de Razvan Iorga | mart. 18, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca pana acum, Nabucco era la nivel declarativ prioritatea zero pentru Bruxelles, acum lucrurile stau un pic mai diferit. Expertii iau in considerarea si o varianta mai mica a acestui proiect energetic. Consortiul Nabucco a prezentat o varianta restransa a proiectului gazoductului Nabucco, denumita Nabucco West, grupului britanic BP si celorlalti investitori in proiectul gazeifer mamut al Azerbaijanului, Shah Deniz II, informeaza Financial Times (FT). Nabucco West, cu o lungime de aproximativ jumatate fata de cei 3.900 kilometri specificati in proiectul Nabucco, ar avea o capacitate de transport mult mai mica, au declarat pentru FT surse apropiate discutiilor. Gazoductul s-ar intinde de la granita Bulgariei cu Turcia pana in Austria, tranzitand si Romania. Proiectul Nabucco a fost gandit pentru a transporta 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din Georgia pana in Austria, tranzitand Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria. Cele mai recente estimari plaseaza costul proiectului la 8 miliarde euro. Nabucco West a fost prezentat BP si celorlalti parteneri care dezvolta proiectul mamut Shah Deniz II din Azerbaijan, printre care se numara compania azera de stat Socar si grupul norvegian Statoil. Consortiul Nabucco este format din sase companii, respectiv Transgaz Medias, OMV Austria, actionarul majoritar al Petrom, MOL Ungaria, Bulgargaz, Botas Turcia si RWE Germania.
Alegere azera
Consortiul Shah Deniz II ar trebui sa aleaga pana la sfarsitul lunii iunie daca va furniza gaze pentru Nabucco sau daca va alimenta un alt gazoduct din sud-estul Europei. Castigatorul va fi comparat apoi cu un alt proiect, Trans-Adriatic Pipeline, decizia finala urmand sa fie luata pana la jumatatea anului viitor, potrivit FT. Al Cook, vicepresedinte responsabil de Shah Deniz II in cadrul BP, a declarat intr-un interviu pentru Financial Times ca proiectul revizuit Nabucco West reprezinta „un important pas inainte”. Un purtator de cuvant al Nabucco a declarat ca consortiul de la Viena crede ca proiectul initial este inca „atractiv”, insa admite ca membrii grupului de companii iau in calcul alte variante. Principalul obstacol in calea proiectului Nabucco este relatia cu furnizorii din Asia Centrala, consortiul nereusind sa obtina angajamente ferme pentru a acoperi capacitatea proiectata de 31 miliarde de metri cubi.
Livrari catre Turcia si furnizori teoretici
Consortiul Shah Deniz a oferit 10 miliarde de metri cubi pe an companiilor europene incepand din 2017, dupa angajarea altor 6 miliarde de metri cubi catre Turcia. Turkenistanul, Irakul de nord si Iranul au de asemenea un potential gazeifer ridicat si ar putea deveni furnizori ai Nabucco, insa fiecare dintre aceste variante prezinta obstacole politice greu de depasit. Segmentul din Turcia al Nabucco a intrat recent in concurenta cu Tanap (Trans-Anatolian Pipeline), un proiect de gazoduct dezvoltat de companiile de stat Socar si Botas Turcia care ar trebui sa tranziteze teriroriul turc ar putea deveni afluent al Nabucco West sau al unui proiect concurent. Cook a declart ca BP a fost invitata sa se alature consortiului Tanap si va lua in urmatoarele luni o decizie.
