de Gorea Alexandru | dec. 24, 2023 | Știri
Războiul din Ucraina a schimbat fundamental strategiile și tacticile militare. Noile tehnologii, războiul electronic, dronele folosite pe scară largă pentru atacarea pozițiilor inamice și noile structuri defensive au generat nevoia beligeranțilr de a căuta noi soluții pentru a înclina balanța de putere în favoarea lor. Ambele părți sunt conștiente de faptul că este vital să-și mențină nu doar soldații motivați, dar și populația civilă. Din cauza amplorii conflictului, atât Moscova, cât și Kievul ar putea fi obligate să ia o serie de decizii ce pot afecta moralul cetățenilor. Una din aceste măsuri este mobilizarea, care este un semnal evident că războiul necesită o implicarea directă a unui număr mai mare de oameni.
Datorită evoluției tehnologice și a digitalizării, chemarea la arme ar putea avea loc într-o manieră diferită față de cea cunoscută în prezent, prin înmânarea fizică a ordinului de chemare.
Astfel, Ministerul Apărării al Ucrainei analizează posibilitatea de a emite ordine de chemare către bărbații apți pentru serviciul militar prin intermediul notificărilor electronice, conform declarațiilor ministrului Rustem Umerov, într-un interviu acordat postului de televiziune ucrainean „Суспільне”. Această inițiativă vizează inclusiv bărbații care se află în afara țării. Rustem Umerov a subliniat că, în prezent, se lucrează intens pentru rezolvarea aspectelor tehnice legate de implementarea acestui serviciu, cu scopul de a asigura un proces cât mai „civilizat”. Cu toate că nu au fost oferite detalii precise cu privire la modalitatea exactă de transmitere a notificărilor electronice, ministrul a evidențiat importanța unei abordări eficiente în ceea ce privește comunicarea cu cei vizați. Declarațiile ministrului vin la scurt timp după ce reprezentanții armatei ucrainene i-au cerut președintelui Volodimir Zelenski mobilizarea a 500.000 de persoane.
Notificările electronice privind prezentarea la birourile regionale de recrutare se pare că vor deveni o practică obișnuită în noua era a războiului convențional. Federația Rusă a făcut eforturi remarcabile în această direcție. În data de 14 aprilie 2023, Duma de Stat a aprobat o nouă lege cu privire la încorporarea în armată. Noua lege vizează cea mai utilizată platformă digitală de stat, Portalul Unificat al Serviciilor Statale și Municipale, numit în mod simplu „gosuslughi ”(госуслуги). Portalul este administrat de guvern pentru a oferi informații despre serviciile și funcțiile de stat și municipale. Peste 103 milioane de ruși au cont creată pe platforma guvernamentală, adică peste 70% din populație. Astfel forma tradițională de înmânare a ordinului de chemare a fost substituită de versiunea electronică. Birourile de recrutare vor avea un profil digital al fiecărui cetățean care va conține informațiile de bază, fapt ce le va permite să aibă un portret clar al persoanei. Dacă cetățeanul refuză să se prezinte la centrul de recrutare acestuia îi vor fi aplicate o serie de restricții, precum: imposibilitatea înființării unei întreprinderi individuale, cumpărarea și vânzarea imobilelor, acordarea unui credit bancar, suspendarea permisului de conducere.
Noile proiecte de modernizare a procesului de mobilizare cu accent pe digitalizare aduc cu sine o serie de avantaje semnificative. Prin utilizarea unei baze de date extinse și stabilirea unui profil detaliat pentru fiecare cetățean, statul ar obține o imagine exactă a celor mai potrivite persoane pentru a fi recrutate, având astfel o evidență clară a potențialului de mobilizare. Această abordare ar permite o gestionare mai eficientă și personalizată a resurselor umane disponibile. Un alt avantaj notabil este viteza cu care ar putea avea loc procesul de mobilizare într-o eră digitală. Printr-un simplu click, statul ar putea chema la arme zeci de mii de oameni, accelerând semnificativ întregul proces de mobilizare. Cu toate acestea, un dezavantaj important care persistă în această paradigmă digitală rămâne factorul uman. Decizia cu privire cui să-i fie trimisă notificarea electronică rămâne în responsabilitatea autorităților, iar acest proces necesită o evaluare umană atentă.
