de Isac Mihai | iul. 31, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia isi consolideaza prezenta militara in Belarus
Comitetul executiv orășenesc (consiliul orășenesc) din Minsk a interzis partidului de opoziție „Frontul Popular din Belarus” organizarea unor actiuni de protest împotriva instalării pe teritoriul republicii a unei baze militare aeriene rusești, a declarat liderul partidului respectiv, Alexei Ianukevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursa citata a mai declarat ca primul miting de protest era planificat pentru data de 29 iulie 2013, în fața clădirii ambasadei Rusiei din capitala belarusa.
Autoritatile belaruse si-au motivat refuzul prin faptul ca, în cererea partidului de opoziție, nu au fost indicate măsurile concrete pentru păstrarea ordinei publice și asigurarea cu ajutor medical pentru cei care vor avea nevoie. În afară de aceasta, conform opiniei funcționarilor, mitingul ar fi putut produce blocaje pentru circulația pietonilor, precum și a transportului public si privat. Activistii Frontului Popular au declarat că vor ataca decizia respectivă în instanță, fiind insa convinsi ca justitia locala nu va permite desfasurarea actiunilor de protest.
Baza militara strategica
După cum a informat presa de la Minsk, Frontul Popular din Belarus a depus cererea pentru autorizația de desfășurare a mitingului in data de 15 iulie 2013. Atunci, serviciul de presă al partidului a emis o declarație a liderului său, Alexei Ianukevici, in care se preciza ca: „Partidul nostru este împotriva politicii imperiale și neocoloniale pe care Kremlinul o duce în spațiul post-sovietic și în primul rând împotriva țării noastre. Rusia a început să acționeze deschis, dorind să transforme Republica Belarus într-o zonă tampon pentru protejarea intereselor sale”.
Menționăm că la începutul lunii iulie 2013, principalele partide de opoziție din Belarus și-au exprimat dezacordul privind amplasarea de obiecte militare ale Federației Ruse pe teritoriul republicii. Anterior, autoritatile ruse au anuntat ca vor amplasa în Belarus o bază militara aeriana în orașul Lida, situat in apropiere de granita cu Lituania și Polonia, state membre UE si NATO.
Conform declarației Ministerului rus al Apărării, facilitatile de la Lida, care in timpul URSS gazduiau una dintre cele mai importante formatiuni ale aviatiei militare sovietice, își va începe funcționarea până la sfârșitul anului 2013.
de Razvan Iorga | iul. 29, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce a trimis ambulante, Rusia se pregateste sa livreze in regiunea separatista transnistreana si elicoptere de lupta. Postul de televiziune Zvezda al Ministerului rus al Apararii a relatat ca militarii ruși stationati in Transnistria vor fi dotați cu elicoptere. „in curand, pacificatorii ruși vor fi dotați cu elicoptere. La moment se discuta cu partea moldoveneasca. Regiunea transnistreana si-a dat deja acordul. Din aer va fi mai ușor de urmarit ca la hotarul de 400 de kilometri sa nu se aprinda niciodata focul razboiului”, se relateaza in reportaj. De cealalta parte, autoritatile de la Chisinau sustin ca nu au fost informate despre intentia Rusiei de a aduce elicoptere in regiune. seful Biroului pentru Reintegrare, George Balan, a declarat ca nu se discuta la moment acest subiect. „Nu se duce niciun fel de dialog cu Federatia Rusa cu privire la aducerea a carorva elicoptere. Nu se discuta acest subiect si nici nu am fost informati. Acest subiect urmeaza sa fie discutat de cu autoritatile ruse. in zona de securitate situatia este sub control si nu exista careva motive pentru consolidarea trupelor de pacificare. Orice tehnica de securitate nu poate fi adusa fara acceptul Chisinaului”, a declarat George Balan intr-o interventie pentru Publika TV. In toamna anului trecut, Moscova anunta ca va retrage din Transnistria opt elicoptere vechi ce nu mai pot fi folosite. Tot atunci, ministrul Apararii de peste Prut, Vitalie Marinuta, isi exprima surprinderea dupa ce membri rusi ai trupelor de mentinere a pacii in Transnistria au raportat, intr-o sedinta lunara, o cantitate mai mare de armament decat luna precedenta, precizand ca au primit acest armament din depozitele Armatei a XIV-a din Republica Moldova. Dupa ce Chisinaul a solicitat explicatii, Marinuta a anuntat ca Moscova a dat asigurari ca va retrage armamentul, precizand ca este vorba despre o eroare. Tot atunci, Marinuta dadea asigurari ca in Transnistria nu vor fi aduse alte aparate de zbor. „Eu sper foarte mult ca aceste elicoptere sa fie retrase in Federația Rusa si altele sa nu vina in loc. Noi stam pe poziție, ca raioanele Est din Republica Moldova sa fie demilitarizate, iar capacitatea militara sa fie diminuata”, declara anul trecut, ministrul Marinuta.