de Razvan Iorga | mart. 18, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul PL Mihai Ghimpu a declarat, pentru Radio Europa Libera, ca partidul pe care il conduce va parasi Alianța pentru Integrare Europeana (AIE) daca socialistul Dodon va primi vreo functie. „Cu acesti neafiliati s-a incheiat povestea. Gata. Alianta are 59 de voturi si daca cineva din colegii nostri s-au inteles, iarasi, pe ascuns, ca si cu Greceanii, niste functii pentru Dodon si incearca sa le voteze cu comunistii, inseamna ca PL-ul paraseste Alianta si gata. Nu mai iertam. Cu noi nimeni nu a discutat ca daca voteaza Dodon, o functie cutare sau cutare le va apartine. Si daca au discutat pe la spate, atunci si mai departe sa guverneze cu Dodon. Dar PL-ul nu mai merge la acest fel de jocuri marsave pe la spate. Noi nu vom vota nici o functie pentru Dodon”, a precizat Ghimpu. Presedintele Partidului Liberal spune ca Acordul de constituire a Aliante ramane intact, chiar daca la functia suprema in stat a fost ales Nicolae Timofti, candidat apolitic. „Acordul ramane in vigoare. Eu am declarat public ca cedez functia de speaker (n.r. – președinte al Parlamentului) pentru domnul Lupu intrucat se afla in aceasta functie. M-as multumi daca nu ma vor dezamagi alegatorii care au mizat pe partidele componente ale Aliantei si am face ceva pentru oameni. Cred ca aceasta o sa fie cea mai mare fericire pentru mine decat o functie si la sfarsit sa ma intalnesc cu oameni nemultumiti si saraci in continuare”. De asemenea, Mihai Ghimpu a declarat ca, daca liberalii vor parasi AIE, nu inseamna ca vor fi in opozitie. „De ce sa ajungem in opozitie? Sa vedem unde o sa ajunga acei care se duc cu Dodon, noi o sa ajungem acolo unde trebuie, unde am fost, cu oamenii si pentru oameni”, a mai declarat presedintele PL.
de Razvan Iorga | mart. 18, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Problema rezolvarii conflictului transnistrean a fost pusa de masa discutiilor dintre presedintele Senatului, Vasile Blaga, si omologul sau francez Jean-Pierre Bel. Intalnirea a avut loc, sambata, la Paris, acolo unde acest dosar a fost reluat in cadrul unor intalniri separate. Blaga a avut, de asemenea, o intrevedere cu Valentina Matvienko, presedintele Consiliului Federatiei al Adunarii Federale a Federatiei Ruse, in cadrul careia presedintele Senatului Romaniei „a aratat ca este un moment favorabil pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale si ca tara noastra este interesata pentru intensificarea dialogului si normalizarea relatiilor printr-o abordare politica directa si pragmatica”. ”De asemenea, presedintele Senatului a aratat ca Romania este interesata de continuarea consultarilor din octombrie 2011 pe problematica transnistreana. Vasile Blaga a asigurat-o pe presedintele Consiliului Federatiei, doamna Valentina Matvienko, ca tara noastra considera ca Rusia ar putea avea un rol important in solutionarea, in timp, a acesteia, in conditiile pastrarii integritatii teritoriale si suveranitatii Republicii Moldova”, mentioneaza intr-un comunicat de presa al Senatului.
de Anatol Terzi | mart. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit vineri, în cadrul unor convorbiri telefonice, felicitări de la Preşedintele României, Traian Băsescu, Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici şi Premierul Ungariei, Victor Orban. De asemenea, UE a salutat ”rezultatul reuşit” al alegerilor prezidenţiale de la Chişinău.
Într-o declaraţie comună, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton şi comisarul european pentru extindere Stefan Fule menţionează că rezultatul scrutinului deschide calea către dialog între toate facţiunile politice, astfel încât să se poată oferi în continuare un răspuns aspiraţiilor sociale şi economice ale ţării şi consolidării societăţii din Republica Moldova. ”Uniunea Europeană îl felicită pe preşedintele Nicolae Timofti pentru alegerea sa şi este gata să conlucreze cu el pentru sprijinirea democraţiei, a reformelor şi a agendei ambiţioase de apropiere de Uniunea Europeană, ca şi în privinţa soluţionării rapide şi paşnice a conflictului transnistrean”, arată declaraţia UE.
Traian Băsescu, Viktor Ianukovici şi Victor Orban i-au urat noului Preşedinte al Republicii Moldova mult succes şi realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus. În cadrul convorbirilor cu Traian Băsescu şi Viktor Ianukovici s-a menţionat necesitatea consolidării relaţiilor de prietenie şi bună vecinătate, dar şi necesitatea dezvoltării acestora în continuare. Preşedinţii României şi Ucrainei l-au invitat pe Nicolae Timofti să întreprindă vizite oficiale la Bucureşti şi Kiev în timpul apropiat. La rândul său, Victor Orban a menţionat că ar fi bucuros să aibă o întâlnire cu Nicolae Timofti şi şi-a exprimat speranţa că va avea această ocazie în viitorul apropiat.