de Gorea Alexandru | dec. 23, 2023 | Știri
Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a publicat recent rezultatele unui sondaj, ce evaluează opinia ucrainenilor față guvernarea actuală. Tot mai mulți cetățeni ucraineni își pierd încredere în autoritățile statului. Procentul celor care își mențin încredere în Rada Supremă a cunoscut o scădere semnificativă, coborând de la 35% la 15%, în timp ce procentajul celor care nu au încredere în aceasta a crescut de la 34% la 61%. În ceea ce privește guvernul, încrederea a înregistrat o diminuare de la 52% la 26%, pe când neîncrederea a înregistrat o creștere de la 19% la 44%, comparativ cu anul precedent. De o încredere mai mare în rândul populației se bucura și președintele Volodimir Zelenski. În decembrie 2022, 84% din respondenți au declarat că au încredere în conducătorul statului, în timp ce doar 5% au menționat contrariul. La finalul acestui an procentajul celor care nu au încredere în președintele ucrainean a crescut la 18%, pe când 62% și-au reafirmat susținerea. Valeri Zalujnîi, șeful Statului Major al armatei ucrainene, beneficiază de cel mai mare sprijin în rândul populației (88%).
În cadrul instituțiilor statale, armata se situează în vârful încrederii populației, beneficiind de un sprijin de 96%. În contrast, procuratura generală se află la celălalt pol, având doar 12% sprijin din partea cetățenilor. O scădere semnificativă a încrederii se poate observa și în cazul poliției, de la 58% în decembrie 2022 la 41% în prezent. Serviciul de Securitate al Ucrainei a înregistrat o descreștere mai moderată, de la 63% anul trecut la 58% în prezent. Chiar și în ceea ce privește mass-media, nivelul de încredere a scăzut, doar 29% dintre respondenți având încredere, comparativ cu 59% în anul precedent.
Sondajul a fost efectuat în perioada 29 noiembrie – 9 decembrie 2023, prin intermediul interviurilor telefonice realizate cu ajutorul unui sistem informatic și folosind un eșantion aleatoriu de numere de telefon mobil. Eșantionul cuprinde 1.031 de respondenți din toate regiunile Ucrainei, cu excepția Crimeii anexate. Persoanele intervievate erau adulți cu vârsta de 18 ani și peste, cetățeni ucraineni care, în momentul sondajului, locuiau pe teritoriul Ucrainei în limitele controlate de autoritățile ucrainene până la 24 februarie 2022.
În contextul divergențelor dintre Volodimir Zelenski și Valeri Zalujnîi, Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a realizat un sondaj pentru a vedea care este opinia publică cu privire la acest aspect. Din cele 1200 de persoane intervievate, 43% consideră că pot exista neînțelegeri între președintele țării și comandantul Statului Major al armatei ucrainene, dar doar 8% consideră situația gravă. În ipoteza demiterii lui Valeri Zalujnîi de către Volodimir Zelenski, 72% dintre respondenți s-ar opune deciziei, în timp ce doar 2% ar fi de acord. Alți 21% ar avea o poziție neutră, iar 5% nu și-au putut forma o opinie.
Tensiunile, dintre președintele Ucrainei și comandantul Statului Major al armatei ucrainene, au început în luna august, când liderul statului i-a demis pe toți șefii birourilor regionale de recrutare militară. Decizia a fost luată în urma unei investigații care scoate la iveală abuzurile și corupția din cadrul birourilor de recrutare. Comandantul-șef al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, a exprimat regretul față de demiterea șefilor centrelor de recrutare, declarând: „Aceștia erau profesioniști, știau cum să își facă treaba.” Această problemă s-a agravat și mai mult după ce armata a cerut mobilizarea a 500.000 de recruți. Pe lângă costul de 13,5 miliarde $ pentru sprijinirea mobilizării, forțele armate mai au nevoie și de un personal calificat pentru implementarea procesului. O decizie în acest sens urmează să fie luată în viitorul apropiat.
По сравнению с декабрем 2022-го в Украине растет критика органов власти, абсолютное доверие сохраняют ВСУ – опрос, https://ru.krymr.com/a/news-doverie-vlast-ukraina-opros/32735417.html.
