de Gorea Alexandru | mart. 15, 2024 | Știri
După ce ultimul bastion al apărării ucrainene, Avdiivka, a căzut sub ocupația forțelor rusești, atenția s-a îndreptat către evaluarea solidității liniilor de apărare ale Ucrainei. Eșecul contraofensivei din vara anului 2023 a marcat un moment crucial în dinamica conflictului. O serie de factori au contribuit la această înfrângere, inclusiv așteptările nerealiste, dificultățile întâmpinate în avansarea prin liniile rusești și pierderile de vieți omenești suferite de forțele ucrainene.
În fața acestor provocări, la începutul iernii, Kievul a decis să-și schimbe strategia, trecând într-o postură defensivă. La mijlocul lunii decembrie 2023, forțele armate ucrainene din regiunea Cernihiv, de la frontiera cu Belarus și Rusia, au prezentat liniile de apărare construite în nordul țării. Acestea sunt compuse dintr-o rețea solidă de tranșee fortificate, interconectate pentru a crea un sistem unitar ce leagă adăposturile și pozițiile de tragere. De asemenea, liniile defensive includ blocuri piramidale din beton, cunoscute sub numele de „dinții dragonului”, menite să încetinească avansul vehiculelor blindate rusești.
Situația precară a liniilor de apărare
Însă, după ce trupele ruse au ocupat Avdiivka și au realizat progrese limitate în zonă, s-a demonstrat că liniile defensive ale Ucrainei sunt slab fortificate. Conform unei analize a imaginilor realizate de Planet Labs, tranșeele rare și rudimentare sunt predominante în zona de lângă Avdiivka. Imaginile din satelit furnizate de această companie comercială evidențiază golurile apărute din cauza lipsei de fortificații suplimentare, cum ar fi cele destinate încetinirii vehiculelor blindate sau pentru apărarea punctelor strategice importante.
Situația precară a fost confirmată de serviciile de informații britanice la sfârșitul lunii februarie. Acestea au raportat că forțele ruse au reușit să avanseze aproximativ 6,5 km de la centrul orașului Avdiivka în doar două săptămâni după ce reduta ucraineană a fost cucerită. Deși este un avans mic, acesta este neobișnuit de rapid în comparație cu operațiunile ofensive anterioare. Informații cu privire la progresele din zonă au fost confirmate și de serviciile de informații americane, ce au confirmat că trupele ruse au reușit să captureze încă 3 localități. În context, într-o evaluare recentă a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), experții se arată îngrijorați de faptul că armata rusă ar putea să spargă linia frontului și să înainteze rapid.
Reacția Kievului
Subiectul privind fragilitatea liniilor de apărare ucrainene a fost comentat și de către președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a subliniat că fortificarea liniilor defensive reprezintă un proces continuu și complex. ”Construcția a 2.000 de kilometri de fortificații pe trei linii de apărare este o sarcină de amploare, dar ritmul este bun. Mă aștept să fie finalizat la timp.”, a spus liderul de la Kiev. În luna ianuarie, prim-ministrul Denis Șmihal a menționat că guvernul din Kiev a destinat aproximativ 17,5 miliarde de grivne, echivalentul a circa 466 de milioane de dolari, pentru dezvoltarea acestor linii de apărare, catalogând suma alocată drept „record”.
În replică la criticile din presa occidentală referitoare la ritmul lent de desfășurare a lucrărilor, autoritățile ucrainene au reacționat prin postarea unor imagini foto și video. Aceste imagini, conform autorităților ucrainene, provin din regiunea Zaporojie, unde sunt în curs de construcție buncăre din plăci de beton, tranșee și diverse obstacole concepute pentru a contracara amenințările tancurilor și vehiculelor blindate rusești.
De cealaltă parte, presa rusă raportează că liniile de fortificație ale Ucrainei sunt construite pe o adâncime variabilă, întinzându-se de la 3 până la 20 de kilometri. De asemenea, se menționează că forțele armate ruse bombardează în mod constant șantierele în lucru pentru a împiedica construcția acestor linii defensive.
