de Isac Mihai | iun. 5, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Knessetul de la Ierusalim, amenințat de COVID-19
Parlamentul unicameral israelian (Knesset) şi-a suspendat şedinţele programate după ce un deputat a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, pe fondul acuzațiilor privind un posibil atac terorist bologic împotriva Legislativului de la Ierusalim, relatează postul de televiziune Keshet 12, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Parlamentarul din partea partidului Likud, Fateen Mulla, a acuzat grupul parlamentar Lista Unită (format din partide de stânga care reprezintă minoritatea arabă din Israel) că a dorit infectarea intenționată a deputaților din Knesset folosind COVID-19. “Este un atac intenționat împotriva Knessetului“ a scris Fateen Mulla pe un grup intern WhatsApp, referindu-se la diagnosticul în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.
Criză pandemică
După ce în martie 2020 a luat cu succes măsuri agresive pentru a stopa epidemia de COVID-19, Israelul a relaxat restricţiile în ultimele săptămâni. Oficiali de la Ierusalim au avertizat în mod repetat că relaxarea populaţiei ar putea duce la o nouă creştere a numărului de contagieri.
Într-un comunicat transmis mass-media, Knessetul de la Ierusalim a anunţat că toate şedinţele din comisiile parlamentare au fost amânate ‘în aşteptarea anchetei epidemiologice’ în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.
‘Fac apel la toţi cei care s-au aflat în imediata mea apropiere să se autoizoleze şi să se testeze’, a scris Abou Shahadeh pe Twitter. ‘Virusul se află încă printre noi şi o revenire la aşa-numita normalitate îl ajută să se răspândească cu o mai mare magnitudine şi viteză’, a adăugat deputatul, citat de mass-media din Israel.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19
Școlile, sub asediul COVID-19
Şcolile din Israel s-au redeschis luna trecută, dar s-au înmulţit îngrijorările că unii copii îi infectează pe alţii în pofida măsurilor de prevenţie.
Presa israeliană a relatat că peste 40 de şcoli au fost închise din cauza apariţiei unor noi cazuri de infectare.
‘Orice instituţie de învăţământ în care există cazuri de îmbolnăvire va fi închisă’, a declarat anterior premierul Benjamin Netanyahu, subliniind că personalul din şcoli va continua să caute noi modalităţi de a-i proteja şi a-i ţine la distanţă între ei pe elevi.
Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a raportat 17.343 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 290 de decese. Potrivit Ministerului Sănătăţii, mai mult de 593.000 de locuitori au fost testaţi la noul coronavirus. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2020 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
B-1B, unul din răspunsurile strategice ale NATO
Militarizarea peninsulei Crimeea a dus la o încălcare gravă a Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE), a declarat reprezentantul permanent al Președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro. ,,Anexarea Pensulei Crimeea de către Federaţia Rusă a dus la o creștere accentuată a numărului de arme și echipamente militare convenționale dislocate în regiunea Mării Negre, care depășește limitele stabilite prin Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa’’, a subliniat înaltul oficial de la Kiev în cadrul unei reuniuni online a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din cadrul OSCE. Acest lucru are consecinţe grave asupra securităţii spaţiului geopolitic al Regiunii Extinse a Mării Negre, mai consideră Korynevych.
Amenințare regională
Potrivit acestuia, rachetele cu rază lungă de acţiune, dislocate de Rusia în ultimii ani, pot lovi întreaga parte a sudului Ucrainei și teritoriile țărilor vecine: „Securitatea statelor din Marea Neagră, dintre care două au suferit deja din pricina unor agresiuni străine (n.r.:-Georgia în 2008 și Ucraina în 2014), este în pericol”.
În același timp, teritoriile ocupate ale Ucrainei și Georgiei au fost transformate în „zone gri”, acestea fiind inaccesibile pentru măsurile de verificare și inspecție care se impun prin Tratatul CFE, Tratatul Cer Deschis şi Documentul Viena (VD).
Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE) a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.
TCFE reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii (vehicule blindate, artilerie grea, tancuri, avioane şi elicoptere de luptă) pe care o deţineau statele membre NATO şi cele ale fostului Pact de la Varşovia.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Iskander-M, răspunsul nuclear
Pe fondul dezintegrării Pactului de la Varşovia, precum şi al transformării arhitecturii mediului de securitate în Europa (încheierea Războiului Rece, desfiinţarea URSS), statele-părţi au convenit asupra necesităţii actualizării Tratatului în conformitate cu noile realităţi. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat la 12 decembrie 2007 aplicarea Tratatului, acţiunea de suspendare nefiind însă prevăzută în document.
,,Acțiunile Federației Ruse sunt dominate exclusiv de interese militare și politice pentru a transforma Crimeea într-o bază militară, împreună cu intențiile Kremlinului de a se extinde dincolo de Marea Neagră”, a declarat Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro.