de Razvan Iorga | iul. 28, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Trimisul Kremlinul pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, s-a aratat extrem de incantat pe contul sau de Twitter de faptul ca Rusia s-a tinut de cuvant si a adus in regiunea separatista patru ambulante. „Primele patru ambulante au ajuns in Transnistria. Rusia se tine de cuvant in fata concetatenilor sai”, s-a laudat Dmitri Rogozin. Potrivit oficialului rus, „inca patru ambulante vor ajunge in Transnistria in curand”. Totodata, Rogozin a facut publice „proiecte ale noilor scoli, spitale si crese care vor fi construite pe pamantul transnistrean”. Pana acum doar niste machete despre care Rogozin a promis ca vor fi realizate de catre ingineri „transnistreni. „Acordam asistenta prin organizatia non-profit „Integrarea eurasiatica”. In curand toate aceste cladiri vor fi construite”, a tinut sa precizeze Rogozin. „Lucrarile deja au inceput pe 10 santiere de constructii. Personal monitorizez desfasurarea lucrarilor. Totodata, personal, ii raportez lui Putin. in opinia mea, facem un lucru bun,” a mai scris Reprezentantul special al presedintelui Federatiei Ruse pentru Transnistria, citat de Unimedia.info.
de Razvan Iorga | iul. 28, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vladimir Putin, la Kiev cu ocazia a 1.025 de ani de la crestininarea Rusiei Kievene
La fel ca si ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin, presedintele rus incearca sa atraga Ucraina in Uniunea Vamala invocand argumente religioase. Putin, a indemnat, sambata, Ucraina, care incearca sa se apropie de Europa, la o integrare cu Rusia din punct de vedere economic, subliniind legaturile spirituale dintre cele doua tari ortodoxe, in cadrul unei celebrari religioase la Kiev. seful statului rus, care a inceput o vizita de doua zile in Ucraina pentru a sarbatori 1.025 de ani de la crestinirarea Rusiei Kievene a celebrat „o unitate spirituala solida” care serveste drept „baza pentru prietenia ruso-ucraineana”. „Suntem cu totii mostenitori spirituali a ceea ce s-a intamplat in urma cu 1.025 de ani (…). in acest sens, suntem un popor unit”, a declarat el, evocand crestinarea, in 988, a Rusiei Kievene, primul stat al slavilor estici care s-au impartit apoi in rusi, ucraineni si bielorusi. Festivitatile religioase la care participa presedintii sarb Tomislav Nikolici si moldovean Nicolae Timofti se desfasoara inaintea unui summit la Vilnius, in noiembrie, care ar putea sa se incheie cu un acord de asociere intre Ucraina si Uniunea Europeana. „Vom respecta orice alegere a poporului ucrainean” privind integrarea in structurile postsovietice, dominate de Moscova, a subliniat Putin, adaugand ca, reunite, economiile celor doua tari vor fi mai competitive. „in prezent, asistam la o concurenta foarte puternica pe pietele mondiale. Doar unindu-ne eforturile vom putea sa devenim competitivi si sa castigam in aceasta lupta incrancenata”, a apreciat presedintele rus. Putem si o vom face”, a adaugat el.
