de Anatol Terzi | mart. 1, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie au efectuat joi percheziţii domiciliare la 32 de adrese din Bucureşti şi împrejurimi – oraşele Chitila, Otopeni – şi din judeţul Teleorman, pentru destructurarea unei grupări ce se ocupa cu obţinerea ilegală de paşapoarte pentru cetăţeni ai Republicii Moldova.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, 36 de persoane sunt cercetate pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. Din primele date ale anchetei, rezultă că, în scopul eludării dispoziţiilor legale, persoane intermediare române şi din Republica Moldova, contra unor sume de bani cuprinse între 500 şi 1.000 euro sau alte ‘atenţii’, au dezvoltat o metodă pentru acordarea cetăţeniei şi obţinerea paşaportului românesc şi a vizei de şedere în România (în special în municipiul Bucureşti) pentru diverşi cetăţeni ai Republicii Moldova.
Până la acest moment al cercetărilor, procurorii au reţinut trei persoane pentru 24 ore iar alte două persoane au interdicţia de a părăsi localitatea. În cursul zilei de joi, peste 50 de persoane implicate în această cauză vor fi audiate la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie. Autorităţile judiciare române au colaborat pentru lămurirea cauzei cu organele de aplicare a legii din Republica Moldova, beneficiind în mod substanţial de sprijinul Ministerului Justiţiei din România şi al conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
de Razvan Iorga | feb. 29, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Tensiunile din AIE se inmultesc pe fundalul inexistentei unei pozitii comune in aceasta alianta pe marginea unei candidaturi comune la presedintie. „Nimeni nu face jocuri pe la spate. Deocamdata asteptam o pozitie expusa transant de catre PL. Sa aiba curajul sa spuna public ca Alianta nu exista, ca PL se retrage de la guvernare, cu toti ministrii sai care ocupa posturi foarte importante. Aceasta maniera de a fi la guvernare, dar de a avea o conduita de opozant, ea nu aduce deloc folos”, a declarat Valeriu Strelet pentru Publika TV. In replica, seful PL Mihai Ghimpu a raspuns ca partidul sau are dreptul la o opinie separata „Ce inseamna, daca avem alt punct de vedere, trebuie sa ieșim din AIE? Cate aberații au avut ei, de ce nu au ieșit? Noi nu suntem angajații PLDM, suntem parte egala, chiar daca avem mandate difertite. Și sa lase ca cineva e tata, cineva e feciorul. Asta nu inseamna ca trebuie sa dansez așa cum imi canta Filat”, a declarat indignat Ghimpu, citat de Unimedia.md. Democratul Marian Lupu a venit cu „o solicitare respectuaosa” catre colegii din PLDM. „Sa se abțina de la amenințari de genul ca daca nu, atunci cineva pe cineva scoate de la guvernare. O asemenea poziție nu ofera valoare adaugata”, a spus acesta.
de Razvan Iorga | feb. 29, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Asociatiile romanilor timoceni din Serbia se revolta si sustin ca le sunt incalcate drepturi fundamentale, denuntand declaratiile presedintelui Consiliului National Vlah, Radisa Dragojevici, informeaza site-ul postului B92. Cotidinaul Danas a publicat o scrisoare trimisa de Partidul Democrat Vlah din Serbia, Asociatia Ariadnae Filum pentru protejarea culturii romane in Serbia, Asociatia Traian a vlahilor-romani, Asociatia Pomoravlje a Culturii, Limbii si Religiei Vlahe, Asociatia Dunareana a Traditiei si Culturii Vlahe si Initiativei Culturale Vlahe. Aceste asociatii il contrazic pe Dragojevici in afirmatiile potrivit carora vlahii ar avea drepturi egale. „Vlahii nu au oportunitatea de pastrare a identitatii nationale, sunt manipulati de majoritatea institutiilor, de stat. De asemenea, nu exista posibilitatea studierii limbii materne in scoli. Actualul Consiliu National Vlah, in cadrul provocarilor cu Romania, a respins limba romana si a proclamat limba sarba ca limba a noastra. De ce vlahii nu au presa in limba lor si nu au posibilitatea pastrarii culturii si traditiei? Daca statul a fost corect cu vlahii, atunci de ce nu avem oportunitatile pe care le au celelalte grupuri minoritare din Serbia”, se arata in scrisoare. Zavisa Jurj, presedintele Asociatiei pentru cultura romanilor-vlahilor „Ariadnae Filum”, a aratat ca romanii timoceni sunt loiali Serbiei si sustin aderarea la UE, cu conditia sa li se respecte drepturile. „Cand e vorba de intrarea si sustinerea noastra a Serbiei in UE, normal ca noi sustinem tara in care traim si normal ca trebuie sa intre in UE, dar trebuie sa indeplineasca toate conditiile care se cer, trebuie in primul rand sa respecte legea. Romanii din Valea Timocului nu au pentru ce sa dovedeasca cat sunt de loiali pentru ca stramosii nostri, impreuna cu sarbii, au creat acest stat”, a spus el. De asemenea, Zavisa Jurj a mai evidentiat ca problema minoritatii romane nu este cu sarbii cu care convietuiesc, ci cu conducerea politica de la Belgrad. „Noi nu avem nicio problema cu poporul sarb, dar e problema ca conducerea de la Belgrad incearca sa ne impuna o alta istorie, o alta limba, o limba vlaha cu alfabet chirilic cu litere create de un ginecolog si de un invatator de muzica. Noi zicem ca limba si istoria trebuie sa se discute in Academia Romana si Academia Sarba. Cand e vorba de drepturi, Serbia trebuie sa respecte legile pe care le-a adoptat”, a mai spus el.