ДОВІРА ВІЙСЬКОВИМ КОМАНДУВАЧАМ ТА СТАВЛЕННЯ ДО МОЖЛИВОЇ ВІДСТАВКИ В. ЗАЛУЖНОГО, https://www.kiis.com.ua/?lang=ukr&cat=reports&id=1338&page=1.
de Andreea Adam | dec. 12, 2023 | Știri
Volodimir Zelenski a participat la ceremonia de instalare a lui Javier Milei în funcția de președinte al Argentinei, în data de 10 decembrie 2023. Această ocazie a marcat prima vizită oficială a lui Zelenski în America Latină de la preluarea mandatului său de președinte, oportunitate de care s-a folosit pentru a câștiga sau a menține sprijinul mai multor state în favoarea Ucrainei, într-un moment în care susținerea externă devine tot mai crucială pentru statul ucrainean.
Astfel, în drum către Argentina, Zelenski a făcut o oprire în Capul Verde pentru o întrevedere cu prim-ministrul José Ulisses Correia e Silva, care și-a reiterat sprijinul pentru cauza Ucrainei – o poziție nu foarte comună printre statele africane, care tind să nu condamne în mod direct agresiunea Rusiei. În plus, cei doi au discutat despre posibilități de aprofundare a relațiilor și cooperării atât bilaterale, cât și cu alte state africane.
Odată ajuns în Argentina și înaintea ceremoniei de depunere a jurământului de către noul președinte ales, Zelenski a susținut întrevederi separate cu liderii politici din alte state învecinate. În cadrul uneia dintre acestea, președintele ecuadorian Daniel Noboa s-ar fi arătat deschis începerii unei noi cooperări bilaterale în problematici legate de securitate, digitalizare și comerț de produse agrare. În același ton a avut loc și întâlnirea cu președintele Paraguay, Santiago Pena, concentrându-se pe moduri de a dezvolta relațiile comerciale dintre cele două țări.
Apoi, în cadrul întâlnirii cu președintele Uruguay, Luis Lacalle Pou, a fost discutată posibilitatea organizării unui summit între Ucraina și America Latină. Această idee este susținută și de președintele nou instaurat al Argentinei, Javier Milei. Acesta, în ciuda comparațiilor cu Donald Trump în baza personalității și a anumitor păreri politice, și-a exprimat încă din timpul campaniei electorale sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, reiterat acum cu ocazia prezenței lui Zelenski.
La un moment dat, în timpul oficialităților, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu prim-ministrul maghiar Viktor Orban. Cei doi au avut o discuție scurtă, al cărei conținut nu a fost făcut public. Conform BBC, interacțiunea a părut tensionată, cel mai probabil din cauza poziției pro-ruse a Ungariei și a opoziției acesteia față de aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană. În contextul în care summit-ul Consiliului European care va deschide dezbaterile asupra acestui subiect urmează să aibă loc în 14 și 15 decembrie, Zelenski a purtat și o conversație telefonică cu omologul său francez, Emmanuel Macron, insistând asupra importanței evenimentului. O altă parte a convorbirii s-a concentrat pe ajutorul militar oferit Ucrainei de către Franța.
Astfel, pe lângă acțiunile de câștigare a susținerii mai multor state în curs de dezvoltare, președintele ucrainean continuă eforturile diplomatice de menținere a sprijinului partenerilor existenți. Astfel, Joe Biden l-a invitat pe Zelenski la Washington pentru a discuta despre nevoile urgente actuale ale Ucrainei și despre stabilitatea angajamentului Statelor Unite. Venind la câteva zile după ce republicanii au respins un pachet de ajutor substanțial pentru Ucraina, ]n contextul în care Casă Albă a avertizat că fondurile deja alocate urmează a fi epuizate, președintele ucrainean este așteptat să se adreseze Congresului american și să participe la o întâlnire cu noul președinte al Camerei Reprezentanților SUA, republicanul Mike Johnson.
