de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Comisia Europeană susține macrofinanciar Ucraina
Comisia Europeană a aprobat vineri, 30 noiembrie 2018, plata primei tranșe de 500 de milioane de euro din cadrul noului program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina, a scris pe Twitter vicepreședintele comisiei Valdis Dombrovskis, citat de mass-media de la Kiev, preluata de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Comisia Europeană din numele UE a adopta astăzi alocarea a 500 de milioane de euro asistență macrofinanciară pentru Ucraina. Decizia a fost luată într-un moment crucial, deoarece Ucraina se confruntă cu o nouă agresiune din partea Rusiei”, a declarat Dombrovskis.
Anunțul CE subliniază că Ucraina a îndeplinit condițiile pentru obtinerea noii tranșe de ajutor, inclusiv în domeniul combaterii corupției. Este vorba despre crearea unui Birou Național Anticorupție și a unui tribunal special pentru combaterea corupției.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a numit decizia UE „un semnal important de sprijin continuu în fața noilor provocări din partea agresorului rus”.
Asistență de miliarde
Totodată, Alexander Winterstein, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că odată cu această plată, totalul asistenței macrofinanciare acordate Ucrainei de către UE începând cu anul 2014 a ajuns la 3,3 miliarde de euro, cea mai mare asistență de acest tip acordată vreunei țări din afara UE.
Reamintim că în iunie 2018, Consiliul Uniunii Europene a aprobat alocarea Ucrainei a un miliard de euro asistență macrofinanciară „pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei ca sprijin pentru stabilizarea economică și programul de reforme structurale”, se arata în respectivul comunicat. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a instituit un regim dictatorial în viața politică, economică și socială din Republica Moldova
713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European, relatează mass-media regională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.
Oaste de strânsură
Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
Tot astăzi și 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.
Uniunea Europeană, un vis îndepărtat pentru Republica Moldova
Răspuns european
Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.
Plahotniuc, atac dur la UE
Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.
Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
Avertisment american
Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.
Liderii PDM vor declanșarea unor acțiuni de stradă anti-europene
Proteste masive anti-europene
Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.
Copii Moldovei, înfometați de UE
Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european
Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României. Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.
Priorități austriece
Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.
Președinția ”din umbră”
România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.
Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.
„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.
4 piloni
Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, sigur de dominația politică absolută, nu prelungește starea de urgență
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi partenerul său de alianţă guvernamentală Devlet Bahceli, liderul partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP), au convenit să nu extindă starea de urgenţă după expirarea actualului termen de trei luni în iulie, a anunţat ziarul proguvernamental Sabah, citat de Agerpres, preluată de KARADENIZ PRESS. Starea de urgenţă a fost instituită după puciul eşuat în iulie 2016 şi a fost prelungită la fiecare trei luni de atunci. Erdogan declarase anterior că va ridica starea de urgenţă dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din 24 iunie.
Victorie deplină
Preşedintele turc a fost reales cu 53% din voturi la prezidenţialele de duminica trecută pentru un mandat până în 2023, dar beneficiind de acum încolo de puteri executive sporite, pe care turcii le-au votat la referendumul de anul trecut.
Anunţul privind decizia preşedintelui turc de a nu prelungi starea de urgenţă intervine după întâlnirea pe care Erdogan a avut-o miercuri după-amiază cu partenerul său de alianţă, Devlet Bahceli. Potrivit publicaţiei, Erdogan ar putea oferi posturi MHP în cabinetul său, recompensând sprijinul acestui partid pentru formaţiunea sa, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator) în parlament.
Motive politice
Erdogan a fost acuzat de opozanții săi de faptul că folosește starea de urgență pentru anihilarea opoziției. Starea de urgenţă le permite lui Erdogan şi guvernului turc să ocolească parlamentul în adoptarea noilor legi şi le permite să suspende drepturi şi libertăţi civice.
În schimb, autoritățile actuale de la Ankara susţin că au nevoie de această măsură pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii ţării.
Raport critic
Într-un raport extrem de critic la adresa Turciei, publicat acum câteva săptămâni de Comisia Europeană, Ankara este acuzată de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei eşuate de puci din iulie 2016. Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu întărirea puterilor prezidenţiale.
Documentul cerea de asemenea Ankarei să ridice starea de urgenţă care le permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guvernului său să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să suspende drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.
Raportul CE aminteşte că, de la introducerea stării de urgenţă, peste 150.000 de persoane au fost arestate, 78.000 încarcerate şi 110.000 de funcţionari publici au fost demişi. Potrivit autorităţilor turce, în jur de 40.000 dintre aceştia au fost repuşi în funcţii.