Nicolae Timofti a mulţumit pentru felicitări şi a menţionat că, în calitate de Preşedinte, va depune toate eforturile pentru a asigura dezvoltarea Republicii Moldova în condiţii de stabilitate.
Felictări din capitala României
”Cu prilejul discuţiei care a avut loc la scurt timp după confirmarea alegerii domnului Timofti în funcţia supremă în statul vecin, preşedintele Băsescu i-a adresat acestuia urări de succes în îndeplinirea mandatului şi l-a asigurat de sprijinul său deplin pentru continuarea proceselor de reformă internă şi de apropiere de Uniunea Europeană” precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti. Totodată, preşedintele Băsescu a transmis felicitări şi clasei politice de la Chişinău pentru acordul exprimat vineri în Parlament.
De asemenea, Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat vineri că salută alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, spunând că acesta este un magistrat respectat, de o ţinută profesională şi o probitate morală deosebite. “Acest lucru oferă garanţia unui profil deosebit, de tip european, noului preşedinte ales al Republicii Moldova. Încă o dată, vorbim de o decizie politică absolut necesară pentru stabilitatea ţării şi continuitatea demersurilor de apropiere de UE”.
La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Atilla Korodi, susţine că este îmbucurător că se termină o perioadă cu multe incertitudini şi cu multe momente critice pentru democraţia din Republica Moldova. El crede că odată cu alegerea unui preşedinte care să-şi asume destinul proeuropean al Republicii Moldova vor putea să se continue reformele pro-europene. “Ceea ce înseamnă şi o apropiere de ceea ce reprezintă România, ca stat membru UE, şi de ceea ce reprezintă UE, ca instituţie care militează pentru democraţie largă şi o rezolvare cât mai grabnică a problemelor îngheţate, respectiv a situaţiei din Transnistria”, a adăugat el.
de Razvan Iorga | mart. 16, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce a reusit sa stabileasca un record mondial negativ ca tara fara presedinte pentru aproape trei ani de zile, Republica Moldova a reusit in cele din urma sa isi aleaga un lider in pesroana lui Nicolae Timofti. Noul presedinte al R. Moldova este Nicolae Timofti si a fost votat de 62 de deputati (AIE + Mihai Godea + „grupul Dodon”). Toate buletinele au fost declarate valabile de comisia speciala iar scrutinul urmeaza a fi validat de Curtea Constitutionala, pentru ca procesul sa fie finalizat. Nicolae Timofti are 63 de ani si a detinut pana in prezent functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Noul presedinte al Republicii Moldova a fost carcterizat ca o persoana corecta, demna si cu verticalitate de catre liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, care l-au propus pentru aceasta functie. Candidatura sa este una de compromis a Aliantei pentru Integrare Europeana, care a fost nevoita sa propuna o persoana apolitica pentru a fi sustinuta si de deputatii neafiliati. Nicolae Timofti a declarat vineri in plenul parlamentului, inainte de a fi ales in functie, ca integrarea europeana a Republicii Moldova trebuie sa devina o idee care sa uneasca societatea Republicii Moldova, care in prezent este divizata pe criterii politice, etnice si culturale. Referindu-se la politica externa a Republicii Moldova, el a declarat ca trebuie sa fie una echilibrata, iar Republica Moldova sa devina un cap de pod care sa lege Vestul de Estul Europei. „Politica externa echilibrata si eficienta trebuie sa devina cartea de vizita care ne va ajuta sa deschidem toate usile”, a declarat Nicolae Timofti.
Dosarul transnistrean
in privinta reglementarii conflictului transnistrean, el s-a pronuntat in favoarea solutionarii acestuia pe cale pasnica, in cadrul formatului de negocieri 5+2. Nicolae Timofti a accentuat si inadmisibilitatea prezentei militare straine (ruse – n.red) pe teritoriul Republicii Moldova si s-a pronuntat in favoarea transformarii misiunii de pacificare de pe Nistru intr-o misiune civila sub mandat international. Referindu-se la subiectul unirii Republicii Moldova cu Romania, promovat de o parte a societatii de pe ambele maluri ale Prutului, Nicolae Timofti a declarat miercuri, in cadrul unei emisiuni televizate, ca nu poate fi pus in discutie la acest moment. ‘Nu este momentul potrivit pentru a discuta despre acest aspect. Unirea nu este subiectul cel mai fierbinte acum. Nu avem conditii pentru unire cu Romania. Nu stim daca Romania este gata sa primeasca o tara atat de saraca cum este Republica Moldova pentru a fi parte integranta din ea. Si acest act nu depinde doar de dorinta Moldovei’, a declarat Nicolae Timofti.