de Georgescu Ionuț | mai 9, 2023 | Analize, UCRAINA
Multașteptata contraofensivă a armatei ucrainene riscă să dezamăgească prin rezultatele finale, punând o presiune politică și militară suplimentară pe autoritățile de la Kiev. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal a declarat că operațiunea va fi lansată doar atunci când va fi momentul potrivit și nu a dat nicio indicație cu privire la momentul respectiv. Rusia va fi învinsă la fel cum a fost învins nazismul în 1945, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia zilei de 8 mai, când se celebrează victoria aliaţilor asupra Germaniei naziste şi sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial
Declarații dure
Ucraina se pregătește cu atenție pentru o nouă contraofensivă împotriva forțelor rusești, deoarece asaltul este „foarte important” și trebuie să „demonstreze succesul”, a declarat premierul de la Kiev. El a mai menționat că cea mai importantă zi pentru Kiev va fi cea în care va învinge Rusia. Declarația vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a sărbătorit, mult mai modest față de alți ani, Ziua Victoriei în Piața Roție. „Sunt sigur că cea mai importantă zi a victoriei pentru Ucraina va fi ziua victoriei asupra acestei teribile agresiuni rusești – o agresiune la scară largă – împotriva Ucrainei”, a declarat el.
Aflat într-o vizită la Londra pentru încoronarea Regelui Charles, Shmyhal a vizitat zone de antrenament militar britanic pentru a vedea cum trupele britanice și neozeelandeze ajută la instruirea recruților ucraineni, ca parte a unui program de asistență condus de Marea Britanie pentru a transforma mii de civili ucraineni în soldați.
Întrebat dacă unii dintre recruții care învață să tragă cu arma și alte abilități vor face parte din contraofensivă când se vor întoarce în Ucraina, prim-ministrul a spus: „În această bază de antrenament, viitorii noștri soldați – băieți și fete – au… toate cunoștințele și experiențele speciale, experiențe practice, pentru câmpul de luptă”. Declarațiile premierului de la Kiev arată hotărârea elitei ucrainene de a nu ceda presiunii rusești.
Kievul susţine de mai multe luni că pregăteşte să desfăşoare o vastă contraofensivă de ‘primăvară’ împotriva trupelor ruse în teritoriile ocupate în estul şi sudul ţării, cerând mai mult ajutor militar din partea Occidentului pentru a face aceasta.
Sprijin european
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a făcut o evaluare pozitivă a vizitei sale la Kiev, spunând că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Ea a declarat că a fost impresionată de hotărârea ucrainenilor.”Vin din această vizită mai impresionat ca niciodată de hotărârea ucrainenilor, în pofida provocărilor uriaşe cu care se confruntă. Trebuie să continuăm să îi sprijinim”, a spus ea.
Conform înaltului oficial european, CE va prezenta în iunie 2023 Consiliului statelor membre o primă evaluare orală a eforturilor actuale de reformă ale Ucrainei, urmând ca în octombrie să fie prezentat un raport scris, pe baza căruia se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare.
Ucraina a fost desemnată anul trecut drept ţară candidată la aderarea la UE, dar o parte dintre liderii din statele UE și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei integrări raide a fostei republici sovietice.
Sancțiuni dure
Înaltul oficial european a mai prezentat propuneri pentru o restricţionare a produselor comercializate cu Rusia ce eludează sancţiunile UE. Von der Leyen a spus că CE doreşte să întrerupă comerţul cu mărfuri dintre UE şi Rusia care sosesc prin ţări non-UE, după ce a constatat o creştere a unor „fluxuri comerciale extrem de neobişnuite”. Sunt luate în considerare sancţiuni pentru mărfurile identificate ca sosind în Rusia în acest fel, a spus von der Leyen, subliniind că se va recurge la ele în ultimă instanţă.
Totodată, UE intenţionează să îşi restrângă şi mai mult exporturile prin includerea mai multor produse tehnologice şi piese de avioane, a spus von der Leyen.
Potrivit unor surse UE, Kazahstan, Armenia şi Emiratele Arabe Unite au fost desemnate drept ţări prin care sunt eludate sancţiunile impuse Rusiei.
UE ar putea crea mai întâi, ca factor de descurajare, posibilitatea legală de a restricţiona exporturile către ţările care sunt suspectate că eludează sancţiunile. Dacă acest lucru s-ar dovedi insuficient, anumite exporturi ar putea fi interzise într-o a doua etapă.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Presiuni ucrainene
Liderul de la Kiev a cerut, în timpul discuțiilor cu Ursula von der Leyen, ca Uniunea Europeană să accelereze livrările de muniţii, să ridice restricţiile „inacceptabile” asupra exporturilor de cereale şi să lanseze negocierile de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
‘A sosit de mult timpul să înlăturăm această incertitudine politică artificială în relaţiile dintre Ucraina şi UE. A sosit momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare’, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedinta Comisiei Europene.