Sarbi infiltrati
Presedintele Consiliului National Vlah din Serbia, Radisa Dragojevici, a declarat marti ca „nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani”, in contextul in care Romania s-a opus acordarii statutului de tara candidata la UE Serbiei, pana la rezolvarea acestei probleme. Acesta a fost acuzat de frauda electorala la alegerea sa in functie si ca ar face de fapt jocurile Belgradului in aceasta comunitate. Dragojevici a apreciat ca Romania „nu poate da ultimatumuri Serbiei” in aceasta privinta, deoarece vlahii nu se simt privati de drepturi in Serbia si pentru ca statul sarb recunoaste atat minoritatea etnica vlaha, cat si pe cea romana. Dragojevici a mai mentionat ca numarul cetatenilor sarbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la referendumul de anul trecut fata de 2002, ajungand la circa 64.000 de persoane. El a adaugat ca factiunea proromana „care vrea sa faca din comunitatea vlaha una romana” este mica, avand doar patru dintre cei 23 de membri ai Consiliului National Vlah.
de Razvan Iorga | feb. 29, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul socialistilor, fostul comunist Igor Dodon, a declarat in cadrul unei emisiuni ca imediat dupa ce a parasit Partidului Comunistilor, condus de Vladimir Voronin, a primit amenintari cu moartea. „La data de 4 noiembrie, anul trecut, dupa ce am anuntat decizia de a parasi rândurile Partidului Comunistilor, am fost amenintat cu moartea. Apelurile au venit de pe telefonul mobil personal al lui Oleg Voronin”, a declarat Donon la postul de televiziune priliudno.tv. Acesta a mai spus ca informatia se poate confirma la operatorul de telefonie mobila la care este abonat. „Prespun ca fiul liderului comunistilor se afla in stare de afect, insa dupa aceasta nu m-a contactat”, a adaugat liderul socialistilor. Dodon a spus ca PCRM nu mai este o formatiune puternica cum a fost in 2001, aceasta in pofida faptului ca printre comunisti sunt persoane foarte bune, care nu sunt de acord cu politica conducerii partidului. Referindu-se la criza politica, Dodon a spus ca va face tot posibilul ca sa fie stabilita data alegerilor prezidentiale. „Daca va fi identificat un candidat apolitic si demn, vom vota, in caz contrar, Parlamentul trebuie dizolvat”, a mentionat liderul PSRM, citat de Unimedia.md. La 10 februarie, liderii AIE au renuntat la initiativa de a organiza un referendum constitutional. Marian Lupu, Vlad Filat si Mihai Ghimpu au declarat ca opteaza pentru indentificarea unui candidat apolitic la functia de sef al statului care va fi agreat si de „grupul lui Dodon”.
de Anatol Terzi | feb. 29, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.
Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27’, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.
România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată. În concluziile reuniunii ministeriale de marţi, a fost anexată o declaraţie a Comisiei Europene în care aceasta reafirmă importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. În acelaşi timp, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 cu privire la progresele înregistrate.
Tadic acuză la televiziunea naţionala România
De la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. „Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers „ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el.
„Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic. Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei va reveni şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 care se vor reuni în summit joi şi vineri la Bruxelles.
Garanţii suplimentare
Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că România a cerut Serbiei ”garanţii suplimentare” despre intenţia de a asigura identitatea etnică, lingvistică şi religioasă a tuturor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv a celei române. Într-o declaraţie acordată România TV, şeful diplomaţiei române a precizat, referindu-se la decizia Consiliului pentru Afaceri Generale de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, că la începutul lunii martie va avea loc confirmarea de către Consiliul European.
