de Razvan Iorga | mart. 5, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful statului Traian Basescu va vizita, luni, la ora 12.30, nava de foraj marin Deepwater Champion a companiei ExxonMobil, anunta Administratia prezidentiala de la Cotroceni. Pe data de 3 februarie, presedintele declara ca si-a amanat, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, vizita ce urma sa aiba loc a doua zi pe vasul de explorare al ExxonMobil, care foreaza pe blocul Neptun din Marea Neagra. La inceputul unei intrevederi la Palatul Cotroceni cu reprezentantii ExxonMobil si Petrom, Traian Basescu isi exprima regretul ca a trebuit sa fie amanata aceasta vizita pe vasul Deepwater Champion, care urma sa fie efectuata la invitatia operatorilor petrolieri. Ian Fisher, directorul general al sucursalei ExxonMobil Explorare si Productie Romania, l-a informat pe seful statului ca operatiunea de forare demarata la sfarsitul lunii decembrie a progresat in ultimele saptamani, insa a fost incetinita din cauza vremii furtunoase. El a subliniat ca nava de forare are o tehnologie ultramoderna si, in ciuda vremii furtunoase si a marii agitate, nu s-a deplasat decat un metru de la locul de forare. „Am inteles ca tehnologia de la bordul navei este ca in Star Trek?”, a intrebat Basescu. Reprezentantul ExxonMobil i-a raspuns ca tehnologia folosita la forare a avansat foarte mult, putand fi comparata cu cea din serialul SF. Pe nava Deepwater Champion sonda de forare este actionata prin „joystick-uri”, un progres extraordinar fata de tehnologia de acum 30 de ani, a spus el.
Teritoriul recuperat din litigiul cu Ucraina
Fisher i-a spus presedintelui ca sonda navei are o capacitate de forare de pana la 3.000 de metri adancime, desi nivelul la care se foreaza acum in Marea Neagra este de 1.000 metri. Presedintele Basescu a subliniat in intrevederea cu reprezentantii companiilor petroliere ca blocul Neptun in care foreaza acum ExxonMobil si Petrom este situat pe teritoriul recuperat acum doi ani de la Ucraina, de la sud-est de Insula serpilor. ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), o filiala a companiei Exxon Mobil, impreuna cu Petrom, au inceput forajul de explorare la sonda Domino1, prima sonda de explorare in ape de mare adancime din sectorul romanesc al Marii Negre, potrivit unui comunicat al Petrom. „Sonda Domino 1 este situata in blocul Neptun, la 170 kilometri de tarm, in ape cu adancimea de aproximativ 1000 de metri si va fi forata cu tehnologie de ultima generatie. Forajul va fi executat de catre vasul ultramodern de clasa mondiala Deepwater Champion, care a sosit recent in apele romanesti dupa finalizarea programului de foraj offshore din Turcia. Se estimeaza ca operatiunile de foraj vor dura aproximativ 90 de zile”, se arata in comunicatul Petrom. Petrom si Exxon au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adancime din perimetrul Neptun.
de Marcu Viadi | mart. 4, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin, preferatul cetatenilor rusi din Romania si Republica Moldova
188 persoane cu cetatenie rusa au votat duminica, pana la ora 16:30, la Circumscriptia Consulara a Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti, a declarat Anatoly Lebedev, seful Sectiei Consulare a Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti – circumscriptia de votare nr. 5217, citat de mass-media. Surse diplomatice ruse de la Bucuresti au declarat ca marele favorit in aceasta circumscriptie electorala este premierul Vladimir Putin.
Conform diplomatului rus, pana la ora 20:00 (ora Bucurestiului), ora inchiderii urnelor, sunt asteptati la vot in jur de 300 de cetateni rusi. Oficialul Ambasadei Ruse a precizat ca 9 persoane au avut nevoie de deplasarea unei echipe de reprezentanti ai circumscriptiei nr. 5217 cu urna mobila la domiciliul acestora, intrucat sunt bolnave sau varstnice. „Orice persoana poate veni aici cu actul care il identifica drept cetatean al Federatiei Ruse. In lume, in 140 de tari sunt organizate 400 de sectii de votare ale Federatiei Ruse astazi. Din aceste 400 de sectii, in Romania sunt doua sectii – in Bucuresti si la Constanta”, a explicat Anatoly Lebedev.