UE a acordat Ucrainei statutul oficial de ţară candidată în iunie 2022, dar cere reforme suplimentare, în special în domeniul luptei împotriva corupţiei. Deschiderea negocierilor de aderare trebuie să fie decisă de statele membre în unanimitate, după o propunere a Comisiei.
‘Este impresionant să vedem că, în ciuda războiului pe scară largă, Ucraina munceşte din greu, intens şi intensiv’, a remarcat Von der Leyen, evidenţiind ‘progresele mari’ înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor necesare pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Ea s-a referit la domeniile legate de statul de drept şi de protecţia libertăţilor în care Kievul trebuie să arate progrese pentru a putea începe negocierile de aderare.
Preşedintele ucrainean a cerut de asemenea UE să accelereze livrarea de muniţii de artilerie. Înainte de a insista asupra unui calendar, el i-a mulţumit şefei Comisiei pentru decizia UE de a furniza ‘un milion de obuze de artilerie’ Kievului. ‘Am discutat problema-cheie: viteza de aprovizionare şi de livrare a acestor muniţii. Avem nevoie deja de acestea pe câmpul de luptă’, a adăugat el.
La 5 mai, Comisia Europeană a aprobat un pachet economic de 1 miliard de euro pentru a finanţa achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina.
Pacea imposibilă
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, declara recent că nu există posibilitatea, în acest moment, de a se ajunge la o încetare a focului generală în Ucraina, întrucât amândouă părţile sunt convinse că pot câştiga.
„Din păcate, cred că în acest moment o negociere de pace nu este posibilă” şi „nu văd nicio posibilitate de a obţine imediat (…) o încetare a focului globală”, a afirmat înaltul oficial într-un interviu pentru presa spaniolă Guterres. „Este clar că cele două părţi sunt complet angajate în război” şi sunt „convinse că pot să câştige”, a adăugat acesta.
El şi-a exprimat totodată „speranţa” ca „în viitor” să fie posibilă aducerea Rusiei şi Ucrainei la masa negocierilor. ONU se concentrează asupra discuţiilor cu Rusia şi cu Ucraina vizând reglementarea unor probleme concrete ca prelungirea acordului privind cerealele, care urmează să expire pe 18 mai, a menţionat secretarul general al Naţiunilor Unite.
La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat recent că „nu este momentul” pentru desfăşurarea unor „discuţii diplomatice de pace” cu Rusia în vederea încheierii războiului în Ucraina, iar unica propunere de pace valabilă este cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adică retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ucrainene ocupate. „Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război” pentru Ucraina, a susţinut Borrell.
Ucraina, sprijinită militar
Sprijin occidental
O declarație a secretarul de Stat american Antony Blinken subliniază încă o dată susținerea de care se bucură Ucraina până la un punct. ”Ei (ucrainenii) dispun de ceea ce au nevoie pentru a continua să aibă succes în recucerirea teritoriului pe care li l-au luat cu forţa Rusia în ultimele 14 luni”, declară Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic James Cleverly.
Înaltul oficial american nu face nicio referire la Peninsula Crimeea ori alte zone din Donbas ocupate de Federația Rusă în ultimii ani. Oficialii occidentali își dau seama că pentru Ucraina va fi aproape imposibil să ocupe Crimeea manu militari.
”Nu este vorba doar despre armament, ci şi despre formare”, subliniază el. ”Este vorba despre a ne asigura că ucrainenii pot menţine sistemele pe care li le livrăm şi este important, desigur, să aibă planuri bune, din nou, pentru a a avea succes”, adaugă el.
Secretarul de Stat american face aceste declaraţii după ce Statele Unite auanunţat că acordă Ucrainei un ajutor supkimentar în valoare de 1,2 miliarde de dolari, menti să consolideze apărarea antiaeriană şi să menţină aprovizionarea cu muniţie.