De menționat că apărarea ucraineană este îngreunată de lipsa de muniții și armament, care este o cauză directă a întârzierilor privind asistența militară din Occident. SUA a anunțat marți, 12 martie, primul ajutor militar în valoare de 300 milioane dolari din acest an destinat Ucrainei. Washingtonul nu a mai oferit sprijin financiar Kievului din octombrie 2023, de când republicanii din Congresul american au blocat toate inițiativele de aprobare a noilor pachete de ajutor militar pentru armata ucraineană.
The Wall Street Journal a venit cu noi precizări privind ajutorul american în valoare de 300 milioane de dolari anunțat recent de Casa Albă. Conform publicației, noile pachete ar putea să includă rachete ATACMS cu rază de acțiune de 290 km. Până în prezent armata ucraineană primise rachete ATACMS cu rază de până la 160 km. Această decizie a fost luată după ce armata americană urmează să fie înzestrată cu noile rachete PrSM, care au o rază de acțiune de 500 km.
La o zi după anunțul de la Casa Albă, Uniunea Europeană a declarat că va suplimenta fondul destinat furnizării și achiziționării de arme pentru Ucraina cu 5 miliarde de euro. Aceste decizii vin într-un moment critic, când Ucraina se confruntă cu provocări și presiuni din partea forțelor armate ruse. Cu toate că hotărârile liderilor din Occident reprezintă o veste îmbucurătoare, efectele acestora nu vor fi resimțite imediat pe terenul de luptă, deoarece procesul de implementare ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni.
de Gorea Alexandru | mart. 7, 2024 | Știri
Directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a dezvăluit în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 5 martie, rezultatele unei analize extinse asupra implicării Federației Ruse în procesele electorale din 2024-2025. Potrivit acestuia, Federația Rusă desfășoară o serie de acțiuni fără precedent, cu scopul de a compromite procesele democratice și integrarea europeană a Republicii Moldova, menținându-și influența în țară.
Șeful SIS a subliniat că strategia Kremlinului se desfășoară în trei etape, prima fiind pusă în aplicare încă din 2023, odată cu alegerile locale. Etapele doi și trei sunt programate să se desfășoare în timpul referendumului și alegerilor prezidențiale din toamna acestui an și în 2025, când vor avea loc alegeri parlamentare.
Conform analizei SIS, Kremlinul și-a stabilit obiective tactice clare pentru următorii doi ani electorali în Republica Moldova. În 2024, principalul scop al Kremlinului este de a compromite referendumul pentru integrarea europeană și de a submina candidații politici care susțin acest curs. Se estimează că acei candidați sprijiniți de Rusia au șanse reduse de a obține un mandat prezidențial. În aceste circumstanțe, strategiile utilizate sunt menite să compromită referendumul din toamnă și să valorificate tacticile aplicate în contextul alegerilor parlamentare. Pentru anul 2025, Moscova își propune să sprijine partidele politice pro-ruse în obținerea unui loc în Parlament. Aceste partide ar urma să formeze o majoritate parlamentară sau, cel puțin, să aibă o viziune mai moderată în ceea ce privește integrarea europeană.
Potrivit informațiilor în raport, strategia Kremlinului pentru îndeplinirea obiectivelor sale în Republica Moldova se bazează pe trei elemente cheie. Primul element implică actorii politici care sunt sub influența directă sau indirectă a Kremlinului, împărțiți în trei categorii: cei legați de grupuri criminale organizate conduse de cetățeni moldoveni căutați, politicieni care sunt deschis pro-Rusia și cei care se declară „pro-naționali”, dar mențin o relație camuflată cu reprezentanții Moscovei. A doua componentă se bazează pe crearea mai multor crize în plan economic, social, prin instigarea la ură interetnică, dar și crize de securitate inclusiv în Găguzia. Există o tendință vizibilă de creare a unui nou centru de putere în regiune, care nu doar întărește narativele promovate de Moscova, dar poate fi folosit și ca instrument de șantaj împotriva autorităților de la Chișinău prin exacerbarea problemelor separatiste și autonomiste. La fel și în cazul Transnistriei, Tiraspolul adresând o scrisoare Kremlinului prin care solicită protecție împotriva presupuselor acte de „genocid” din partea autorităților de la Chișinău.