Pana la orele pranzului nu s-au inregistrat incidente la circumscriptia de votare nr. 5217 care se afla in incinta Scolii nr. 11 din Bucuresti. Alte persoane mai sunt asteptate sa voteze la Circumscriptia Consulatului General al Federatiei Ruse din Constanta, care cuprinde judetele Constanta, Tulcea, Braila si Galati.
Putin, eroul Transnistriei
Pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, în Republica Moldova au fost deschise o sigură secţie de vot la ambasada rusă la Chişinău, două urne mobile au circulat la Bălţi şi Cahul, iar în regiunea transnistreană au funcţionat 24 de secţii de votare, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reamintim ca Republica Moldova s-a oferit să deschidă secţii de vot de-a lungul Nistrului, în localităţile aflate sub jurisdicţia sa, însă Moscova a ignorat această propunere.
Pana in acest moment, in regiunea transnistreană, participarea la vot o depaseste pe cea de la alegerile din decembrie 2011 pentru Duma de Stat a Federatiei Ruse. Astfel, la alegerile parlamentare ruse din decembrie 2011 au votat 50 de mii de locuitori ai regiunii sau o treime din cei 150 de mii cu cetăţenia rusă, in conditiile ratei extrem de inalte a migratiei fortei de munca locale catre Federatia Rusa. Totodata, in regiunile controlate de autoritatile de la Chisinau au votat aproximativ 2 mii de oameni.
În zilele premergatoare votului, noul şef al administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a îndemnat alegătorii să-şi dea votul pentru premierul rus Vladimir Putin. Totodată, Şevciuk şi-a exprimat nedumerirea faţă de protestul Chişinăului, care a condamnat decizia Moscovei de a deschide secţii de vot în Transnistria fără acordul său. Liderul transnistrean a calificat gestul Chişinăului ca pe o încălcare a dreptului la vot a cetatenilor rusi din Republica Moldova si Transnistria.
Sevciuk nu a fost singurul lider de la Tiraspol care si-a exprimat sustinerea pentru Putin, marele invins ale alegerilor din decembrie 2011, Anatolie Kaminskii, liderul Sovietului Suprem, declarand la randul sau ca va vota pentru Putin.
de Razvan Iorga | mart. 4, 2012 | R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima actiune de politica externa a cabinetului Ungureanu s-a desfasurat in parametri deja traditionali impreuna cu omologi de la Chisinau, ocazie cu care Romania si Republica Moldova au semnat o serie de documente bilaterale de importanta strategica. Astfel, prima sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, desfasurata sambata, la Iasi, s-a finalizat cu parafarea mai multor acorduri bilaterale, în domenii diverse. ”Ceea ce s-a reusit azi ar putea fi pus sub doua mari capitole: o evaluare a ceea ce Executivul trecut a reusit sa construiasca si, în acelasi timp, de a construi suplimentar, de a construi pe baza unui orar precis, initiative care sa justifice tot ceea ce ne intereseaza ca fiind strategic si pentru Romania si pentru Republica Moldova”, a afirmat primul-ministru roman Mihai-Razvan Ungureanu. La randul sau, premierul moldovean, Vlad Filat, a sustinut ca asteptarile au fost îndreptatite în privinta reuniunii celor doua executive. „Aceasta platforma care a fost oferita de sedinta demonstreaza utilitate. Am avut posibilitatea ca, fata în fata, ministrii responsabili pe domenii sa vorbeasca despre realizari, sa vorbim despre provocari, despre probleme ramase nerezolvate, dar mai important este sa indentificam si sa vorbim despre proiecte de anvergura de viitor. Abordarea a fost una care este impusa de timp, a fost una pragmatica, una care se adreseaza catre rezolvarea problemelor cu care se confrunta oamenii. De aceea, proiecte economice, care vizeaza infrastructura, dezvoltarea relatiilor economice, oferirea oportunitatilor investitionale, au fost dominante pe agenda sedintei de guvern”, a afirmat Vlad Filat. Mai multe documente bilaterale au fost semnate, sambata, la Iasi, la finalul sedintei comune a Guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, atat de cei doi premieri, cat si de membri ai Cabinetelor de la Bucuresti si Chisinau.