Timosenko ii da dureri de cap lui Ianukovici
La randul sau, seful statului ucrainean a incercat un discurs moderat privind o eventuala alianta economica cu Moscova. „Avem multe interese comune care pot crea conditii favorabile dezvoltarii economiilor noastre”, a subliniat la randul sau presedintele Viktor Ianukovici. Moscova impinge de mai multi ani Ucraina sa renunte la orientarea sa europeana pentru a se intoarce catre est si a invitat aceasta tara sa se integreze intr-o uniune vamala formata pentru moment din Rusia, Kazahstan si Belarus. Fosta republica sovietica situata la portile Europei, Ucraina este impartita, de la independenta sa in 1991, intre Rusia si Occident. De la preluarea conducerii tarii, in 2010, presedintele Viktor Ianukovici incearca sa intretina legaturi mai stranse cu UE, ramanand insa in relatii bune cu Rusia. Relatiile dintre Kiev si Uniunea Europeana s-au deteriorat net la incarcerea fostului premier Iulia Timosenko in 2011, denuntata de UE, care suspecteaza o persecutie politica. Semnarea unui acord de asociere intre Uniunea Europeana si Ucraina este respins permanent din cauza dosarului Timosenko. Condamnata la sapte de inchisoare pentru abuz de putere, invinsa la alegerile prezidentiale de catre Ianukovici, Timosenko este judecata si pentru frauda fiscala si inculpata pentru complicitate in asasinarea unui deputat in 1996. Putin, insotit de patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, a participat impreuna cu Ianukovici in cursul diminetii la o slujba religioasa in centrul Kievului. Aproximativ 100 de militanti nationalisti ucraineni au manifestat in apropiere de locul de rugaciune, arborand bannere pe care se putea citi: „Cand Kievul a fost botezat, Moscova inca nu exista”, „Provincialii Putin si Gundiaiev (numele de familie al patriarhului rus Kiril), bineveniti in capitala Rusiei Kievene” sau „nu antrenati Ucraina in uniunea vamala”.
de Isac Mihai | iul. 26, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Colonizarea economica chineza poate provoaca tulburari in Kirghizstan
Premierul kârgâz, Jantor Satîbaldiev, a dispus începerea negocierilor cu compania chineză Tebian Electric Apparatus Stock Co (TBEA) pentru modernizarea centralei termoelectrice (CET) din Bișkek, relateaza surse oficiale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prezent, din fondurile puse la dispozitie de partea chineza, în fosta republică sovietica se construiește o rafinărie de petrol, linii de tensiune înaltă, China investind în economia kârgâză peste 1 miliard de dolari.
Centrala termo-electrică din capitală, inaugurată în 1961, este cel mai mare producător de energie electrică din nordul țării. După destrămarea URSS întreprinderea a intrat în declin. Inițial CET putea produce 666 MWt pe oră, dar în prezent producția ei maximă nu depășește 270 MWt pe oră. Din 24 de cazane funcționează doar 13, iar 85 % din utilaj este uzat în totalitate și necesită înclocuire.
Investitii strategice
Principalul investitor în infrastructura Kîrgîzstanului, este, conform datelor oficiale, China, iar in fiecare an prezența capitalului chinezesc este tot mai simțită. Totodata, minerii chinezi exploateză depozitele de resurse minerale, iar muncitorii chinezi construiesc autostrada spre Issyk Kul, precum si diferite uzine.
CET din Bișkek va fi modernizată de către compania TBEA din banii obținuți dintr-un credit preferențial de 500 mln dolari (pentru 20 ani cu o rată a dobânzii de 2% anual), oferiți de catre Banca de Export-Import din China autoritatilor din fosta republica sovietica.