El a subliniat că a avut ”o discuţie prelungită” pe tema respectării drepturilor minorităţilor din Serbia. ”Am avut o discuţie destul de prelungită, deoarece, aşa cum România a fost supusă unei monitorizări mari în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, este normal ca orice stat candidat să facă dovada faptului că respectă aceste standarde şi aceste valori, deci, din această perspectivă, până la Consiliu, urmează ca, pe de o parte, între Romania şi Serbia să fie semnat protocolul privind protecţia minorităţilor şi cadrul juridic de funcţionare a instituţiilor în acest domeniu, dar şi Comisia se va implica, atât printr-o monitorizare care va avea loc pe tot parcursul anului 2012, cat şi în încurajarea înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale de a participa la această evaluare. Nu am făcut decât să tratăm cât se poate de serios criteriile de validare a unei astfel de candidaturi din perspectiva standardelor stabilite la Copenhaga. În esenţă, este vorba de valorile europene pe domeniul minorităţilor”, a punctat ministrul.
România nu doreşte sancţionarea Serbiei
Diaconescu a precizat că România nu a dorit sancţionarea Serbiei, ”cu atât mai mult cu cât avem relaţii tradiţionale foarte bune”. ”Pur şi simplu, discutăm despre garanţii suplimentare, despre intenţia dovedită a statului sârb de a asigura respectarea identităţii etnice, lingvistice, religioase a tuturor minorităţilor, inclusiv a celei române. Nu este vorba decât de participarea la o decizie politică, dar de pe o poziţie cât se poate de clară şi cât se poate de cooperantă, fără însă a face rabat la ceea ce înseamnă valoare, ceea ce înseamnă identitate etnică, aspecte cu care trebuie în UE să ne obişnuim cu toţii ca fiind valori ce se respectă în mod predilect”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
În acelaşi timp, el a spus că poziţia României în cadrul CAG a fost una de ”substanţă” şi a opinat că atât partenerii din UE, cât şi celelalte state ”trebuie să se obişnuiască cu o Românie ceva mai activă şi mai implicată atunci când este vorba de protecţia valorilor sale, atât în interior, cât şi în exterior”, transmite Agerpres. ”Din această perspectivă, nu am făcut decât să avem o monitorizare cât se poate de atentă a respectării drepturilor minorităţilor. Este nu numai un interes naţional al României, ci şi o valoare europeană şi de altfel iată că până la sfârşitul zilei partenerii noştri din UE au luat o decizie corespunzătoare. În opinia mea, miniştrii de externe au recomandat în acest moment acordarea statutului de membru al UE (de ţară candidată la aderare – n.r.) pentru Serbia, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultările necesare, să se facă o serie de clarificări, inclusiv în relaţia bilaterală, şi şefii de stat sau de guvern să decidă începerea negocierilor,” a afirmat Cristian Diaconescu.
Radisa Dragojevic: Vlahii nu sunt români
„Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92. Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.
„Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic. Potrivit lui Dragojevic, „un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care „au creat problema apelând la autorităţile din România”.
250.000 de români fără drepturi
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, şi este editată revista bilingvă româno-sârbă “Vorba Noastră”, toate, făra suportul autoritatilor sârbe.
Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Razvan Iorga | feb. 28, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Mihai-Razvan Ungureanu a discutat telefonic, marti, cu seful diplomatiei ruse despre diverse aspecte ale cooperarii bilaterale. Romania si Rusia se afla intr-o relatie bilaterala destul de rece, in special iritarii Moscovei vizavi de amplasarea scutului antiracheta al NATO in Romania, stat riveran la Marea Neagra. „In contextul necesitatii identificarii unor solutii la problemele nerezolvate”, informeaza diplomatia rusa. „In cadrul discutiei, au fost abordate o serie de probleme actuale de pe agenda bilaterala, inclusiv in contextul necesitatii identificarii unor solutii la problemele nerezolvate şi a avansarii in cooperarea practica ruso-romana”, arata Ministerul rus al Afacerilor Externe, intr-un comunicat de presa. Convorbirea telefonica a avut loc la initiativa partii romane, MAE rus neoferind mai multe detalii despre continutul dialogului. Dupa Revolutia din 1989 si destramarea URSS, Romania si Rusia au avut relatii bilaterale destul de reci din cauza unei mosteniri istorice antogonice, multe dintre probleme bilaterale nefiind rezolvate nici pana in prezent.