Parteneriat strategic pentru Europa
Premierul roman Mihai-Razvan Ungureanu si omologul sau moldovean, Vlad Filat, au semnat Planul de actiune pentru implementarea Declaratiei comune privind instituirea unui Parteneriat strategic pentru integrarea europeana a Republicii Moldova. Domeniile de cooperare prevazute în Planul de Actiune sunt integrarea europeana, cooperarea politica si institutionala, cooperarea economica, culturala, educationala, în domeniul tineretului si sportului. Planul de Actiune semnat de premierii roman si moldovean asigura un cadru de cooperare bilaterala în acord cu angajamentul Romaniei de a sprijini obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeana. În prezenta celor doi premieri, ministrul roman al Apararii Nationale, Gabriel Oprea, si omologul sau moldovean, Vitalie Marinuta, au semnat un acord interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor de razboi romanesti situate pe teritoriul Republicii Moldova, iar ministrul Administratiei si Internelor, Gabriel Berca, si omologul sau moldovean Alexei Roibu au semnat Acordul între Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea si ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, acest din urma document reglementand principiile si modalitatile tehnice de desfasurare a actiunilor de prognozare, prevenire, pregatire, protectie si interventie, în scopul localizarii, limitarii si înlaturarii efectelor calamitatilor naturale, avariilor industriale si/ sau ale catastrofelor, într-o maniera armonizata cu cerintele si recomandarile privind cooperarea internationala în materie.
Acorduri bilaterale
Un Protocol de cooperare între ministerele Muncii din cele doua tari a fost semnat de ministrul roman de resort Claudia Boghicevici si omologul moldovean Valentina Buliga. Ministrul roman al Educatiei, Catalin Baba, si ministrul moldovean al Tineretului si Sportului, Ion Cebanu, au semnat o întelegere privind cooperarea în domeniile tineretului si sportului. De asemenea, a fost semnat un Acord de colaborare între Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania si Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale al Republicii Moldova, de catre ministrii Cristian Petrescu si Anatolie Zolotcov. O declaratie comuna între Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania, Ministerul Mediului si Padurilor din Romania si Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale al Republicii Moldova si Ministerul Mediului al Republicii Moldova a fost semnata de ministrii romani Laszlo Borbely si Cristian Petrescu, iar din partea moldoveneasca de ministrul Gheorghe salaru si viceministrul Anatolie Zolotcov. În contextul reuniunii celor doua guverne, sambata, la Iasi, în fata Universitatii „Al. I. Cuza”, unde s-a desfasurat reuniunea interguvernamentala, cateva zeci de persoane au protestat. Înainte de sosirea delegatiei oficiale a Republicii Moldova protestatarii au scandat „Basarabia pamant romanesc”, ”Jos hotarul de la Prut”. Manifestantii au pastrat linistea în momentul intonarii celor doua Imnuri nationale, al Republicii Moldova si al Romaniei, si pe durata ceremoniei de onoare, dar, dupa ce cei doi premieri au intrat în cladirea universitatii si-au reluat scandarile.
Fonduri romanesti pentru Chisinau
Romania va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 15 milioane euro pentru proiecte în domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice, bani asigurati din fondul nerambursabil de 100 milioane euro alocat în urma cu doi ani, a anuntat, sambata, premierul Mihai Razvan Ungureanu. Decizia a fost adoptata în sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Republicii Moldova si va fi reglementata prin protocol aditional de modificare a acordului prin care a fost acordat ajutorul nerambursabil de 100 milioane euro. Premierul moldovean, Vlad Filat, a aratat ca exista unele „carente” în implementarea acestui acord, care vor fi eliminate. „Trebuie sa recunosc ca sunt probleme în administrare si la Chisinau, de aceea am convenit cum înlaturam aceste carente în implementarea acestui acord important pentru Republica Moldova”, a spus Filat.Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova pentru ajutorul financiar nerambursabil de 100 milioane euro a fost semnat la Bucuresti, la 27 aprilie 2010, si vizeaza dezvoltarea cooperarii dintre cele doua state în domeniile infrastructura de transport, unitati de învatamant, asistenta umanitara acordata în cazul unor situatii de urgenta si sectorul energetic la care se adauga, conform deciziei de sambata, de la Iasi, domeniul protectia mediului si schimbari climatice .