În plus, se observă promovarea unor teme noi, precum persecutarea populației rusofone, subminarea sistemului ecleziastic al țării sau denigrarea autorităților din Republica Moldova. Proiecțiile mai indică și apariția unor narative false în viitorul apropiat, printre care se numără idei precum „se vrea ca R. Moldova să intre în NATO și să facă unirea cu România”, „se va da ordin ca moldovenii să plece la război în Ucraina” sau „statalitatea R. Moldova este atacată şi cetățenii trebuie să se unifice pentru a o apăra”.
Ultima componentă din strategia rusă o reprezintă intensificarea atacurilor informaționale care să amplifice efectul psihologic al crizelor. Aceasta se materializează prin plasare de informații false în spațiul public, utilizarea pe scară largă a rețelelor sociale și construirea a noi canale TV de distribuire a propagandei. De asemenea, s-a constatat o creștere exponențială a numărului de profiluri false și anonime pe diverse platforme de socializare, cu accent pe Telegram, TikTok și Facebook.
Pentru a pune în aplicare acest plan, gruparea lui Ilan ŞOR este forța motrice de acțiune a Rusiei în Republica Moldova. Principala sa sursă de influență derivă din controlul exercitat asupra factorilor de conducere din regiunile cu tendințe autonomiste și separatiste. Obiectivul său, pentru anul 2024, este de a compromite rezultatele referendumului din toamna acestui an, prin utilizarea unei retorici anti-Chișinău și anti-UE, la pachet cu abordări populiste. De asemenea, Ilan Șor funcționează ca sponsor al actorilor politici care pledează pentru o orientare statalistă și promovează neutralitatea. Chiar dacă aceștia ar putea pretinde că urmăresc interesele naționale, analiza SIS relevă sincronizarea lor cu retorica propagandistică rusă.
Și protestele de stradă vor continua, având ca obiectiv asocierea direcției europene cu deteriorarea stării economice și sărăcirea populației. Perspectivele indică o reluare a protestelor începând cu luna martie 2024, cu un accent accentuat pe sprijinirea vectorului eurasiatic și promovarea intereselor pro-ruse. Strategia de organizare a protestelor implică atragerea persoanelor predispuse să intre în confruntări agresive cu forțele de ordine și adoptarea unor acțiuni mai violente.
de Gorea Alexandru | feb. 29, 2024 | Știri
Liderii din regiunea separatistă Transnistria au adoptat miercuri, 28 februarie, o serie de rezoluții importante în cadrul așa-numitului „Congres al aleșilor poporului de la toate nivelurile”. Conform presei locale, liderii din regiunea separatistă au luate câteva decizii importante. Printre acestea se numără solicitarea către parlamentul de la Moscova de a implementa „măsuri de protecție” în contextul creșterii presiunii din partea Republicii Moldova. De asemenea, au fost adresate cereri către Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, CSI, Parlamentul Uniunii Europene și Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, solicitând reducerea presiunii din partea autorităților de la Chișinău și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor din regiune. La cel de-al VII-lea Congres al aleşilor, de toate nivelurile, din Transnistria au participat, potrivit autorităţilor, 620 de delegaţi din cei 632 de aleşi ai regiunii.
În cadrul Congresului de la Tiraspol, așa-zișii deputați din regiunea separatistă transnistreană au aprobat o rezoluție prin care solicită Rusiei, să apere cei peste 220.000 de cetățeni ruși. Această mișcare vine în contextul acuzațiilor de „genocid” aduse de liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, la adresa Chișinăului. Documentul menționează că, pe parcursul a 30 de ani, „genocidul” s-a manifestat în patru moduri: strangularea economică, distrugerea fizică a unei părți a poporului, negarea protecției juridice și încercarea de a impune cu forța limba. Cu toate acestea, nu se face nici o trimitere directă la cererea de alipire a Transnistriei la Federația Rusă, infirmând astfel zvonurile recente. Rezoluția adoptată în unanimitate subliniază că „suveranitatea Transnistriei este o condiție inalienabilă și fundamentală pentru apărarea identității distinctive și a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului multinațional, conform principiilor de bază ale dreptului internațional și prevederilor Cartei ONU.” Tiraspolul susține că se adresează Moscovei pentru ajutor, având în vedere „experiența pozitivă” a Rusiei în calitate de pacificator al conflictului de pe Nistru și faptul că în Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetățeni ai Federației Ruse.