El a amintit că militarizarea peninsulei de către Rusia a început aproape imediat după ocuparea şi anexarea ilegală. Aceasta include, în special, desfășurarea de trupe, arme și echipamente militare pe teritoriul ocupat al Ucrainei, în special aeronave de luptă și rachete capabile să transporte focoase nucleare – baterii de rachete operativ-tactice Iskander M, releatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
,,Ocuparea și militarizarea ulterioară a Crimeei a dus la utilizarea extinsă a navelor de război și a aeronavelor în regiunea Mării Negre și mult dincolo de Bazinul Mediteranean. Astfel, această activitate are consecințe de amploare asupra securității nu numai în regiunea Mării Negre, ci în toată regiunea sudică a Europei, precum și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu”, a subliniat Korynevych.
Războiul manevrelor
Declarațiile oficialului de la Kiev vin pe fondul intensificării manevrelor militare efectuate de partea rusă și de state ale NATO în spațiul aero-naval al Mării Negre, după cum relata anterior agenția de presă KARADENIZ PRESS.
După recentele manevre ale avioanelor strategice americane B-1B, forțele militare rusești au răspuns cu un amplu exercițiu antiaerian, implicând sisteme de rachete antiaeriene S-400 și sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S.
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 4, 2020 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Forțele militare ruse din Crimeea au desfășurat exerciții antiaeriene masive folosind complexele de apărare antiaeriană S-400 Triumf și sistemele de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-S, relatează serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform exercițiului, forțele ruse au respins atacurile aeriene convenționale. Acțiunea în forță vine la câteva zile de la exercițiile aeriene ale statelor NATO în spațiul aerian al Mării Negre, României și Ucrainei, fiind folosite bombardiere strategice .
S-400, răspunsul rus
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune.
Exerciții navale masive
În cursul acestei săptămâni, echipaje ale forțelor navale ruse vor efectua exerciții ce presupun lansarea de focuri de artilerie și rachete împotriva unor ținte maritime, terestre și aeriene, potrivit biroului de presă al Flotei Mării Negre (02.06.2020), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Navele și ambarcațiunile Flotei Mării Negre au fost deja desfășurate pe mare pentru derularea exercițiilor, informează biroul de presă.
„Cele 37 de nave, ambarcațiuni și nave de susținere ale Flotei Mării Negre au fost desfășurate pe trasee pentru o serie de exerciții. În faza inițială, echipajele s-au pregătit pentru răspuns la luptă în regim de urgență, inclusiv cu plecarea din baze către zonele desemnate”, a precizat biroul de presă într-un comunicat.
Pe parcursul săptămânii ce urmează, echipajele vor executa foc de artilerie și lansări de rachete împotriva țintelor navale, aeriene și din zona de coastă. Forțele ruse vor derula și exerciții de desfășurare comună și manevre în diferite formațiuni, se mai arată în comunicatul citat.
Torpile împotriva NATO
Anterior echipajele submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino, aparţinând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), au executat lansări de torpile, din imersiune, precizează Ministerul rus al Apărării. În timpul exerciţiului, marinarii ruşi au ieșit într-un poligon naval din Marea Neagră, unde au desfășurat o serie de acțiuni pregătitoare și au efectuat scufundarea pentru executarea tragerilor.
Lansările au fost efectuate cu torpile fără încărcătură explozivă. În locul focosului, torpilele au aparatura de înregistrare, iar după consumarea acumulatorilor acestea dobândesc flotabilitate pozitivă și pot fi recuperate din apă cu ajutorul unei nave speciale pentru torpile.
„Echipajele submarinelor Rostov-pe-Don și Kolpino ale Flotei Mării Negre au efectuat trageri cu torpile în timp ce se aflau în imersiune”, a precizat biroul de presă al FRMN. Ținta către care s-au îndreptat torpilele a fost reprezentată de către un nava din cadrul forțelor navale ruse, subliniind vulnerabilitatea navelor NATO în apele Mării Negre.
Ministerul rus al Apărării susţine, în comunicatul de presă, ca exerciţiile cu lansări de torpile sunt un obligatori pentru pregătirea marinarilor de pe submarine și se desfășoară în conformitate cu planul de pregătire pentru luptă al forțelor navale ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Vânătoare de submarine
Submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino au participat anterior la un alt exerciţiu militar. Subarinele ruseşti au desfășurat exerciții pe mare pentru pentru a căuta și detecta un submarin inamic. În cadrul scenariului de luptă, unul dintre submarine simulează rolul unui inamic în timp ce echipajul celui de-al doilea vas îl căută.
În cadrul exercițiilor pentru căutarea și urmărirea submarinului inamic au fost implicate și navele de război antisubmarin Muromets și Yeisk. Acestea au efectuat și antrenamente de tragere cu torpilele fiind urmăriți în special timpii de lansare, se mai precizează în comunicat.
Exercițiile militare rusești arată în mod clar posibila vulnerabilitate a forțelor navale NATO în timpul prezenței în apele Mării Negre și hotărârea părții ruse de a folosi orice avantaj posibil, inclusiv cunoașterea aprofundată a spațiului strategic pontic.