Securitate energetica
O alta problema importanta discutata de sefii celor doua cabinete la intalnirea de la Iasi a fost cea legata de securitatea energetica a Republicii Moldova care este strict depedenta de importurile de gaz rusesc. Membrii guvernelor roman si moldovean au convenit ca proiectul de interconectare a retelelor de transport al gazelor naturale sa fie finalizat în acest an, a anuntat premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, la finalul sedintei comune a celor doua Cabinete. „Unul dintre subiectele discutate a fost interconectarea retelelor de transport al gazelor naturale. Am convenit ca vom face tot ce este posibil ca acest proiect sa fie finalizat pana la sfarsitul acestui an”, a spus Filat. sedinta comuna a guvernelor roman si moldovean a fost organizata la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si a durat aproximativ trei ore. Aceasta a fost prima reuniune comuna a celor doua guverne. În vara anului trecut, oficialii declarau ca realizarea gazoductului Ungheni-Iasi, investitie de 19 milioane de euro, este sustinuta atat de Uniunea Europeana, cat si de Federatia Rusa. Acestia aratau ca Uniunea Europeana a fost de acord sa acorde un grant de 7 milioane de euro pentru realizarea conductei de gaze, iar autoritatile moldovene discuta deja cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii pentru finantarea diferentei. Prin aceasta conducta Romania va putea sa importe si sa exporte gaze naturale. O cantitate cuprinsa între 16 si 18% din gazele exportate de Gazprom în Europa trec prin conducte aflate pe teritoriul Republicii Moldovei, potrivit lui Lazar. Consumul anual de gaze al Republicii Moldova se ridica la 3 miliarde metri cubi, în timp ce al Romaniei este de circa 14 miliarde metri cubi.
de Anatol Terzi | mart. 2, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova reprezintă o platformă pentru a fi puse la punct un şir întreg de chestiuni, a declarat joi preşedintele interimar al Republicii Moldova, preşedintele parlamentului, Marian Lupu.
În declaraţii făcute ziariştilor după şedinţa parlamentului, el a mai arătat că această şedinţă va permite să fie făcut un schimb larg de opinii pe subiecte de interes bilateral, între care agenda dialogului politic, schimburile comerciale, proiecte transfrontaliere.
Guvernele României şi Republicii Moldova se reunesc în şedinţă comună, sâmbătă, la Iaşi, unde vor fi semnate documente bilateral. Vineri, premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu va avea o întâlnire cu autorităţile judeţului Iaşi, programată pentru ora 10.30, la Prefectura Judeţului Iaşi. Apoi, premierul român va participa la deschiderea Muzeului ‘Poni-Cernătescu’ şi a Muzeului Memorial ‘Mihail Kogălniceanu’. Tot vineri, prim-ministrul va avea o întrevedere cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan Savu, iar apoi, la Camera de Comerţ Iaşi, Ungureanu se va întâlni cu oamenii de afaceri din judeţ.
Sâmbătă, delegaţia Guvernului Republicii Moldova este aşteptată la Iaşi, unde urmează să fie primită cu onoruri militare, începând cu ora 10.30, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu şi omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, vor avea apoi o întrevedere tete-a-tete, iar de la ora 11.15 cele două delegaţii se vor reuni în plen, la Sala de Consiliu a Universităţii din Iaşi, a precizat Guvernul.
Tot sâmbătă, la ora 13.25 este programată ceremonia de semnare a unor documente bilaterale de către cei doi premieri, precum şi de miniştri ai ambelor cabinete, la Aula Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. La ora 16.00 urmează să aibă loc o întâlnire cu studenţii basarabeni, a precizat Guvernul României.
de Anatol Terzi | mart. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România a renunţat la opoziţia faţă de acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE pentru Serbia, în urma unui protocol semnat joi la Bruxelles de cele două părţi privind statutul minorităţilor din cele două ţări.
Bucureştiul a solicitat în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document. Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. Informaţia a fost confirmată de eurodeputatul conservator german Elmar Brok, care a participat, joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor din Partidul Popular European, unde a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.
“Traian Băsescu a anunţat că românii îşi vor da acordul” pentru Serbia, “întrucât cele două părţi s-au înţeles pentru semnarea unui document privind drepturile minorităţilor”, a spus Brok, citat de agenţiil de presă internaţionale. În cursul serii, chestiunea va fi discutată de preşedintele Traian Băsescu cu liderii celorlalte state membre ale UE, în condiţiile în care la Consiliul European se aşteaptă ca Serbia să primească statutul de candidat la aderarea la UE.