Reacțiile din partea Chișinăului și a Moscovei nu au întârziat să apară. Reprezentantul guvernului de la Chișinău a numit congresul desfășurat la Tiraspol drept o „scamatorie” și un mijloc de propagandă a narativelor rusești. Daniel Vodă a subliniat că nu există riscuri privind escaladarea situație dintre cele două maluri ale Nistrului. Cu privire la acest subiect s-a pronunțat și președintele Republicii Moldova. Maia Sandu a reiterat că reglementarea conflictului înghețat va fi soluționat exclusiv pe cale pașnică. La rândul său, ministrul rus de externe a declarat că protejarea cetățenilor ruși din Transnistria rămâne o prioritate pentru Kremlin. „Protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a compatrioților noștri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna examinate cu atenţie de către organismele ruse competente.”, a spus Serghei Lavrov. Aleksei Cepa, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat, a subliniat că ajutorul solicitat de Tiraspol este de natură economică, nu militară. Aceeași poziție a fost exprimată și de prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Consiliul Federației, referindu-se la un ajutor umanitar.
Merită de evidențiat faptul că reprezentații Congresului s-au adresat parlamentului rus, dar nu personal lui Vladimir Putin, cum s-a procedat în cazul republicilor separatiste ucrainene din Donbas. Solicitare de „protecție” vine cu o zi înainte ca liderul de la Kremlin să susțină discursul anual în fața Adunării Federale Ruse. În cadrul acestui discurs președintele rus rezumă rezultatele și stabilește orientările strategice pentru următorii ani. În discurs de peste 2 ore, Vladimir Putin nu a menționat nimic specific cu privire la solicitarea Tiraspolului. Cu toate acestea, Kremlinul ar putea să își justifice potențialele acțiuni în zonă prin prisma acestui document.
De asemenea, Tiraspolul a făcut mai multe cereri prin care solicită recunoașterea independenței regiunii separatiste. În 2006 a avut loc un referendum în care peste 90% din locuitorii regiunii au votat pentru declararea independenței și alipirii la Federația Rusă. După semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și UE, dar și în contextul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014 Tiraspolul a cerut în mod oficial Moscovei recunoașterea independenței. La ora actuală, nici un stat nu recunoaște independența Transnistriei, nici Federația Rusă.
Relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului au început să devină mai tensionate după ce Republica Moldova a adoptat Noul Cod Vamal, începând cu 1 ianuarie 2024. Acesta prevede ca firmele din Transnistria care anterior erau înregistrate la Chișinău ca agenți economici moldoveni, acum să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, aceste companii plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Autoritățile separatiste susțin că Noul Cod Vamal va aduce prejudicii bugetul transnistrean cuprinse între 5 și 30 milioane de dolari. Veniturile bugetare ale Tiraspolului pentru 2024 au totalizat 145,5 milioane de dolari. După invazia Rusiei în Ucraina, Kievul a decis să suspende activitatea punctelor de control pe tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Drept urmare, toate schimburile comerciale ale regiunii separatiste se fac doar prin Republica Moldova. În 2023, aproximativ 70% din exporturile transnistrene au mers către piața UE. Ponderea exporturilor în spațiul CSI a scăzut la 18%.