Acesta nu va fi singurul proiect major care este realizat de chinezi în Kârgâzstan. Aceeași TBEA modernizează liniile de transportare a energiei electrice, constuiește stații de distribuții, precum si linia de transportare a energiei electrice „Datka-Kemin”, care va lega producătorii de energie electrică din sudul țării cu zona de nord, care este deficitară la capitolul energie electrică. Costul proiectului este estimat la peste 600 de milioane de dolari, finantarea fiind oferita tot de catre Banca de Export-Import din China.
Independenta energetica
Rafinaria din Kara-Balta (nordul Kârgâzstanului), realizata de catre China Petrol Company Zhongda, cu o capacitate de aproximativ 850 mii tone de petrol, va fi terminata in urmatoarele luni. Datorita faptului ca Republica Kârgâzstan nu are resurse proprii de petrol, materia primă pentru rafinărie va fi adusă pe cale ferată din Kazahstan și Rusia. Conform planului, rafinăria va asigura până la 65 % din necesitățile Kârgâzstanului în domeniul carburanților si lubrifianților, reducând astfel dependența țării de importurile din Rusia.
Alt proiect important al Chinei, construcția căii ferate ce va lega China de Kârgâzstan si Uzbekistan, este blocat, in acest moment, la faza de acorduri și identificarea resurselor financiare necesare. Devizul de cheltuieli al proiectului a crescut, treptat, de la 2 miliarde la aproximativ 6 milirade de dolari.
Colonizare sau cooperare?
Planurile de implementare ale proiectelor partii chineze s-au ciocnit de un baraj de critici dure din partea experților și a reprezentanților societății civile din statul central-asiatic. Unii critică pericolul asimilării chineze, alții necesitatea proiectelor pentru țară și costurile crescânde. O trasatura predominanta a proiectelor realizate de China în Kârâgzstan, criticata de expertii de la Biskek, este faptul că toate sunt legate, fie de infrastructură, sau de dobândirea resurselor și exportarea lor ulterioară în China.
La randul lor, oficiali din serviciile de securitate locale au avertizat ca pericolul expansiunii chineze exista cu adevarat, subliniind ca in fiecare an crește numărul de cetățeni chinezi care locuiesc si activeaza în Kârgâzstan. Diaspora chineză a ajuns până la 300 mii de persoane, din populația totală de 6 milioane a țării. Deși, in mod oficial, pentru un emigrant chinez, este extrem de dificilă obținerea cetățeniei kârgâze, totul se rezolvă prin mită sau prin căsătorii fictive.
de Isac Mihai | iul. 26, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, arma strategica pentru Federatia Rusa
În pofida faptului că înregistrează profituri enorme, concerbul rus continuă să piardă poziții în rating-urile mondiale, iar potențialii investitori în acțiunile cele mai mari companii rusești au tot mai puțină încredere în aceasta, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În rating-ul Financial Times Global 500 pentru 2013, Gazprom a ocupat locul 57, pierzând într-un singur an 26 poziții, fiind astfel eliminat din lista celor mai mari 50 companii din lume. De menționat că pentru clasament au fost folosite datele despre capitalizarea companiilor valabile in data de 28 martie 2013, iar incepand cu data de 2 aprilie 2013, Gazprom a scăzut în preț și mai mult – capitalizarea companiei a coborât sub pragul de 100 miliarde dolari. Aceasta, in pofida faptului ca, in urma câțiva ani conducerea gigantului rus isi declara intenția de a ocupa locul întâi în clasament, considerand ca, treptat, capitalizarea concernului va ajunge la aproximativ 1 trilion dolari.
Apple, cea mai scumpa companie
În clasamentul care analizează corporațiile mondiale pe baza capiatalizării, concernul rus este situat între Walt Disney și McDonald’s. Conform Financial Times Global 500 cea mai scumpă companie din lume rămâne Apple cu o capitalizare de 415,7 mlrd dolari. Locul doi este ocupat de compania ExxonMobil cu 403,7 miliarde dolari.
