susţinut în regiunea nordică Jitomir. „Demnitatea şi libertatea nu sunt pentru ucraineni simple cuvinte. Pentru poporul nostru acesta este sensul vieţii în decursul tuturor acestor secole. Lupta pentru pământul nostru, pentru neatârnare, pentru independenţă”, a spus el, într-un discurs considerat electoral de mass-media de la Kiev.
Mișcare de protest
Mişcarea de protest, care a avut loc în Piaţa Independenţei din Kiev (n.r.: Maidan Nezalejnosti în ucraineană), a durat mai multe luni, până în februarie 2014, când Ianukovici a fost destituit prin vot parlamentar.
Autorităţile ucrainene l-au acuzat pe Ianukovici că le-a ordonat forţelor de ordine să tragă în protestatari. Viktor Ianukovici a fugit în Rusia, fiind în acest moment internat în spiatal.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină se află la cel mai scăzut nivel din toate timpurile în condiţiile în care Ucraina îşi continuă cursul independent faţă de fostul său conducător sovietic, Moscova.
Rusia a reacţionat la destituirea lui Ianukovici prin anexarea Peninsulei Crimeea din sudul Ucrainei, veche bază a Flotei Ruse de la Marea Neagră.
În acelaşi timp, un conflict separatist prorus a izbucnit în cele mai estice două regiuni ale Ucrainei, Lugansk și Donețk, lângă frontiera cu Rusia. Mai mult de 10.000 de oameni au fost ucişi până acum în acest conflict, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții în Argentina
O întâlnire ”lungă” şi de ”substanţă” între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump ar putea avea loc în marja summitului G20, programat să se desfăşoare între 30 noiembrie şi 1 decembrie în Argentina, a declarat recent Iuri Uşakov, un consilier al Kremlinului, citat de RIA Novosti, relatează agențiile internaționale, citate de KARADENIZ PRESS. Uşakov a subliniat în acelaşi timp că aspecte legate de desfăşurarea acestei întâlniri mai trebuie încă puse la punct cu Washingtonul.
Confruntare amânată
Totodată, întâlnirea dintre Putin şi Trump, anunţată pentru 11 noiembrie la Paris, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, va fi una scurtă, a indicat Iuri Uşakov, pe fondul intensificării divergențelor dintre cele două părți pe diferite dosare geopolitice, inclusiv cel nuclear iranian.
Cei doi lideri nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de la ultimul lor summit din iulie, la Helsinki, o întrevedere ce a provocat indignare în SUA, întrucât s-a considerat că preşedintele american a fost prea conciliant cu omologul său rus, în condiţiile în care Rusia face obiectul unei anchete în Statele Unite pentru ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016.
Deocamdată, Casa Albă nu a făcut nicio declaraţie cu privire la posibilele întâlniri între Putin şi Trump. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, John Bolton, a declarat săptămâna aceasta, după o vizită la Moscova, că i-a transmis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie a Casei Albe de a efectua o vizită la Washington anul viitor. Bolton a menţionat că întâlnirea dintre cei doi lideri la Paris va fi scurtă şi mai mult ”un exerciţiu de curtoazie”.
Probleme spinoase
Chiar dacă întrevederea Putin-Trump preconizată la Paris nu va fi de lungă durată, Kremlinul consideră că cei doi lideri vor face un schimb de opinii referitor la mai multe teme din actualitatea internaţională, inclusiv relaţiile bilaterale şi Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF), din care SUA şi-au exprimat recent intenţia de a se retrage, conform agenţiei de mass-media de la Moscova.
Relaţiile dintre Moscova şi Washington, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, sunt afectate îndeosebi de divergenţele care persistă cu privire la Siria, Ucraina şi acuzaţiile privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale din SUA în 2016, acuzaţii pe care Rusia le respinge, notează AFP.
Kremlinul surprins
Putin i-a spus consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.
‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.
Semnarea Intermediate Nuclear Forces Treaty (INF) a fost considerat un succes diplomatic
INF, părăsit de SUA
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
John Bolton s-a întâlnit recent la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.
Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.
Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale.
Puncte slabe
Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.
‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina
Liderul german va avea întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu premierul de la Kiev, Volodymyr Groisman, relatează surse guvernamentale de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această vizită are loc pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale din Ucraina, dar și a recentului anunț al cancelarului german cu privire la iminenta sa retragere din viața politică după expirarea actualului mandat, în 2021. După cum informa anterior KARADENIZ-PRESS, în cadrul întâlnirilor, oficialii vor discuta despre relațiile bilaterale dintre cele două state, conflictul din Donbas, precum şi despre implementarea acordurilor de pace de la Minsk.
Reamintim că la începutul lunii octombrie, Rada Supremă a prelungit până în data de 31 decembrie a anului viitor, statutului special al regiunii Donbas, controlată de separatişti. Guvernul german consideră acest lucru o dovadă a faptului că Ucraina intenţionează să-şi respecte obligaţiile prevăzute în acordurile de la Minsk, se arată în mass-media de la Berlin. Cancelarul german a făcut de mai multe ori apel la relansarea negocierilor pentru pace în estul Ucrainei.
Potrivit celor mai recente date, în urma conflictului din Donbas şi-au pierdut viaţa peste zece mii de oameni, inclusiv numeroşi civili.
