Turcia, Ramadan în izolare

Turcia, Ramadan în izolare

Ramadanul, afectat de pandemie

Ramadanul, afectat de pandemie

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat luni patru noi zile de izolare începând de sâmbătă pentru a reduce răspândirea coronavirusului, subliniind în acelaşi timp că măsurile restrictive vor fi ridicate progresiv, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Între 16 şi 19 mai, va fi în vigoare o interdicţie de ieşire pe stradă”, a spus Erdogan într-un discurs adresat naţiunii la finalul unui consiliu de miniştri la Istanbul.

Anterior, guvernul turc le-a interzis de mai multe săptămâni locuitorilor să iasă din casă în weekend, o măsură luată pentru evitare adunărilor, pe fondul sărbătorii musulmane a Ramadanului.

Mii de morți

Afirmând că Turcia a reuşit să „controleze epidemia”, a cărei răspândire în termeni de noi cazuri şi decese încetineşte în ţară, Erdogan a subliniat că măsurile vor fi relaxate treptat.
Astfel, persoanele de peste 65 de ani, supuse unei izolări totale de la 21 martie, vor putea să iasă din nou timp de patru ore duminica viitoare, după o măsură similară luată pentru weekendul trecut.

Luni, centrele comerciale şi saloanele de coafură au început să se redeschidă în Turcia.
În acelaşi timp, Erdogan a anunţat că restricţiile privind transporturile care erau în vigoare până acum în 25 de provincii vor fi ridicate în nouă dintre ele.

Preşedintele turc le-a atras totuşi atenţia concetăţenilor săi asupra oricărei relaxări. „Procesul de normalizare nu trebuie înţeles ca o revenire la situaţia care prevala până la 10 martie”, dată la care Turcia a înregistrat primul său caz de COVID-19, a declarat el.

El le-a cerut de asemenea turcilor să nu iasă din casă cu faţa neacoperită, spunând că circa 450 de milioane de măşti chirurgicale au fost distribuite gratuit până acum.

Turcia a înregistrat oficial aproape 140.000 de cazuri de noul coronavirus şi peste 3.800 de decese, conform celui mai recent bilanţ, publicat luni.

Erdogan, forțat să implementeze măsuri dure

Laylat al-Qadr

Decizia autorităților turce vine pe fondul apropierii marilor sărbători de final ale Ramadanului, precum Laylat al-Qadr (19 mai) și Eid al-Fitr (care va demara în seara zilei de 23 mai 2020). Acesta sărbători sunt caracterizate prin mari deplasări de populație și întâlniri religioase, familiale ori comunitare.

Laylat al-Qadr (n.r.-Kadir Gecesi în turcă/Noaptea Gloriei în română) este considerată o noapte binecuvântată în religia islamică și marchează noaptea în care Allah a început revelarea Coranului cel Sfânt, profetului Muhammad, prin intermediul îngerului Gabriel. Aceasta noapte importantă din luna Ramadan este cunoscută drept Noaptea hotărârii divine, Noaptea Destinului, Noaptea Gloriei. În această noapte a început misiunea lui Muhammed omul ca Muhammed Profetul lui Allah, cel care a fost însărcinat cu transmiterea mesajului nu doar oamenilor lui, ci întregii omeniri. Revelația care a început în anul 610, în noaptea Destinului a luat sfârșit după 23 de ani, conform teologiei musulmane. (Mihai Isac)

Share our work
Saakașvilli, motiv de război diplomatic la Marea Neagră

Saakașvilli, motiv de război diplomatic la Marea Neagră

Georgia, conflict diplomatic cu Ucraina

Georgia, conflict diplomatic cu Ucraina

Republica Georgia şi-a rechemat vineri pentru consultări ambasadorul din Ucraina după ce fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a fost numit şeful Comitetului executiv ucrainean de reformă, a declarat ministrul de Externe de la Tbilisi, David Zalkaliani, relatează publicația georgiană Kvilis Palitra, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Decizia partenerului strategic Ucraina de a numi o persoană care este condamnată de tribunalele georgiene ridică întrebări’, a declarat înaltul oficial georgian

El a mai afirmat că măsura rechemării ambasadorului nu înseamnă ruperea relaţiilor diplomatice între cele două foste republici sovietice.

Nominalizarea fostului președinte georgian a fost contestată și de către autoritățile Federației Ruse.