În alt rating publicat recent de Fortune Global 500, unde companie sunt clasate după venitul anual, Gazprom-ul a scazut mai multe poziții. Anul acesta a ocupat locul 21, deși cu un an înainte era pe 16. Primele trei locuri sunt ocupate de compania olandezo-britanică Royal Dutch Shell, compania americană de retail, Wal-Mart, și ExxonMobil.
Gazprom, imun la criza?
În 2008, atunci când criza financiară mondială era la inceput, conducerea politica rusă, și mai ales conducerea Gazprom, nici nu vroiau să audă de criză. Mai mult ca atât, oficialii declarau că vor ajunge să vândă gazul cu 500 dolari pentru 1 mii de metri cubi, iar capitalizarea companiei va depăși 1 trilion dolari.
Intentiile partii ruse au fost afectate de catre criza. Astfel, in 2011, răspunzând la întrebările corespondentului revistei germane Der Spiegel, șeful concernului rus, Alexei Miller încerca să păstreze o atitudine pozitiva. „Cu doi ani în urmă ați prmis că veți ridica capitalizarea Gazprom până la 1 trilion dolari și să transformați concernul în cea mai mare companie din lume. Dar în schimb cotația la bursă a Gazrpom a scăzut de la 300 miliarde la 130 miliarde dolari. Înseamnă aceasta că epoca „de aur” a Gazprom-ului a trecut?” a întrebat jurnalistul german.
„A trecut epoca „de aur” nu a Gazprom-ului, ci a capitalismului financiar, baza căruia sunt exclusiv valorile de hârtie. Despre capitalizarea de un trilion de dolari noi am vorbit în 2008, până la criza financiară mondială, în sistemul de coordonate ale capitalismului financiar de hârtie. Iar acest sistem s-a discreditat”, a răspuns Miller.
Proiecte neprofitabile
Conform estimarilor expertilor, Gazprom-ul nu valoreaza mai mult de 100 de miliarde de dolari, deși, conform Fortune, profitul Gazpromului a fost de 38,1 miliarde dolari. Această sumă este chiar mai mare decât al liderului clasamentului, Royal Dutch Shell, care a obținut 26,6 miliarde dolari. Gazprom a obținut profituri mai mici decât ExxonMobil (44,9 miliarde dolari) și Apple (41,7 miliarde dolari).
Experții și analiștii economici totuși nu sunt surprinși de căderea Gazprom-ului în ratingurile de profil. Astfel, conform reprezentantului companiei de consulting RusEnergy, Mihail Krutihin, situația reflectă lipsa de interes a investitorilor pentru investitii pe termen lung in companie. „Motivul este unul simplu–Gazprom investește sume enorme în proiecte care niciodată nu vor fi profitabile și nici măcar nu se va reusi recuperarea investitiilor. Este suficient să ne amintim de proiecte precum construcția unei uzine de lichifiere a gazelor naturale în Vladivostok, exploatarea depozitelor de gaze din Yakutia (cu perspectiva de a exporta gazul în China), construcția „South Stream”, etc. Concernul, la indicațiile conducerii politice a țării, investește în proiecte extrem de scumpe și inefective din puct de vedere economic, de aceea nu există încredere din partea investitorilor, situatie care nu se va schimba in viitorul apropiat” este convins Krutihin.
Considerente politice
Același punct de vedere este împărtășit și de directorul departamentului de analize al agenției „Invest cafe”, Grigorii Birg. „Datele rating-ului au evidențiat bine situația privind costul acțiunilor companiei la bursă, care din toamna lui 2012 a scăzut cu 35 %. Chiar dacă a recuperat o parte din pierderi în această vară, pentru mulți investitori este chestionabilă politica ambiguă a conducerii companiei față de construcția gazoductelor în Europa, deciziile fiind luate mai mult din considerente politice, decât din motive de fezabiitate economică”, a declarat Birg. Iar la toate acestea se adaugă și presiunile concurenților interni, care pe fondalul scăderii vânzărilor Gazprom-ului au reușit să își mprească cota pe piața internă a gazelor naturale din Federatia Rusa.