Băsescu: Serbia a trecut
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor de la Belgrad, că problema cu Serbia privind minorităţile s-a rezolvat şi, chestionat dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei, a răspuns: „Serbia a trecut deja”. Preşedintele României a făcut aceste declaraţii la sosirea la reuniunea Consiliului European. „Serbia a trecut deja”, a spus Băsescu, fiind întrebat de reporterul RTS dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei. De asemenea, întrebat dacă „problema cu minorităţile” s-a rezolvat, preşedintele român a spus „da”, zâmbind larg către jurnaliştii sârbi.
La reuniunea CAG din urmă cu două zile, România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele România şi Serbia, cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată.
Potrivit unor surse europene, în afara acordului bilateral dintre Bucureşti şi Belgrad, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să urmărească “îndeaproape” “punerea efectivă în practică” a respectării drepturilor minorităţii române din Serbia.
de Anatol Terzi | mart. 1, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
La şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, programată pentru 3 martie, vor fi semnate cel puţin opt acorduri, a declarat miercuripremierul Vlad Filat după şedinţa executivului de la Chişinău.
El a precizat că în această seară vor fi definitivate ultimele detalii ale şedinţei, în care vor fi abordate chestiuni ce ţin în primul rând de energetică, infrastructură şi agricultură. Vlad Filat. Vlad Filat a mai declarat că guvernul de la Chişinău discută examinarea posibilităţii organizării unor şedinţe comune cu guverneşle Ucrainei şi Bulgariei.
Şedinţa comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti a provocat deja critici dure din partea Partidului Comuniştilor. Comuniştii s-au grăbit să acuze conducerea Republicii Moldova de „lipsă de demnitate şi onoare în faţa României”. Pe de altă parte, liderii politici din Alianţa pentru Integrare Europeană salută organizarea acesteia.
„Ştiu că acolo se vor discuta câteva probleme practice, una din ele este coordonarea şi conectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi României. Această şedinţă are o însemnătate simbolică: îmbunătăţirea relaţiilor dintre R. Moldova şi România”, a declarat preşedintele de onoare al Preşedintelui Democrat, Dumitru Diacov. Prim-vicepreşedintele Partidullui Liberal, Ion Hadârcă este de părere că această întâlnire „trebuie considerată ca o deschidere proeuropeană”. Este un semn bun că relaţiile vor intra pe un făgaş mai constructiv, a declarat el.
Parteneriat strategic şi aderarea la UE
Sedinta comuna de guvern cu Rep.Moldova va fi prima actiune de politica externa a actualului cabinet Ungureanu, in cadrul acesteia urmeaza sa se semneze Planul de actiune pentru implementarea Declaratiei comune privind instituirea unui Parteneriat Strategic pentru integrarea europeana a Republicii Molodova. ‘Încercăm, prin această şedinţă comună, să trecem la proiecte ceva mai pragmatice. Ne-am confirmat, ambele ţări, disponibilitatea de cooperare aprofundată în ceea ce priveşte integrarea europeană şi cred că este demersul cel mai bun, în această perioadă, şi speranţa noastră este că vom semna un plan de acţiune, asumat la nivelul prim-miniştrilor, care să concretizeze exact proiectele şi dimensiunile de cooperare proeuropeană dintre România şi Moldova’, a afirmat ministrul de externe Cristian Diaconescu la postul public de radio.
El a precizat că, la şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, care se va desfăşura la Iaşi, se vor discuta aspecte, care vor fi finalizate, cel mai probabil, prin acorduri, în legătură cu transportul de gaze, construcţia de poduri şi schimburile de studenţi. Diaconescu a amintit că în plan educaţional România sprijină Republica Moldova cu 100 de milioane de euro, însă trebuie convenite proiectele în acest sens. ‘Speranţa noastră – am văzut şi determinarea premierului Ungureanu în acest sens – este să avem proiecte cât se poate de concrete, pe care să le putem prezenta ca argumente, după părerea mea, mult mai solide, atunci când discutăm de integrarea europeană’, a adăugat ministrul de Externe. Întrebat care sunt priorităţile Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti în relaţia cu Republica Moldova, Cristian Diaconescu a indicat pregătirea negocierilor la Bruxelles pentru aderarea cât mai rapidă a ţării vecine la Uniunea Europeană.
