de Isac Mihai | nov. 7, 2022 | REPUBLICA MOLDOVA
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională. Aceasta a declarat pe Twitter că a discutat cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre situația energetică și că urmează să se întâlnească la Chișinău cu șefa statului.
Președinta Comisiei Europene a menționat că se lucrează la un suport adițional pentru a satisface necesitățile de gaz și electricitate ale Republicii Moldova.
Aceasta este prima vizită a șefei Comisiei Europene în Republica Moldova, un semnal puternic transmis Federației Ruse.
de Isac Mihai | aug. 1, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina
UE, vis strategic pentru multe state
Comisia Europeană, în numele UE, a plătit 50 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, relatează mass-media locală, preluata de KP. Dintre acestea, 35 de milioane de euro sunt sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții preferențiale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat al executivului european.
Prima plată
Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noului program de asistență pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibil timp de doi ani și jumătate. Programul face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin de Germania, România și Franța.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că „undele de șoc ale agresiunii brutale a Rusiei împotriva Ucrainei sunt resimțite puternic în Moldova, care a dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de ucrainenii care au căutat să se pună la adăpost de război. Iar plata de astăzi este un nou semn al solidarității Uniunii Europene cu Moldova, care este în prezent un candidat la aderarea la comunitatea noastră de democrații. Vom continua să sprijinim Moldova, împreună cu partenerii noștri internaționali, pentru a traversa această criză și a crea condițiile pentru un viitor de prosperitate și stabilitate.”
Război nejustificat
Războiul nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocări și dezechilibre preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.
Prin urmare, programul ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală.
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice
Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”
Spațiu incomplet
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.
”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.
”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”
Sprijin puternic
„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.
De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.
Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen
Strategie Schengen
„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.
Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
Planuri de amploare
Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.
Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
SUA, absente de la teledonul mondial organizat luni de Uniunea Europeană pentru a finanţa descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus, au minimalizat această iniţiativă, calificând-o drept o conferinţă „printre atâtea altele” şi şi-au exprimat hotărârea de a acţiona singure, relatează AFP, citată de agențiile de presă de la București. „În calitate de lider mondial în ajutorul străin împotriva COVID-19, salutăm eforturile UE de a atrage promisiuni de contribuţii suplimentare pentru a combate această pandemie”, a declarat presei un înalt reprezentant al administraţiei Donald Trump.
Triumfalism american
„Numeroase programe şi organizaţii care vor fi susţinute în cadrul acestei conferinţe a donatorilor de fonduri primesc deja finanţări şi o susţinere foarte semnificative din partea statului şi a sectorului privat americane”, a adăugat el. „Susţinem acest efort de finanţare al UE, este un efort de finanţarea printre atâtea altele care sunt în curs”, a mai precizat sursa citată.
Întrebat în mai multe rânduri despre motivele absenţei Washingtonului de la această conferinţă, acest responsabil a evitat constant întrebarea, în cele din urmă minimalizând iniţiativa europeană. Responsabilul citat a preferat să insiste asupra rolului jucat de americani.
„SUA sunt cu adevărat în fruntea tuturor acestor eforturi internaţionale”, în calitate de „cel mai important donator din lume în domeniile sănătăţii şi umanitar”, a spus el. Sursa citată de mass-media de peste Ocean a dat asigurări că preşedintele Trump, care nu-şi ascunde lipsa de apetit pentru iniţiativele multilaterale, se află în prima linie a coordonării internaţionale împotriva epidemiei, pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale americane.
Uniunea Europeană, miliarde pentru vaccin
Miliarde pentru vaccin
O conferinţă a donatorilor organizată online de Comisia Europeană a permis strângerea a 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am făcut-o. În doar câteva ore am strâns 7,4 miliarde de euro pentru vaccin, diagnosticare şi tratament. Asta va contribui la începerea unei cooperări globale fără precedent”, a declarat Ursula von der Leyen, precizând că vedeta muzicii pop Madonna a anunţat o contribuţie de 1 milion de dolari.
Comisia Europeană a dat lovitura de începere a acestui „maraton online” la ora locală 15:00 (13:00 GMT) prin anunţarea unei contribuţii de un miliard de euro. Franţa şi Germania au ridicat apoi ştacheta donaţiilor la peste 2 miliarde de euro, cu contribuţii de 500 şi, respectiv, 525 milioane de euro. La o oră de la lansarea conferinţei, fuseseră promise peste 5 miliarde de euro.
Promisiuni financiare
Italia a promis 140 de milioane de euro, Spania – 125 de milioane de euro, Canada a anunţat o contribuţie de 850 de milioane de dolari, alături de o donaţie de 500 de milioane de dolari de la Arabia Saudită, 388 de milioane de lire sterline de la Marea Britanie, 60 de milioane de dolari de la Israel şi 1,3 milioane de dolari de la Africa de Sud.
Totuşi, notează DPA, nu se ştie pentru moment câte dintre aceste angajamente de finanţare reprezintă fonduri noi față de cele deja anunțate de autoritățile din diferite state.
Deşi s-au realizat angajamente de 7,4 miliarde de euro, Ursula von der Leyen a afirmat că va fi nevoie de „mult mai mult” în lunile care vor urma. „Sprintul de astăzi este un început grozav pentru maratonul nostru”, a mai spus Ursula von der Leyen după teledonul de trei ore deschis statelor, organizaţiilor, filantropilor şi celebrităţilor din lumea întreagă. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | Știri, UE
Comisia Europeană a pus gând rău liderilor polonezi
Comisia Europeană a lansat o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei, de această dată din cauza unei noi legi care permite sancționarea judecătorilor care critică reformele controversate în domeniul, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană consideră că această lege ”subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația legii UE”. ”Noua lege împiedică tribunalele poloneze de a aplica direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară”, arată comunicatul Comisiei.
Comisia notează că noua lege lărgește noțiunea de infracțiune disciplinară și prin aceasta crește numărul cazurilor în care conținutul deciziilor judiciare pot fi calificate ca infracțiune disciplinară. Mai mult, Comisia notează că noua lege introduce dispoziții care cer judecătorilor să divulge informație specifică cu privire la activitățile lor non-profesionale.
Este a patra procedură de infringement lansată de către executivul european împotriva reformelor făcute de partidul naționalist ”Lege și Dreptate” (PiS), aflat la putere în Polonia. (N.G.)
