de Negrea Cristian | dec. 26, 2023 | Știri
La începutul lunii noiembrie, generalul Valery Zaluzhny, comandantul șef al forțelor armate ucrainene, a acordat un interviu în The Economist, urmat de publicarea unui articol și a unui eseu de nouă pagini intitulat ”Războiul pozițional modern și cum să îl câștigi”.
Momentul este unul bine ales, când a devenit clar că ofensiva de vară în care ucrainenii și Occidentul și-au pus mari speranțe, nu și-a îndeplinit obiectivul major de a străpunge apărarea rusă pe multiple linii fortificate cu câmpuri de mine, amenințând cu avansul spre Marea de Azov și separarea forțele rusești în două. Dar, din multiple motive, acest obiectiv nu a fost realizat, acest fapt ducând la o oarecare dezamăgire atât în rândul publicului intern, cât și din partea partenerilor occidentali, care, după speranțele rusești, ar putea începe să obosească și să-și piardă interesul pentru Ucraina, diminuând susținerea și sprijinul material atât de necesar ucrainenilor pentru continuarea războiului.
Ori, cel mai potrivit pentru a ieși public să explice situația și să readucă încrederea ucrainenilor și continuarea și chiar intensificarea sprijinului extern este comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Valery Zaluzhny, cel care, conform celui mai recent sondaj de opinie, se bucură de cea mai mare încredere din partea ucrainenilor, de circa 88%. Este oarecum de așteptat, este comandantul forțelor armate ucrainene din iulie 2021 și lui i se datorează în mare măsură respingerea invaziei rusești în primăvara lui 2022, rezistența înverșunată din Donbass și contraofensivele răsunătoare de la Harkiv și Kherson, precum și faptul că ucrainenii au preluat și menținut inițiativa pe câmpul de luptă.
Președintele Volodimir Zelenski se află pe locul doi în sondaje, în scădere cu vreo zece procente, aflându-se acum la circa 60% încredere, un nivel la care liderii occidentali îl pot doar visa. Aceste cifre ne arată contrariul celor expuse de propaganda rusă, că ucrainenii și-au pierdut încrederea în liderii lor.
Deci, Zaluzhny era cel mai potrivit să iasă în public și să explice situația actuală pe front, dar una din afirmațiile lui, ”la fel ca și în primul război mondial, am ajuns la un nivel de tehnologie care ne pune într-o situație de stalemate” și ”este probabil să nu fie nicio străpungere frumoasă în adâncime”, a atras reacția președintelui Volodimir Zelenski, care a reacționat public spunând că oamenii sunt obosiți după 18 luni de război, este ceva normal, dar nu este vorba de un stalemate. Același aspect a fost subliniat într-un interviu și de Igor Zhovka, adjunctul șefului de cabinet al președintelui. Desigur, aceste neînțelegeri între conducerea civilă și militară ucraineană a războiului au fost intens speculate de propaganda rusă, care uită că în regimurile democratice este posibil să existe divergențe și mai mari între civili și militari pe timp de criză sau război, dar asta nu impietează asupra lanțului de comandă, acesta fiind clar și bine stabilit. Doar în regimurile autoritare, cum este Rusia, președintele dă ordine și armata i le duce la îndeplinire fără crâcnire, chiar dacă sunt absurde și duc la moartea a mii de militari în atacuri în valuri fără speranță pentru obiective fără prea mare importanță strategică.
După cum spune chiar Zaluzhny despre Rusia: ”Rusia a pierdut cel puțin 150 000 de morți. În orice altă țară asemenea pierderi ar fi oprit războiul”, dar nu în Rusia, care ”să fim onești, este un stat feudal în care cea mai ieftină resursă este viața omului. Dar pentru noi… cel mai scump lucru pe care îl avem este poporul nostru”.
Interviul este foarte clar și se axează pe chestiunea războiului, în ce stadiu se află, unde se îndreaptă, respectiv spre un război de uzură în tranșee ca și primul război mondial care favorizează Rusia, deoarece aceasta poate profita de resursele mai mari în oameni și material și să obțină superioritatea în anumite puncte și anumite domenii, iar Ucraina riscă o deteriorare majoră a situației pe măsură ce acest tip de război de uzură se prelungește.
