de Isac Mihai | apr. 27, 2020 | Balcani, Știri, UE
Oficialii europeni analizează posibilitățile de sprijinire a sectorului turistic din statele membre
Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. „Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile”, a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat duminică agenţiei portugheze de presă Lusa.
Șomaj masiv
În timp ce sectorul turismului din Europa stagnează, din cauza restricţiilor impuse de statele membre pentru a ţine sub control pandemia, inclusiv limitarea călătoriilor între ţări, „turismul a trecut de la 100% la zero” şi astăzi „este redus practic la 10% din ce era”, ţinând cont de pierderile totale, a explicat oficialul ETC. „Totul este în mod egal afectat, deoarece întregul lanţ valoric din turism este interconectat. De la vasele de croazieră, la alţi operatori, şi în special companiile aeriene, toată lumea înregistrează pierderi masive, cu scăderi de la 45% pentru operatorii aerieni la 70% pentru hoteluri şi restaurante”, a explicat Santander.
Acesta a estimat că actuala criză „este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, „fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni”.
Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.
România este membră din anul 1998 în Comisia Europeană pentru Turism (ETC) – organism nonprofit care reuneşte organizaţiile naţionale de turism din Europa.
Plan Marshall pentru turism
Turismul european este foarte afectat de criza Covid19, semnalul de alarmă fiind tras de Comisia Europeană împreună cu Parlamentul European, relatează RFI. Comisarul pieței interne Thierry Breton le-a vorbit în 21 aprilie deputaților europeni despre necesitatea unui „plan Marshall” pentru acest sector aflat în criză.
Turismul european reprezintă 10% din PIB al UE, spune Thierry Breton, iar relansarea sa va trece prin acumularea de datorii pe care statele vor fi nevoite să le facă.
Si pentru că aproape toate statele europene vor fi nevoite să facă apel la împrumuturi, toate vor trebui să aibă un acces egal la piața de credit și dobânzi egale, mai considera sursa citată.
Iată un prim pas catre o mutualizare a datoriilor, cerută fără succes deja de Italia și repusă pe masă de comisarul pieței interne Thierry Breton, dar și de colegul său comisar al industriei, italianul Paolo Gentiloni.
Grecia mizează pe relansarea turismului
Dezastru economic
Organizația Mondială a Turismului prevede o scădere a activității în domeniu în 2020 până la o treime din activitatea înregistrată în 2019, fie între 40 și 60 de miliarde de euro pierdere pentru fiecare stat european și câteva milioane de locuri de muncă în pericol la nivelul întregii UE.
Serviciile Comisiei Europene sunt pe cale să analizeze impactul crizei Covid19 pentru fiecare sector în parte, iar pentru turism sau mai ales pentru turism, Thierry Breton cere un plan de tip plan Marshall.
Deputații europeni, reuniți prin videoconferință cu Thierry Breton, sunt de acord cu această abordare.
Fiecare grup politic european își revendică însă acum meritul de a fi atras atenția privind necesitatea unui ajutor financiar robust (vorbim de peste un trilion de euro) pentru acest sector. Urgența este subliniată, dar pentru moment doar Comisia Europeană și mai precis Thierry Breton trebuie să aducă idei concrete pentru a găsi acești bani.
Iar în timp ce țări ca Franța, Italia, Spania și Grecia, care au destinații turistice tradiționale, așteaptă o salvare de la UE, Belgia își invită cetățenii să rămână acasă pentru vacanțele de vară.
„Si dacă ați redescoperi Belgia?”: iată mesajul lansat pe rețelele sociale de Oficiul Belgian de Turism care propune pentru perioada de după izolare, vizite și diferite activități estivale în Flandra sau în Valonia în locuri aproape necunoscute, dar pitorești. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2019 | Știri, UE
Comisia Europeană are un nou lider
Ursula von der Leyen a primit votul Parlamentului European pentru numirea în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, devenind prima femeie care ocupă această funcţie. Văzută ca o soluție de compromis pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene de către Consiliul European, ea a primit 383 de voturi favorabile, 327 de voturi împotrivă, iar 23 de eurodeputaţi s-au abţinut de la vot.
„Mă simt foarte onorată, sunt copleşită, vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o”, a declarat Ursula von der Leyen, citată de site-ul Politico.eu.