Cine este Nicolae Timofti
Nicolae Timofti s-a nascut la 22 decembrie 1948 in satul Ciutulesti, raionul Floresti (Nord-est), in familia unor deportati in timpul regimului sovietic. in anul 1972 a absolvit facultatea de drept de la Universitatea de Stat din Moldova, dupa care a activat cativa ani la Ministerul Justitiei. Are o experienta judiciara de 36 de ani, timp in care a detinut mai multe functii, inclusiv pe cea de presedinte al Curtii de Apel Chisinau, de unde a fost demis in 2001, la scurt timp dupa venirea Partidului Comunistilor la putere. Din martie 2011 este presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, institutie care are ca scop asigurarea independentei puterii judiciare si efectuarea controlului asupra activitatii judecatorilor. Presa de la Chisinau a scris ca numele sau figureaza si in cateva procese pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Nicolae Timofti este casatorit, are trei fii, dintre care unul este jurnalist. Nicolae Timofti s-a declarat un adept al reformelor constitutionale si in domeniul justitiei si al combaterii coruptiei.
de Anatol Terzi | mart. 16, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
La sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, din Zajcear, a debutat, joi, prima ediţie a „Zilelor culturii române”.
Preşedintele MDRS, Dimitrie Crăciunovici, a declarat că manifestările care se vor organiza în cadrul acesteia vor avea loc în unele localităţi cu populaţie majoritar românească din Timoc. „Programul cuprinde expoziţii de documente istorice, cărţi în limba română, simpozioane şi colocvii la care vor participa oameni de cultură din România şi Serbia şi reprezentanţi de seamă ai comunităţilor româneşti”, a precizat Dimitrie Crăciunovici.
Potrivit preşedintelui MDRS, „Zilele culturii române” au fost iniţiate cu scopul contracarării, în zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, a acţiunilor agresive din partea unor cercuri naţionaliste care susţin înfiinţarea minorităţii şi a limbii vlahe, transmite Agerpres. „Iniţiativa noastră a fost luată din dorinţa de a dovedi cu armele cercetării ştiinţifice şi a democraţiei că cei peste 300.000 de români sunt etnici români şi nu fac parte din altă comunitate”, a subliniat Dimitrie Crăciunovici.
În context, el a mai arătat că autorităţile guvernamentale sârbe trebuie să renunţe la poziţia lor de a încuraja mişcările antiromâneşti din Serbia de nord-est şi la procesul de asimilare a românilor. „Obiectivul nostru prioritar este acela de a infirma tezele aberante, care frizează adevărul, potrivit cărora în Timoc, Morava şi sudul Dunării nu sunt români şi că vlahii sunt sârbi românizaţi”.
De asemenea, o expoziţie de documente arhivistice româneşti a fost vernisată, joi, sub genericul „Arc peste timp – Românii din afara României”, la sediul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, situat în staţiunea balneară Gamzigrad. Directorul Direcţiei Judeţene Mehedinţi a Arhivelor Naţionale ale României, prof. Tudor Răţoi, a declarat că toate cele 106 copii de documente prezente în expoziţie fac parte din tezaurul arhivistic mehedinţean, unele dintre ele încă nevalorificate în lucrări de specialitate.
La rândul său, preşedintele MDRS, Dimitrie Crăciunovici, a fost de părere că acum mai mult decât oricând trebuie dovedit lumii întregi că românii din regiunile istorice Timoc, Morava, sudul Dunării şi Voivodina au origine latină şi că strămoşii lor au fost români şi nu altceva. „În ultimile două decenii se fac eforturi de dezbinare a comunităţii românilor din Serbia. Chiar şi din interiorul acesteia s-au pornit acţiuni care ne-au învrăjbit. Românii din Voivodina se cred superiori nouă, ei vorbesc limba română literară, pe când noi continuăm să utilizăm graiul arhaic, cel de acum aproape 180 de ani”, a afirmat Dimitrie Crăciunovici.