de Gorea Alexandru | feb. 26, 2024 | Știri
În data de 25 februarie 2024, Volodimir Zelenski a susținut prima conferința de presă de la începutul invaziei rusești, în fața jurnaliștilor din întreaga lume. În cadrul conferinței de presă liderul de la Kiev a răspuns la una din cele mai dureroase întrebări care frământă societatea: „Câți soldați a pierdut până în prezent Ucraina ?”. Conform spuselor acestuia, de la izbucnirea conflictului și până la ora actuală au murit 31000 de soldați pe câmpul de luptă, aceasta fiind prima cifră oficială confirmată de Kiev, în cei 2 ani de război: „Treizeci și una de mii de soldați ucraineni au fost uciși în acest război, Nu 300000, nu 150000. Putin minte. Dar, oricum, aceasta este o mare pierdere pentru noi”, a declarat Volodimir Zelenski, care însă a refuzat să facă public numărul de militari răniți, motivând că informațiile ar ușura planificarea forțelor armate ruse.
Numărul militarilor ucraineni căzuți pe câmpul de luptă a fost un subiect intens dezbătut în presa internațională. În august 2023, o relatare de la New York Times, care se baza pe informațiile unor oficiali americani sub protecția anonimatului, estima că ucrainenii au pierdut în jur de 190000 de militari (70000 uciși și alții 120000 răniți). Iar agenția de știri Reuters a publicat un material, la mijlocul lunii noiembrie 2023 în care aprecia bilanțul soldaților uciși la peste 30000. În ceea ce-l privește pe Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, acesta a declarat, la sfârșitul anului 2023, că forțele armate ucrainene au pierdut 383000 de soldați, morți și răniți.
De cealaltă parte a frontului, Ministerul rus al Apărării nu a oferit informații oficiale despre numărul de soldați ruși morți pe frontul din Ucraina. La sfârșitul lunii aprilie 2022, publicația pro-Kremlin Readovka a publicat din greșeală date de la Ministerul rus al Apărării cu privire la pierderile reale, într-o postare pe Twitter și Telegram, dar postările au fost șterse la foarte scurt timp. Potrivit acestora, numărul soldaților ruși morți era de 13414, iar peste 7000 de persoane figurau ca dispăruți. În context este de menționat și că, într-unul dintre ultimele video postate de Evghenii Prigojin, acesta a declarat că doar în lupta pentru Bahmut au murit 20000 de mercenari ai grupului Wagner, iar partea ucraineană a pierdut 50000 de militari.
O investigație comună, realizată de Meduza și MediaZona, a reușit să verifice identitatea a 44600 de militari ruși decedați pe frontul din Ucraina. Conform acestor estimări, până la 1 ianuarie 2024, numărul bărbaților ruși cu vârsta de sub 50 de ani care au pierit în acest război se ridică la 75000. În această listă nu este inclus și numărul total de soldați căzuți din cele două republici separatiste din Est-ul Ucrainei care, conform unui raport al BBC News, până la sfârșitul lunii februarie 2024, a depășit 23200.
de Gorea Alexandru | feb. 25, 2024 | Știri
Vineri, 23 februarie, UE a adoptat cel de al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Măsurile restrictive sunt destinate limitării accesului Rusiei la tehnologii militare și extinderea listei persoanelor sancționate de UE. Pachetul de sancțiuni include 106 persoane și 88 de entități. Astfel, numărul total al celor sancționați de Bruxelles depășește acum pragul de 2000 de persoane și entități. Pachetul include:
- Vizarea sectorului militar și de apărare al Rusiei: noile includeri pe listă vizează peste 140 de societăți și persoane din complexul militar-industrial rus, care, printre altele, fabrică rachete, drone, sisteme de rachete antiaeriene, vehicule militare, componente de înaltă tehnologie pentru arme și alte echipamente militare. Pachetul include cu precădere entități care comercializează diverse componente-cheie pentru drone. Comisia a utilizat abordarea obiectivă și progresivă discutată anterior pentru a identifica aceste firme, combinând dovezi concrete din diferite surse, susținute de date comerciale și vamale.
- Transmiterea unui semnal puternic împotriva partenerilor Rusiei în efortul său de război: noile includeri pe listă vizează 10 societăți și persoane (ruse) implicate în transportul armamentului nord-coreean către Rusia, ministrul apărării al țării, precum și mai multe societăți și persoane din Belarus care oferă sprijin forțelor armate ruse.
