de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova urmează să achiziţioneze echipament şi armament pentru interceptarea şi distrugerea navelor aeriene care vor survola neautorizat spaţiul aerian al ţării, potrivit unui proiect de lege aprobat joi lectură finală de parlamentul de la Chişinău.
Proiectul de lege cu privire la controlul spaţiului aerian prevede inclusiv distrugerea aeronavelor care vor încălca spaţiul aerian al ţării. Republica Moldova însă nu dispune de tehnica militară necesară în acest sens. Parlamentul a adoptat joi o lege care prevede modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Republicii Moldova.
După dezbateri de aproape jumătate de oră, deputaţii din AIE au votat pentru aprobarea în lectură finală a legii ce prevede protecţia spaţiului aerian. Proiectul a fost criticat de comunişti. Aceştia s-au arătat nemulţumiţi de cheltuielile pe care le va genera punerea în aplicare a acestei legi, transmite Moldpres.
Apărarea spaţiului aerian va fi asigurată de Ministerul Apărării, care însă nu dispune de echipamentul necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Pentru achiziţionarea echipamentului este necesară suma de aproximativ 240 de milioane de dolari americani.
Conform legii, împotriva navelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al R Moldova, Ministerul Apărării va lua următoarele măsuri: va stabili identitatea navei, va lua legătură cu pilotul, va intercepta aeronava şi, în cazul nesupunerii, vor fi executate focuri de avertisment sau de nimicire. Dreptul de a ordona executarea focului de avertisment sau a celui de nimicire îl are ministrul Apărării, iar, în lipsa acestuia, şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, după aprobarea dată de Comandantul Suprem al Forţelor Armate.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia l-a invitat pe preşedintele francez François Hollande în vizită la Ankara şi a anunţat joi că îşi va retrage măsurile impuse Franţei în urma unor tensiuni legate de problema genocidului armean.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan l-a invitat pe preşedintele Hollande să efectueze o vizită în Turcia în cadrul unei întâlniri avute la Rio de Janeiro, cu prilejul summitului asupra dezvoltării durabile Rio+20, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Premierul Erdogan a amintit cu această ocazie că ultima vizită de stat a unui preşedinte francez în Turcia a fost în urmă cu 20 de ani.
François Hollande a declarat, la rândul său, că o astfel de vizită ar fi un “privilegiu”, fiind favorabil acesteia, precizează Anadolu. Potrivit sursei, cei doi lideri au reiterat importanţa deschiderii unei noi pagini în relaţiile dintre Turcia şi Franţa. Ulterior, şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu a indicat că sancţiunile impuse Parisului “nu mai sunt de actualitate”, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către François Hollande.
“Domnul Erdogan a dat instrucţiunile necesare după întrevederea sa cu preşedintele Hollande (…) Sancţiunile nu mai sunt de actualitate datorită noii poziţii a Franţei”, a subliniat Ahmet Davutoglu într-un interviu. Acesta a mai precizat că va efectua o vizită la Paris la 5 iulie.
După adoptarea unui proiect de lege de către Adunarea Naţională franceză la sfârşitul anului trecut care sancţiona negarea genocidului armean în perioada 1915-1917, a cărui existenţă este contestată de Turcia, Ankara şi-a suspendat cooperarea sa politică şi militară cu Franţa. Legea a fost ulterior declarată neconstituţională de către Consiliul Constituţional al Franţei. În ciuda anunţării acestor sancţiuni, cooperarea politică a continuat totuşi între cele două ţări, în special în dosare precum cel al situaţiei din Siria.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
UE şi Turcia au parafat joi la Bruxelles un acord de readmitere a imigranţilor ilegali, la o zi după un acord al europenilor pentru acordarea de facilităţi privind vizele pentru cetăţenii turci.
Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstroem, a salutat parafarea acestui acord, afirmând: El ”va permite, în interesul nostru comun, un mai bun control al frontierelor, precum şi gestionarea imigraţiei”. Guvernul danez şi-a exprimat dorinţa de a organiza ceremonia oficială de semnare a acestui acord de readmitere la sfârşitul preşedinţiei sale semestriale a UE, pe 30 iunie.
Nu a fost comunicată nici o dată, deoarece statele UE trebuie să-i ofere în mod oficial un mandat dnei Malmstroem pentru a semna acest acord, blocat de Ankara, care cere în contrapartidă facilităţi privind vizele. Cipru, ale cărui relaţii cu Turcia sunt tensionate, a acceptat joi să renunţe la rezervele sale. Insula divizată va asigura preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE începând de la 1 iulie.
Dar ”această facilitate privind vizele nu este pentru mâine”, potrivit unei surse diplomatice europene. Ankara va trebui să se supună unui anumit număr de condiţii. Acordul aprobat joi de statele europene angajează un proces care va fi foarte lung şi va dura mai mulţi ani”, a insistat un negociator european.