Turcia a început negocieri de aderare la UE în 2005, la 18 ani de la momentul depunerii cererii. După ce o serie de probleme, mai ales cea a Ciprului şi opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de o aderare a Turciei, au încetinit negocierile, acestea au intrat în blocaj din 2016. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană
UE a constatat marţi că negocierile de aderare cu Turcia sunt ”efectiv într-un punct mort’, în timp ce ţara „se îndepărtează din ce în ce mai mult” de blocul comunitar, potrivit concluziilor unei reuniuni care a avut loc la Luxemburg şi la care au participat miniştrii afacerilor externe din UE, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Consiliul UE notează faptul că Turcia se depărtează din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană. Negocierile de aderare a Turciei se află deci într-un punct mort”, se afirmă în documentul adoptat la încheierea discuţiilor celor 28 asupra perspectivelor de extindere ale UE.
În document se precizează că „niciun capitol nou nu poate fi avut în vedere pentru deschidere sau închidere şi nicio altă activitate de modernizare a uniunii vamale UE-Turcia nu este prevăzută”.
Aceste concluzii sunt echivalente cu cele din ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene privind ţările candidate la aderare, publicat în aprilie, când executivul UE a exclus deja orice deschidere a unui nou capitol în discuţiile privind aderarea Turciei la UE.
Relaţiile dintre UE şi Turcia au devenit foarte tensionate de la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 şi măsurile represive împotriva opozanţilor şi a jurnaliştilor care au urmat puciului eşuat
Raport critic
Turcia se îndepărtează rapid de pe calea aderării la Uniunea Europeană, indica în urmă cu câteva săptămâni comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, după publicarea celui mai critic raport de până acum al Bruxellesului faţă de alunecarea acestei ţări spre autoritarism, transmite Reuters. Deşi învelit într-un limbaj diplomatic, raportul din acest an al Comisiei Europene privind progresele de aderare ale Turciei acuză Ankara de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei eşuate de puci din iulie 2016.
Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu întărirea puterilor prezidenţiale.
Turcia ‘continuă să se îndepărteze cu paşi uriaşi de Uniunea Europeană, mai ales în domeniile statului de drept şi drepturilor fundamentale’, a declarat comisarul european Johannes Hahn, într-o conferinţă de presă după publicarea raportului. ‘Comisia a chemat în repetate rânduri Turcia să inverseze această tendinţă negativă cu titlu de prioritate şi formulează foarte clar recomandările sale în acest domeniu în raportul de astăzi’, a menţionat Hahn.
Solicitări comunitare
Documentul cerea de asemenea Ankarei să ridice starea de urgenţă care le permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guvernului său să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să suspende drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Raportul CE aminteşte că, de la introducerea stării de urgenţă, peste 150.000 de persoane au fost arestate, 78.000 încarcerate şi 110.000 de funcţionari publici au fost demişi. Potrivit autorităţilor turce, în jur de 40.000 dintre aceştia au fost repuşi în funcţii.
Guvernul de la Ankara afirmă că măsurile de securitate sunt necesare din cauza serioaselor ameninţări cu care se confruntă Turcia, stat membru NATO, care împarte frontiere terestre comune cu Irak şi Siria.
Turcia a început negocieri de aderare la UE în 2005, la 18 ani de la momentul depunerii cererii. După ce o serie de probleme, mai ales cea a Ciprului şi opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de o aderare a Turciei, au încetinit negocierile, acestea au intrat în blocaj din 2016.
Singura variantă
Limbajul oficialior turci față de UE diferă în funcție de interesele politice interne și regionale. Pe fondul recentei campanii electorale, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a adoptat o poziție dură și a respins orice altă opţiune în afara aderării la Uniunea Europeană, respingând propunerea franceză de „parteneriat” cu blocul comunitar.
Erdogan a subliniat, într-un interviu publicat acum câteva săptămâni, că UE trebuie „să-şi ţină promisiunile făcute” Turciei, reproşându-i că „blochează accesul la negocieri şi lasă să se înţeleagă că lipsa progresului din negocieri ţine de Turcia”. „Nu este corect, la fel ca faptul că unele ţări din UE ne propun alte opţiuni decât aderarea”, a spus preşedintele turc.
La începutul lui 2018, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un „parteneriat” cu UE, „în lipsa unei aderări”. La rândul său, președintele turc a insistat că „vrem aderare deplină la Europa. Alte opţiuni nu ne satisfac”.
Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migraţiei, şi anume în „oprirea migranţilor care vin din Orient către Europa” şi pentru „garantarea stabilităţii şi securităţii în Europa”. „Depunem mari eforturi pentru combaterea organizaţiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (miliţia kurdă din Siria Unităţile de apărare a poporului) şi Statul Islamic”, a mai adăugat preşedintele Turciei, citat de mass-media. (M.B)