„Încrederea pe care mi-aţi acordat-o este încrederea pe care o acordaţi Europei. (…) Pentru mine, este o responsabilitate mare, iar munca începe acum. Mesajul este că vom colabora cu toţii în mod constructiv, deoarece efortul este pentru o Europă unită şi puternică”, a precizat Ursula von der Leyen. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Comisia Europeană recomandă, oficial, începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Recomandarea survine unei reuniuni a Comisiei care a avut loc la Bruxelles, a precizat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. Potrivit procedurilor, guvernele statelor UE trebuie să își dea acceptul pentru începerea negocierilor, urmând ca subiectul să fie discutat în iunie.
Fosta republică iugoslavă și-a schimbat denumirea din Macedonia în Macedonia de Nord la începutul acestui an, punând capăt unor dispute cu Grecia care revendică numele provinciei istorice și amenința că, în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, va bloca aderarea statului vecin la UE și NATO.
Proces îndelungat
„Este un proces lung, vorbim aici despre câțiva ani”, a precizat Hahn. Înaltul oficial european a atras atenția că în cazul Croației autoritățile au avut nevoie de nu mai puțin de opt ani până au reușit să îndeplinească toate criteriile de aderare, de la politica privind drepturile omului până la politica financiară.
Cu o orientare pro-occidentală, Macedonia de Nord, care va fi admisă și în alianța nord-atlantică anul viitor, a reușit să se desprindă în 1991 de fosta Iugolsavie, în mod pașnic, însă a ajuns în pragul unui război civil, în 2001, din cauza etnicilor albanezi care au lansat o mișcare de insurgență cerând mai multă autonomie. NATO și Uniunea Europeană au reușit, pe căi diplomatice, să prevină izbucnirea unui război civil.
Protocol strategic
Statele membre NATO au semnat, în februarie 2019, la Bruxelles, un protocol de aderare cu Macedonia, ratificat ulterior de parlamentele tuturor statelor membre. Astfel, tara balcanica va deveni al 30-lea membru al aliantei militare.
Blocarea intrarii Macedoniei in NATO a luat sfarsit la 25 ianuarie, cand parlamentul Greciei a ratificat acordul care prevede solutionarea disputei privind numele statului Macedonia. Acordul pune capat unei dispute care dureaza de trei decenii.
Referitor la eveniment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris, pe Twitter ca „pe 6 februarie vom scrie istorie: aliatii din cadrul NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republica Macedonia de Nord cu ministrul (macedonean) de Externe Nikola Dimitrov”.
Naționaliștii greci au demonstrat împotriva acordului Atena-Skopje
Războiul declarațiilor
Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.
„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.
„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčović, dorește să organizeze pana la vara discuții trilaterale cu Federația Rusă și Ucraina privind condițiile tranzitului gazelor naturale după anul 2019, relatează „Radio Liberty”, citat de agenția KARADENIZ PRESS. Acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina se va termina la sfârșitul acestui an și parțile nu au semnat încă o nouă înțelegere pentru anul 2020.
În ianuarie 2019, Comisia Europeană a prezentat o ofertă Naftogaz Ucraina și Gazprom Rusia privind termenii contractului de tranzit după expirarea celui actual.
Šefčović a reamintit că, la ultima întâlnire, părțile au convenit să „încerce să se întâlnească din nou undeva la jumătatea lunii mai”. „Dar până acum, am înțeles că, mai ales din cauza campaniei electorale din Ucraina, nu am primit încă un răspuns (despre întâlnire), dar vă pot asigura că vom face tot posibilul pentru a organiza o întâlnire trilaterală înainte de vară sau înainte de vacanta de vara”, a declarat vicepreședintele CE, citat de Interfax-Ucraina.
„Trebuie să rezolvăm situația aprovizionării cu gaze nu numai pentru iarnă viitoare, dar, după cum știți, principala prioritate pentru Uniunea Europeană este garantarea securității unui contract de tranzit pe termen lung prin Ucraina, cel puțin în următorii 10 ani, aceasta este prioritatea noastră, dorim să ne întâlnim cât mai curând posibil după alegerile prezidențiale din Ucraina” a adăugat el. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Alte regiuni, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni
Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.
Avertismente europene
Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”
Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE
Contacte politice
În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)