Apoi Zaluzhny enumeră ce ar fi necesar pentru a evita această stare de stalemate, cum ar putea ieși din ea și să treacă la un război de manevră care ar avantaja Ucraina așa cum a făcut-o în Kherson și Harkiv.
1. Putere aeriană.
2. Mijloace moderne de război electronic (EW).
3. Sisteme de contra-baterie.
4. Mijloace de deminare.
5. Constituirea și antrenarea de rezerve.
Observăm faptul că Occidentul nu a livrat Ucrainei armament de top decât cu întârziere. Obiectivele enunțate de Joe Biden, Ucraina nu trebuie să fie lăsată să fie învinsă, iar SUA să nu fie atrase într-un conflict direct cu Rusia, a făcut ca unele arme cheie în conflict să fie livrate după ezitări, cu întârzieri sau în cantități prea mici pentru a deveni un adevărat game-changer. În această categorie se înscriu sistemele HIMARS, apoi ATACMS, rachetele cu rază lungă de acțiune, tancurile și multe altele. Întârzierile au dat timp rușilor să se adapteze și să găsească soluții, numărul lor limitat au făcut ca efectul lor să fie important, dar nu devastator. Spre exemplu, un număr mai mare de HIMARS cu muniție suficientă din prima clipă a intrării lor în luptă ar fi avut ca efect mai multe depozite de muniții, căi de acces și puncte de comandă anihilate din primul moment și o șansă mai mare pentru ucraineni. La fel, dotarea cu F-16 ar fi avut un efect mai mare anul acesta decât ar putea avea anul viitor, rușii având timp să își extindă și întărească capabilitățile de apărare antiaeriană.
Dar Zaluzhny nu se plânge, ”nu erau obligați să ne dea nimic, suntem foarte recunoscători pentru ce am primit, eu doar expun faptele”.
Generalul Valery Zaluzhny concluzionează evidențiind încă o dată de ce ar fi nevoie pentru a ieși din această situație care avantajează mai mult Rusia decât Ucraina: ”Un război pozițional este unul prelungit care aduce riscuri enorme pentru forțele armate ucrainene și stat. Pentru ca Ucraina să scape din această capcană, vom avea nevoie de toate aceste lucruri: superioritate aeriană, capabilități de război electronic și contra-baterie mult îmbunătățite, tehnologie de deminare și abilitatea de a mobiliza și antrena mai multe rezerve. Mai trebuie să ne concentrăm pe un sistem modern de comandă și control (C2), astfel încât să putem vizualiza câmpul de luptă mai eficace decât Rusia și să luăm decizii mult mai rapid, și pe eficientizarea logisticii proprii în timp ce o întrerupem pe cea a Rusiei cu rachete cu rază lungă. Abordări noi și inovative pot transforma acest război de poziții înapoi în unul de manevră.”
de Isac Mihai | iul. 13, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov, atacat de omologul german
Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opţiune reală, relatează mass-media internațională, citată de karadeniz-press.ro. Declarația vine la patru luni şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie.
Declarații dure
‘Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?’, a declarat revistei germane Stern.
Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.
‘Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă’, a remarcat Annalena Baerbock.
‘Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?’, a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.
Niciun contact direct
Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: ‘Hai, Serghei, să vorbim despre pace!’
Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova. ‘Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil’, adaugă ea.
Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.
Eșec la Bali
Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’. Serghei Lavrov a petrecut „o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el „nu era interesat de cooperarea internaţională”, afirmase Baerbock.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.
La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global.
de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Rada Supremă de la Kiev aprobă instituirea stării de urgență
Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse.
Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate.
”Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră”, a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională.
Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru ”menţinerea ordinii publice” şi ”prevenirea oricărei tentative” de destabilizare şi a unei lovituri de stat.
”Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control”, a dat asigurări oficialul ucrainean.
În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor ”să consolideze protecţia” ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, ”să limiteze circulaţia transportului”, să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor.
”Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene” a ucrainenilor, a precizat el.
Occidentalii cred că Rusia, care a mobilizat 150.000 de soldaţi la graniţele cu Ucraina, ar putea lansa o operaţiune de amploare, inclusiv pentru a prelua controlul la Kiev.
Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Analize, Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | oct. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.
Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Strategie a la russe
Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.
Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.
Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei
Moscova acuză
În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.
Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.
Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.
În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)