Nu este vorba de o asistenţă directă din stocuri americane, ci de finanţare pentru achiziţii de armament pe termen mai lung, evitându-se astfel apelarea la arsenalul SUA, care a fost deja solicitat. Pachetul de ajutor nu specifică tipul de sistem de apărare aeriană preconizat, dar oferă muniţie pentru sistemele anti-dronă.
Ucraina a cerut în mod repetat Occidentului să livreze mai multe blindate, artilerie, muniţie, dar şi avioane de luptă şi sisteme de tragere cu rază lungă de acţiune pentru a lovi logistica rusă mult în spatele liniei frontului.
Această nouă tranşă ridică la peste 36 de miliarde dolari totalul ajutorului militar american acordat Ucrainei de la începutul ofensivei ruse în februarie 2022.
Iadul din Donbass
Rusia continuă să-şi concentreze eforturile ofensive în jurul oraşelor ucrainene de pe frontul de est – Avdiivka, Mariinka, Lîman şi Bahmut -, unde continuă luptele urbane şi unde forţele ruse continuă să folosească bombe incendiare şi cu fosfor, potrivit Statului Major al forţelor armate ucrainene.
Potrivit armatei ucrainene, Rusia continuă să-şi limiteze acţiunile ofensive la cele patru oraşe din estul Ucrainei menţionate. În regiunile Herson şi Zaporojie, situate în sudul Ucrainei şi controlate parţial de Rusia, forţele ruse continuă să se pregătească pentru a-şi apăra poziţiile în contextul aşteptatei contraofensive ucrainene.
Autorităţile de ocupaţie din Zaporojie evacuează civili departe de linia frontului, uneori cu forţa, potrivit armatei ucrainene.
Statul Major ucrainean a informat şi despre „tacticile de teroare” pe care Federaţia Rusă le foloseşte împotriva localităţilor din provinciile Harkov (nord-est), Herson, Nikolaev şi Odesa (sud), asupra cărora forţele ruse lansează periodic atacuri cu rachete.
Bătălia pentru Bahmut, care înainte de invazia rusă asupra Ucrainei avea o populaţie de 70.000 de oameni, are o importanţă simbolică pentru ambele părţi. Moscova vede Bahmutul drept un punct de cotitură pentru atacarea altor oraşe ucrainene, în timp ce Kievul a declarat în trecut că apărarea Bahmutului permite armatei sale să-şi pregătească mult-aşteptata contraofensivă.
SUA sprijină Ucraina
Prudență occidentală
Şeful diplomaţiei britanice James Cleverly și-a manifestat prudența, declarând că ofensiva ucraineană anunţată pentru eliberarea teritoriilor ocupate ar putea să nu fie ‘decisivă’.
Aflat într-o vizită la Washington, Cleverly a pledat din nou pentru susţinerea pe termen lung a Ucrainei pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva forţelor ruse, dar a avertizat împotriva tuturor aşteptărilor nerealiste în legătură cu această contraofensivă anunţată.
Ucrainenii ‘s-au dovedit a fi foarte, foarte eficienţi în ceea ce priveşte apărarea ţării lor, dar trebuie să recunoaştem că s-ar putea să nu existe un progres simplu, rapid şi decisiv’, a afirmat ministrul britanic de externe într-un discurs rostit la think tank-ul Atlantic Council.
‘Trebuie să fim realişti. Asta este lumea reală, nu un film de la Hollywood’, a remarcat el, adăugând că se aşteaptă la o ‘escaladare verbală’ din partea preşedintelui rus Vladimir Putin.
Mesaj clar
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior să primească un ”mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această Alianţă ”după război”.
„Suntem realişti. Ştim că nu vom intra în NATO în timpul războiului, dar dorim să obţinem un mesaj foarte clar că vom intra în NATO după război”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Mark Rutte şi cu premierul belgian Alexander De Croo.
Zelenski, care s-a declarat „convins” că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, a cerut din nou mai multe arme occidentale „cât mai rapid posibil”. El a insistat de asemenea ca aliaţii Kievului să ajute la reconstrucţia Ucrainei, deşi a admis că există „probleme legale” în ţările UE pentru a folosi în acest scop activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei.
„Summitul NATO de la Vilnius poate deveni istoric”, a spus în urmă cu două săptămâni Zelenski în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, venit atunci într-o vizită surpriză la Kiev. Este „important ca Ucraina să primească (la Vilnius) invitaţia corespunzătoare (…) Este momentul”, a insistat preşedintele ucrainean.