Submarine, indispensabile în spațiul pontic
B-1B decapitează flota rusă
Două bombardiere strategice americane au participat, alături de aeronave aparținând aliaților NATO și altor parteneri europeni, printre care s-au aflat și România, la un exercițiu militar care a testat “decapitarea” flotei rusești din Marea Neagră.
Forțele Aeriene Americane au dezvăluit că două bombardiere B-1B au participat, săptămâna trecută, pe 29 mai, la un exercițiu militar numit Bomber Task Force, desfășurat în Marea Neagră. Aeronavele americane au exersat “proceduri pentru angajarea rachetei anti-navă AGM-158C, sau LRASM (Long Range Anti-Ship Missile), în timpul misiunii de pregătire”, scrie publicația thedrive.com, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
“Exercițiul s-a concentrat puternic pe angajarea viitoare a acestor bombardiere împotriva amenințărilor maritime. Aceste zboruri arată că există un interes pentru modul în care aceste capabilități ar putea susține contingentele în Europa și în Marea Neagră, unde ar putea prezenta o provocare serioasă pentru marina rusească, iar Kremlinul a observat asta”, a mai scris publicația citată.
The Drive scrie că anunțul Forțelor Aeriene americane reprezintă un mesaj clar destinat Rusiei și flotei sale din Marea Neagră, care ar putea deveni teatrul unor mobilizări masive de rachete anti-navă, în cazul unui conflict major, deși marina rusă are un avantaj în această regiune.
„Considerând toate acestea, sisteme de apărare cu rachete anti-navă pe coasta țărilor aliate și partenere din regiunea Mării Negre, precum și armele anti-navă lansate pe cale aeriană ar putea fi deosebit de importante în orice luptă navală. Un singur B-1B poate transporta 24 JASSM-uri și probabil este capabil să poarte o un număr similar de LRASM-uri. Flota Mării Negre a Rusiei are puțin peste 50 de nave de suprafață și șase submarine. Astfel, un grup relativ mic de B-1B ar putea încerca, în mod realist, să le angajeze pe toate cu mai multe rachete într-o perioadă relativ scurtă de timp”, mai scrie publicația.
România a participat la exercițiul din 21 mai cu avioanele de vânătoare F-16 și Mig-21, potrivit unei imagini postate de thedrive.com. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 1, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Liderul rus Vladimir Putin a inițiat schimbarea Constituției Ruse
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat desfăşurarea la data de 1 iulie 2020 a unui referendum de adoptare a reformei constituţionale prin care ar obţine dreptul de a efectua două mandate suplimentare începând din 2024, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Vom organiza votul naţional rus asupra adoptării revizuirii Constituţiei la 1 iulie 2020. Această dată este perfectă”, a declarat Putin după o reuniune guvernamentală în sistem de videoconferinţă.
Consultarea populară fusese prevăzută iniţial pentru 22 aprilie, dar şeful statului rus a amânat-o din cauza pandemiei de COVID-19, el explicând că sănătatea şi siguranţa cetăţenilor este principala sa prioritate.
Totuşi, Putin a ţinut să precizeze că situaţia în general s-a stabilizat, iar numărul infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 în Moscova a scăzut masiv, ceea ce a făcut posibilă ridicarea unor restricţii impuse în capitala rusă.
Liderul Vladimir Putin, care se află la putere în ultimii 20 de ani fie ca preşedinte, fie ca prim-ministru, este cel mai longeviv lider rus sau sovietic după Stalin.
Schimbări așteptate
Schimbările asupra cărora se va pronunţa electoratul rus, deja aprobate de parlament şi de Curtea Constituţională, ar însemna că Vladimir Putin (67 de ani) va putea candida pentru a fi reales preşedinte de încă două ori, ceea ce teoretic i-ar permite actualului lider de la Kremlin să rămână în funcţie până în 2036.
”Sper cu adevărat ca cetăţenii ţării să participe activ la votul cu privire la amendamentele constituţionale”, a afirmat preşedintele rus.
Kremlinul a precizat că autorităţile vor adopta toate măsurile necesare pentru a asigura siguranţa alegătorilor.
Economia rusă a suferit pierderi considerabile în ultimele două luni atât din cauza scăderii preţului ţiţeiului, cât şi ca urmare a măsurilor de izolare impuse de autorităţi. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 31, 2020 | România, Știri, Turcia, UE
Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie
Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca cetățenii și rezidenții statelor comunitare care doresc să-şi petreacă vacanţa în alte ţări UE să vadă clar opţiunile de care dispun, a declarat vineri comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit mass-media de la Bruxelles, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.
Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va „centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.
La ora actuală, redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă până acum anunţurile au fost făcute disparat de ţările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene pentru o mai mare coordonare a acţiunilor.
În Italia, ministrul de externe Luigi Di Maio speră să relanseze sosirile vizitatorilor străini prin oferirea de „indicaţii unitare turiştilor” în toate regiunile.
În Franţa, premierul Edouard Philippe a avertizat joi că va aplica reciprocitatea dacă anumite ţări impun o perioadă de izolare de 14 zile francezilor.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de reconstrucţie economică, care prevede un fond de relansare de 750 de miliarde de euro. (N.G.)