- Combaterea eludării: printre noile includeri pe listă se numără o societate rusă de logistică și directorul acesteia, implicată în importuri paralele de bunuri interzise în Rusia, precum și o a treia entitate rusă implicată într-un alt sistem de achiziții publice.
- Consolidarea acțiunii UE împotriva ocupării și anexării ilegale de către Rusia a unor zone din Ucraina: printre noile includeri pe listă se numără 6 judecători și 10 funcționari din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
- Sancționarea încălcărilor drepturilor copiilor: printre noile includeri pe listă se numără și 15 persoane și 2 entități implicate în deportarea și îndoctrinarea militară a copiilor ucraineni, inclusiv în Belarus.
Pentru a împiedica Moscova să achiziționeze vehiculele aeriene fără pilot (dronele) au fost sancționate și 27 de noi societăți din Rusia și din țări terțe care sunt asociate complexului militar-industrial al Rusiei. Au fost vizate 17 societăți ruse care sunt implicate în dezvoltarea, producția și furnizarea de componente electronice pentru complexul militar și industrial rusesc. În acest pachet au fost vizate și firme din alte state, care sprijină în mod indirect complexul militar și industrial rusesc: 4 entități din China și câte una din Kazahstan, India, Serbia, Thailanda, Sri Lanka și Turcia.
Au fost impuse și interdicții suplimentare la export pentru componente de drone. Pe lângă restricțiile ce interzic transformatoarele electronice, convertizoarele statice și inductorii care se găsesc, printre altele, în drone, noile măsuri nu permit și exportul condensatoarelor din aluminiu care au aplicații militare.
Noul pachet extinde lista țărilor partenere, incluzând și Regatul Unit, care au impus o interdicție indirectă la importurile de fier și oțel. Aceste țări partenere aplică un set de măsuri restrictive privind importurile de fier și oțel și un set de măsuri de control al importurilor care sunt în mare parte echivalente cu cele din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al UE. Ultimul pachet de măsuri restrictive al UE îndreptat împotriva Rusiei a fost adoptat pe 18 decembrie 2023 și viza importul și achiziționarea de diamante rusești.
În data de 23 februarie și liderul de la Casa Albă, Joe Biden a anunțat impunerea a 500 de sancțiuni noi împotriva Kremlinului pentru războiul injust din Ucraina, dar și pentru uciderea opozantului Alexei Navalnîi. „Aceste sancțiuni vor viza persoanele care au legătură cu încarcerarea lui Navalnîi, precum și sectorul financiar al Rusiei, baza industrială de apărare, rețelele de achiziții publice și cei care se sustrag sancțiunilor pe mai multe continente. Ele vor asigura că Putin va plăti un preț și mai mare pentru agresiunea sa în străinătate și pentru represiunea de acasă”, a declarat președintele SUA.
Tot în această săptămână, SUA și UE au sancționat și 7 persoane implicate în acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova:
- Chiril Guzun- fost polițist de frontieră și lider al organizației paramilitare “Scutul Poporului”, care la fel se regăsește pe lista entităților sancționate.
- Dmitri Miliutin- șeful Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil pentru operațiunile Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând cu 2016.
- Arina Corșicova- șefa unor trusturi ce cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare organizate de Ilan Șor.
- Dumitru Chitorog- proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje care vizează obstrucționarea și subminarea procesului politic democratic.
- Maria Albot- consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”.
- Victor Petrov- politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză.
- Marina Tauber- deputată în Parlamentul din Republica Moldova
În data de 22 februarie, Marea Britania a anunțat impunerea de măsuri restrictive împotriva a 50 de persoane și entități. „Presiunea noastră economică internațională înseamnă că Rusia nu-şi poate permite această invazie ilegală. Sancțiunile noastre îl privează pe Putin de resursele de care are nevoie cu disperare pentru a-şi finanța războiul”, a declarat ministrul de externe britanic, David Cameron.