Ca răspuns, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.
Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă
Îndemn la precauție
Generalul Mark Hertling, fostul comandant al forțelor americane din Europa, consideră că mult așteptata ofensivă ucraineană va înregistra succese uriașe, dar îndeamnă la precauție atunci când vorbim de așteptări.
„Cred că viitoarea ofensivă a Ucrainei va înregistra succese uriașe la nivel tactic și poate chiar operațional”, explică acesta într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter.
Amintim că în limbajul militar acțiunile ofensive/defensive sau bătăliile sunt de regulă împărțite pe 3 niveluri, în funcție de amploarea lor: tactice, operaționale și strategice.
Hertling afirmă că noua fază în care vor intra operațiunile forțelor ucrainene odată cu declanșarea ofensivei „nu va fi reprezentată de săgeți mari pe hărți”, sugerând astfel că acțiunea nu va fi una de anvergură strategică. „Aceasta va fi o luptă grea, cu unități ucrainene nou-formate provocând (pentru prima dată) breșe prin arme combinate împotriva unor poziții defensive rusești pregătite. Această nouă fază a campaniei va fi foarte diferită”, subliniază el.
Hertling, fostul șef al Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012, spune că crede că forțele ucrainene se vor descurca chiar mai bine decât înainte, în timp ce cele rusești vor continua să aibă un randament scăzut, deși nu la fel de prost precum în lunile trecute.„Fiți sceptici cu privire la cei care caută mutări mari și uriașe sau avansări rapide”, mai spune Hertling, subliniind că, deși astfel de acțiuni spectaculoase ar putea avea loc în unele sectoare ale frontului, marea provocare pentru ambele părți va ține de cum va fi organizată partea logistică.
El avertizează însă că această nouă fază a conflictului va fi cea mai dură pentru ambele părți și că un rol crucial va fi jucat și de inspirația comandanților militari de la Moscova și Kiev.
de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Patreon, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova
Kremlinul a afirmat miercuri seară că liderii autoproclamatelor republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei i-au cerut ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a respinge agresiunea armatei ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă de stat, a declarat că aceste două regiuni rebele pro-ruse au „solicitat ajutor preşedintelui Rusiei pentru a respinge agresiunea forţelor armate ucrainene”.
Rusia confirmă
Dmitri Peskov a spus că preşedintele Vladimir Putin a primit aceste solicitări din partea liderilor republicilor Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik, după ce luni liderul de la Kremlin a recunoscut independenţa acestora.
„Acţiunile regimului de la Kiev demonstrează refuzul său de a pune capăt războiului în Donbas”, regiunea în care se află aceste două republici, au scris separatiştii pro-ruşi, citaţi de Peskov.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a explicat că ajutorul a fost solicitat în baza tratatelor de prietenie încheiate în această săptămână cu Moscova şi care permit o prezenţă a armatei ruse în aceste teritorii separatiste.
Demers eșuat
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a solicitat miercuri, fără succes, o conversaţie telefonică cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminentă din partea Rusiei.
„Am luat astăzi iniţiativa unei convorbiri telefonice cu preşedintele Federaţiei Ruse. Rezultatul: tăcere”, a declarat în noaptea de miercuri spre joi preşedintele Ucrainei într-o intervenţie adresată naţiunii.
Rusia a adunat „aproape 200.000 de militari” la graniţa cu Ucraina, a mai afirmat preşedintele Volodimir Zelenski. La graniţa cu Ucraina „sunt poziţionaţi aproape 200.000 de soldaţi, mii de vehicule de luptă”, a declarat el.
În intervenţia sa, preşedintele ucrainean a avertizat că un mare război în Europa ar putea fi iniţiat de Rusia în curând. O invazie rusă a Ucrainei ar putea începe „de pe o zi pe alta” cu riscul „de a deveni începutul unui mare război în Europa”, a afirmat Zelenski, vorbind în rusă şi nu în ucraineană, aşa cum obişnuia.
Totodată, liderul de la Kiev a adresat poporului rus următorul mesaj: probabilitatea unui război cu Ucraina „depinde de voi”.