Numire controvesată

Mihail Saakaşvili a fost numit joi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin decret, la conducerea comitetului executiv al Consiliului Naţional de Reformă, prezidat chiar de liderul de la Kiev.

Decizia marchează o nouă revenire a unuia din politicienii cu cea mai mare notorietate din epoca post-sovietică, deşi nu este clar deocamdată câtă influenţă va avea Saakaşvili în administraţia Zelenski.

Numirea sa intervine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o recesiune în urma restricţiilor impuse de epidemie, iar guvernul încearcă să-şi asigure un ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, condiţionat de performanţa economică a Kievului.

‘Câteva sticle de vin georgian excelent din satul meu au reuşit să treacă prin carantină şi au ajuns la mine astăzi. În principiu, astăzi e ceva de sărbătorit’, a scris Saakaşvili pe pagina sa de Facebook.

Ambiții politice

Numele său fusese vehiculat în aprilie pentru postul de vicepremier, dar perspectiva a provocat reacţia nervoasă a guvernului de la Tbilisi, care a ameninţat că îşi va retrage ambasadorul dacă intenţia se va materializa.

Saakaşvili a mai deţinut o funcţie publică în Ucraina, pentru o perioadă scurtă şi turbulentă, sub predecesorul lui Zelenski, Petro Poroşenko, care l-a numit guvernator al regiunii Odessa în 2015. Georgianul a demisionat însă un an mai târziu, acuzându-l pe Poroşenko de corupţie.

Fostul președinte de la Tbilisi a încercat să se implice în alegerile parlamentare și prezidențiale din ultimii ani din Ucraina inclusiv prin alianțe cu fostul premier Yulia Timoșenko ori diferiți oligarhi din Ucraina.

Comitetul este privit ca o platformă de PR politic de către experții de la Kiev, fiind înființat de administrația Poroșenko în 2014 pentru a impulsiona reformele. Structura s-a întrunit o singură dată după alegerea președintelui Zelenski anul trecut și în acest moment nu are aprobat niciun buget propriu de funcționare.

Numirea lui Mihail Saakaşvili în această funcție pare să facă parte din strategia administrației Zelenski de a atrage sprijinul occidental, afectat de scandalurile politice de pe scena politică americană care au implicat Ucraina.

Relație tumultoasă

Administrația Poroșenko i-a revocat lui Saakaşvili cetăţenia Republicii Ucraina pe când se afla în afara statului, punând capăt ambițiilor sale de a construi un partid politc de anvergură în fosta republică sovietică.

El a reuşit să intre în Ucraina prin Polonia în septembrie 2017 şi a fost deportat cinci luni mai târziu, pe fondul unui scandal politic de anvergură.

Saakaşvili a revenit în Ucraina anul trecut, după ce Zelenski i-a restabilit cetăţenia, într-unul din primele acte oficiale ca preşedinte.

Un tribunal georgian l-a condamnat pe Saakaşvili în contumacie la şase ani de închisoare în iunie 2018, pentru abuz de putere şi tentativă de a ascunde dovezi despre lovirea unui parlamentar de opoziţie în 2015 pe când era preşedinte.

Saakaşvili, care respinge toate acuzaţiile ce i se aduc, a mai fost condamnat la 3 ani de detenţie în ianuarie 2018, fiind găsit vinovat că a încercat să ascundă dovezi legate de asasinarea unui bancher georgian. Susţinătorii săi spun că verdictul a fost motivat politic în urma presiunilor executate de oligarhul Bidzina Ivanishvili, principalul dușman politic intern al fostului premier, cu o avere de peste 7 miliarde de Euro. (N.G.)

Share our work
9 august, alegeri prezidențiale cu rezultat cunoscut în Belarus

9 august, alegeri prezidențiale cu rezultat cunoscut în Belarus

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, considerat câștigătorul de facto al alegerilor prezidențiale din august

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, considerat câștigătorul de facto al alegerilor prezidențiale din august

Parlamentul din Belarus a anunţat că alegerile prezidenţiale vor avea loc la 9 august, a relatat agenţia de ştiri Belta de la Minsk, citată de KARADENIZ PRESS, fiind de aşteptat ca preşedintele actual Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, să câştige al şaselea mandat.

Lukaşenko a câştigat 83,5% din voturi la ultimele alegeri, în 2015, conform Comisiei Electorale din Belarus.

Contracandidatul său cu cele mai mari şanse, Tatiana Korotkevici, a obţinut numai 4,4% din sufragii.