”Un plan de acţiune” va fi supus Ankarei, care comportă ”un anumit număr de exigenţe, precum obligaţia pentru autorităţile turce de a coopera cu toate statele UE, inclusiv cu Cipru, pentru o mai bună supraveghere a frontierelor lor cu UE, de a revizui politica lor în materie de vize cu terţe ţări non-europene şi de a semna acordul de readmitere încheiat cu UE”, a precizat el.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Grupul petrolier rus Lukoil şi Enel, cea mai mare companie de utilităţi din Italia, au semnat joi un acord de cooperare în domeniul producţiei şi transportului de gaze naturale.
Acordul, semnat cu ocazia celei de a 16-a ediţii a Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, deschide calea pentru colaborarea celor două companii în activităţile din sectoarele upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) şi midstream (construcţia şi managementul infrastructurilor pentru transportul gazelor naturale) în Rusia şi peste hotare, în special în Marea Caspică şi Africa de Nord. De asemenea, acordul prevede posibilitatea ca Lukoil să furnizeze gaze naturale pentru centralele OGK-5, subsidiara din Rusia a Enel.
Lukoil este al doilea mare producător de petrol din Rusia şi de asemenea un important producător de gaze naturale din Rusia. În 2011, Lukoil a produs 22 miliarde metri cubi de gaze naturale, iar în următorii 10 ani vrea să-şi majoreze producţia până la 40 miliarde metri cubi pe an. Lukoil deţine patru rafinării mari pe teritoriul Rusiei şi trei în exterior, respectiv în Ucraina, Bulgaria şi România – rafinăria Petrotel. De asemenea, Lukoil deţine acţiuni la o rafinărie din Olanda.
Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie şi nouă depozite de produse petroliere. Enel este prezentă în sectorul energiei electrice România, unde are circa 2,5 milioane de clienţi, 93.000 km de reţea şi aproximativ 5.000 de angajaţi.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap) ar putea fi semnat săptămâna viitoare de Turcia şi Azerbaidjan.
La finele anului trecut, Turcia şi Azerbaidjan au semnat un memorandum de înţelegere pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 2.000 de kilometri care să facă legătura între frontiera Turciei cu Azerbaidjanul şi graniţa Turciei cu Bulgaria. “Lucrările au intrat în faza finală. Se aşteaptă ca acordul interguvernamental să fie semnat săptămâna viitoare la Istanbul”, a declarat un oficial turc de rang înalt, citat de agenţiile de pesă internaţionale. Un alt oficial a spus că ceremonia de semnare ar putea avea loc pe data de 26 iunie, în prezenţa premierului turc Tayyip Erdogan şi a preşedintelui azer Ilham Aliev, dar există şi posibilitatea să fie amânată câteva zile.
Turcia are o participaţie de 20% în proiectul Tanap, în timp ce compania petrolieră azeră Socar deţine o participaţie de 80%. Conducta Tanap, al cărei preţ estimativ este de cinci-şapte miliarde de dolari, ar urma să aibă o capacitate de 16 miliarde metri cubi pe an şi va utiliza gazele naturale produse la zăcământul Shah Deniz II. Odată aprobat, lucrările de construcţie ar urma să demareze la finele lui 2013 sau începutul lui 2014. Analiştii avertizează că proiectul Tanap ar putea submina proiectul Nabucco, chiar dacă oficialii turci susţin că Turcia va continua să fie parte a proiectului Nabucco.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
În urmă cu 20 de ani, România devenea al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991.
Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite formal la 19 iunie 1992, iar Ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998. În perioada de timp scursă de la recunoaşterea independenţei Republicii Azerbaidjan de către România şi stabilirea relaţiilor diplomatice au avut loc mai multe vizite şi întrevederi bilaterale la nivel înalt.
Ministerul Afacerilor Externe salută astfel aniversarea a 20 de ani de la stabilirea de relaţii diplomatice cu Republica Azerbaidjan, după recunoaşterea de către ţara noastră a independenţei acestui stat la 11 decembrie 1991. MAE precizează că, în cei 20 de ani, relaţiile dintre cele două state s-au dezvoltat progresiv, înregistrând o evoluţie ascendentă, ca rezultat al iniţiativelor şi demersurilor convergente ale ambelor părţi de consolidare a încrederii şi cooperării în diverse domenii de interes.
Potrivit sursei citate, un moment de referinţă în relaţiile dintre România şi Azerbaidjan l-a constituit semnarea la 28 septembrie 2009 de preşedinţii celor două ţări a „Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Azerbaidjan”. România şi Republica Azerbaidjan sunt iniţiatoare ale proiectului AGRI (Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria). „Implementarea acestui proiect este în măsură să devină tema-fanion a cooperării România-Azerbaidjan”, subliniază MAE.
De asemenea, ministerul arată că adoptarea, la 18 aprilie 2011, a Planului de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic între România şi Republica Azerbaidjan a consolidat bazele cooperării bilaterale în domeniile politic, energetic, economic şi de securitate, precum şi colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale şi în sfera culturii. „Pe termen lung, România priveşte cu optimism evoluţia relaţiilor cu Republica Azerbaidjan şi speră că agenda viitoare a contactelor preconizate cu partenerii azeri va permite dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale”, se mai arată în sursa citată.