8 pentru Ucraina
Opt state europene au denunţat la ONU intenţia de organizare, la 11 noiembrie, a unor scrutine ‘ilegitime’ în estul Ucrainei pentru alegerea liderilor celor două ‘republici’ autoproclamate Doneţk şi Lugansk, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Dacă au loc, aceste ‘alegeri’ ilegitime ar contraveni acordurilor de la Minsk şi ar încălca legea ucraineană”, au subliniat într-o declaraţie Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia şi Suedia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU.
Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de Italia, fostă membră în 2017, şi de Belgia şi Germania, noi membre ale Consiliului de Securitate începând din ianuarie 2019. ”Le cerem separatiştilor să renunţe la planurile lor pentru aceste ‘alegeri’ şi facem apel la Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a împiedica organizarea acestor ‘alegeri’ ”, se menţionează în documentul citat.
Pretenții separatiste
Rusia solicitase ca în reuniunea de luni seară a Consiliului de Securitate al ONU să aibă intervenţii directe reprezentanţii autorităților separatiste din Doneţk şi Lugansk, Moscova argumentând, prin vocea ambasadorului Vasili Nebenzia, că cele două republici sunt ‘semnatare ale acordurilor de la Minsk’.
Cererea a fost respinsă cu şapte voturi contra (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia, Suedia, SUA şi Peru), un vot pentru (Rusia) şi şapte abţineri.
Diplomația rusă nu este la prima încercare de acest fel, majoritatea organizațiilor internaționale fiind confruntate cu încercările ruse de a legitimiza autoritățile separatiste din Doneţk şi Lugansk prin forțarea participării lor la activitățile rezervate statelor suverane. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 20, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată de un război prelungit
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat recent că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, acestei fostei republici sovietice care întâmpină dificultăţi în a ieşi din criză și război, pe fondul unei corupții genersalizate, scrie mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. ”Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019”, a precizat FMI vineri, într-un comunicat.
Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul ”de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.
Gaz electoral
”Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat vineri premierul ucrainean Volodimir Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.
Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile de la Kiev vor aproba un buget pe 2019 ”coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.
În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor. Un acord a fost încheiat în 2016, însă Kievul era reticent să-l aplice.
Autorităţile ucrainene au reuşit, până la urmă, mulţumită unor ”eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el.
O creştere a preţului gazelor naturale este un subiect delicat în Ucraina, unde alegeri prezidenţiale şi legislative sunt prevăzute în 2019.
Economie de război
Ucraina iese cu dificultate dintr-o dură criză economică, agravată de război. Cheltuielile militare grele legate de războiul între forele de la Kiev şi rebeli proruşi în estul Ucrainei şi pierderea unor industrii vitale, situate în regiuni separatiste au afectat puternic economia, care s-a contractat cu aproape 17% în perioada 2014-2015, după care a atins o creştere (2,1%) în 2017.
Autorităţile au eşuat, în mai multe rânduri, în operaţiuni de privatizare a unor întreprinderi publice, din cauza reticenţei investitorilor străini şi omniprezenţei corupţiei, susținută de înalți funcționari de stat și oameni politici.
În 2015, Ucraina a reuşit însă să negocieze o restructurare parţială a datoriei sale şi a obţinut un plan de ajutorare în valoare de 17,5 miliarde de dolari de la FMI, în schimburi unor măsuri de austeritate.
Însă plata tranşelor financiare – între care ultima, în valoare de un miliarde de dolari, a fost deblcată în aprilie 2017 – a fost întârziată de dificultăţile cu care Ucraina s-a confruntat în luarea măsurilor cerute de FMI.
Fonduri internaționale
Ajutorul FMI este crucial pentru Ucraina, în contextul în care rezervele sale monetare scad şi seconfruntă cu scadenţe importante ale datoriei până în 2020.
La jumătatea lui septembrie 2018, Uniunea Europeană (UE) a anunţat că acordă ajutoare în valoare de un miliarde de euro, cu condiţia ca Kievul să aplice măsuri anticorupţie, iar FMI să-şi reia finanţarea.
FMI a insistat vineri asupra necesităţii ca Ucraina să-şi ”reducă vulnerabilităţile macro-economice”, prin continuarea unei consolidări bugetare, reducerea inflaţiei şi reforme vizând consolidarea administraţiei fiscale, sectorul energiei şi sectorul financiar.
În 2015, în schimbul ajutorului său, FMI a cerut autorităţilor ucrainene să controleze evoluţia deficitului public şi să reducă multiplele subvenţii moştenite din perioada sovietică ce-i grevau finanţele publice.
Din cele 17,5 miliarde de dolari promişi în urmă cu trei ani, numai 8,7 miliarde de dolari au fost acordaţi până în prezent de FMI.
Iar după anunţul FMI, agenţia Standard and Poor’s a anunţat că confirmat ratingul pe termen lung al Ucrainei la „B-„, cu o perspectivă stabilă.
”Noul acord va ajuta Ucraina în eforturile sale de a-şi onora obligaţiile de rambursare a datoriei care ajung la maturitate anul viitor”, a apreciat ea, relevând că acest împrumut ar putea să contribuie totodată la deblocarea ajutorului internaţional.
Iar începând din 2014, ţara a primit ajutoare nerambursabile în valoare de 2,8 miliarde de euro de la UE. (N.G.)