O parte din opoziţia fracturată din Belarus a anunţat că intenţionează să se unească şi să propună un singur candidat pentru a participa la alegerile din august.

Ţările occidentale nu au recunoscut niciunul dintre scrutinele din Belarus ca respectând standardele internaţionale începând cu alegerile din 1996. Republica Belarus este considerată de o parte din analiștii politici ca devenind din ce în ce mai dependentă din punct de vedere politic și economic de Federația Rusă, principalul său partener economic (N.G.)

Share our work
Granițele UE, închise până la 15 iunie

Granițele UE, închise până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menţinerea frontierelor externe ale UE închise pentru cel puţin încă o lună, până la 15 iunie, din cauza pandemiei de COVID-19, relatează agenția de presă DPA, citând un comunicat al executivului comunitar, preluat de KARADENIZ PRESS. În pofida primelor relaxări ale măsurilor de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 în cadrul blocului comunitar, „situaţia rămâne fragilă atât în Europa cât şi în lume”, se menţionează în comunicat.

Este pentru a doua oară când executivul comunitar invită statele membre să prelungească interdicţia asupra călătoriilor de la instituirea sa, pe 17 martie.

Ridicare progresivă

Această închidere a frontierelor externe ale UE şi ale spaţiului Schengen prevede o serie de excepţii, precum cele pentru cetăţenii europeni şi familiile lor, rezidenţii de lungă durată, diplomaţi, personalul medical sau cercetători. Ea afectează în total 30 de ţări, inclusiv Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, din Spaţiul Economic European.

„Trebuie să punem capăt progresiv restricţiilor la libera circulaţie şi controalelor la frontierele interne, înainte de a putea ridica restricţiile de intrare aplicate la frontierele externe şi a garanta accesul în UE a cetăţenilor din ţările terţe”, a explicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat.

Numeroase state membre ale UE au reinstituit controalele la frontiere pentru a încerca să limiteze răspândirea virusului, atât asupra persoanelor cât şi a transportului de mărfuri, o derogare de la libera circulaţie în spaţiul Schengen.

„Restabilirea funcţionării normale a liberei circulaţii în spaţiul Schengen va fi primul nostru obiectiv, imediat ce situaţia sanitară o va permite”, a subliniat Ylva Johansson, conform DPA, preluată de presa de la București. (N.G.)

Share our work
Chișinăul visează la investiții turcești

Chișinăul visează la investiții turcești

Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan

Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan

Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean, a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, despre atragerea investițiilor turcești pe platforma zonelor economice libere din Republica Moldova, se arată în comunicatul remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Ambasadorul, fost guvernator al regiunii autonome Găgăuzia, l-a informat pe ministrul Railean că a reușit să identifice circa 50 de companii turce, care ar fi interesate de condițiile investiționale oferite de ZEL-urile noastre. Sergiu Railean a afirmat, că investițiile străine au o importanță strategică pentru dezvoltarea economiei și inițierea noilor locuri de muncă, în special, în perioada de post criză pandemică și relansare economică.

Mii de întreprinderi

„Oferta țării noastre pe platformele industriale este atractivă pentru investitorii străini. În ultimii 6 ani urmărim un trend ascendent al fluxului investițional din partea partenerilor din Turcia, companiile turcești dezvoltând în țara noastră afaceri de succes în industria alimentară, medicină și industria hotelieră. Voi susține în continuare proiectele investiționale de impact pentru economie și voi acorda tot suportul necesar”, a spus Sergiu Railean.

Potrivit informaților, în Republica Moldova activează 1255 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social însumând 989.267  milioane lei, astfel Turcia clasându-se pe locul 7 în topul partenerilor investiționali, după valoarea capitalului investit.

Unul dintre cei mai mari investitori turci, care activează în Republica Moldova de peste 15 ani este Summa Group, o companie internaţională de construcţii.

Alte proiecte investiționale turce de amploare sunt  Radisson Blu Leogrand Hotel, Spitalul Internaţional Medpark, Shopping MallDova, Nefis, Complexul Rezidenţial Crown Plaza și Crown Plaza Park.

Menționăm că volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia, în perioada ianuarie-februarie 2020 a înregistrat suma de 96,51 milioane de dolari. După valoarea volumului schimburilor comerciale în perioada menționată, Republica Turcia se situează pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 7,26% în comerțul total al Republicii Moldova. (N.G.)

Share our work