de Andreea Adam | mart. 18, 2024 | Știri
În conferința de presă susținută joi, 14 martie 2024, după lansarea ultimului său raport anual, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că membrii alianței sunt răspunzători de lipsa de armament a Ucrainei. Conform acestuia, problema cea mai mare nu este lipsa capacităților militare sau financiare, ci a voinței politice din partea statelor aliate.
Acesta a avertizat că apatia politică față de Ucraina are consecințe pe front în fiecare zi, fiind cauza pentru care Rusia a reușit să avanseze în ultimele luni. În timpul discursului, a făcut încă un apel urgentând membrii NATO să trimită mai multă amuniție. La sfârșitul lunii februarie, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut aliaților să livreze ajutor militar statului, ale căror forțe armate sunt în prezent nevoite să își raționalizeze stocurile de armament pe frontul de est.
Mesajul lui Stoltenberg vine în contextul în care Congresul Statelor Unite continuă să amâne aprobarea unui sprijin militar în valoare de 60 miliarde de dolari pentru Ucraina, sub presiunile negative crescânde ale Republicanilor. Totuși, în decursul zilei de marți, SUA au anunțat că vor trimite Ucrainei un nou pachet militar în valoare de 300 milioane dolari, conținând ammuniție, rachete și rachete anti-aeriene. Acesta ar reprezenta prima livrare de arme în Ucraina din partea SUA în ultimele trei luni și, conform consilierului pentru securitate națională, Jake Sullivan, este departe de a fi suficientă pentru a întruni nevoile Ucrainei pentru o perioadă semnificativă.
În același timp, a fost anunțat faptul că Uniunea Europeană nu va mai contribui la Fondul de Asistență pentru Ucraina strict sub formă de bani. Miercuri, 13 martie, liderii EU au convenit asupra unui fond de 5 miliarde euro pentru susținerea unor noi expedieri de arme către Ucraina – totuși, acesta nu presupune explicit noi contribuții financiare din partea statelor, ci ia în calcul și contribuțiile individuale de armament. În plus, câteva state membre ale Uniunii Europene s-au pronunțat împotriva planului Comisiei de a folosi profiturile generate de înghețarea activelor rusești pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.
În final, liderul NATO a avetizat și asupra faptului că, în 2023, numai 11 state membre NATO au atins sau au depășit obiectivul de 2% din PIB alocat apărării. Acesta a reiterat importanța investițiilor naționale în apărare și securitate, într-un context global ce prezintă riscuri emergente în diverse arii, pe lângă războiul Rusiei în Ucraina: instabilitate crescândă în Orientul Mijlociu, competiție din partea statelor autoritare, atacuri cibernetice, schimbări climatice etc.
de Andreea Adam | ian. 31, 2024 | Știri
Liderii Uniunii Europene se vor întâlni în cadrul summit-ului din data de 1 februarie 2024, pentru a discuta pachetul de asistență pe termen lung destinat Ucrainei. Întâlnirea de joi are drept obiectiv principal convingerea Ungariei de a susține fondul în valoare de 50 miliarde euro, pe care aceasta l-a blocat prin veto în decembrie 2023. Deoarece încă există îngrijorări cu privire la poziționarea statului maghiar, unele voci susțin că Uniunea Europeană începe să ia în calcul demararea următorilor pași din Articolul 7 împotriva Ungariei, în vederea suspendării dreptului de vot al lui Viktor Orban.
Condiția principală anunțată de Ungaria pentru agrearea asupra pachetului este reprezentată de către renunțarea la „șantajul financiar” de care acuză Uniunea Europeană: anume, dezghețarea a aproximativ 20 miliarde euro din fondurile de coeziune și de reziliență și redresare, încă blocate de Comisia Europeană ca urmare a derapajelor democratice ale statului maghiar.
Drept răspuns, în luna ianuarie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu 345 voturi pentru, 104 voturi împotrivă și 29 abțineri, prin care amenință cu demararea acțiunilor legale împotriva Comisiei Europene dacă aceasta acceptă să deblocheze sumele respective. Mai mult, rezoluția cere începerea celei de a doua faze ale Articolului 7 împotriva Ungariei. Poziția Parlamentului este motivată, în continuare, de statutul fragil al democrației din Ungaria, cât și de susținerea sa față de Rusia, și vine la o lună după ce Comisia a aprobat dezghețarea a 10.2 miliarde euro, permițând statului maghiar să ceară destituiri.
În același timp, reprezentanții Comisiei se arată precauți cu privire la situație. Reticența de a înainta o propunere scrisă de acțiune împotriva Ungariei este cauzată de lipsa de unanimitate percepută în rândul celorlalte state membre. Din acest punct de vedere, Italia și, în mod special, Slovacia, prezintă o probabilitate mică de a susține un astfel de demers. În plus, acest lucru ar putea conduce la o creștere a curentului eurosceptic atât în Ungaria, cât și în alte state membre. Astfel, Comisia speră la o reconfigurare a poziției lui Orban față de fondurile destinate Ucrainei, prin alte metode.
Totuși, conform unui raport lansat de Financial Times, liderii de la Bruxelles ar fi schițat o strategie confidențială prin care să țintească în mod direct vulnerabilitățile economice ale Ungariei, în cazul în care aceasta blochează, încă o dată, fondurile adresate Ucrainei în cadrul summit-ului din 1 februarie. Indiferent de acest aspect, discuțiile se arată deja dificile, întrucât poziția Ungariei pare de neclintit și în alte contexte. Luni, 29 ianuarie 2024, miniștrii de externe ai Ucrainei și Ungariei au avut prima întâlnire bilaterală de la începutul invaziei rusești și au eșuat în a atinge un consens. Ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a continuat să justifice orientarea pro-rusă a țării sale prin eforturile, considerate încă insuficiente, depuse de Ucraina în privința drepturilor minorității maghiare aflate pe teritoriul său. Totuși, șeful biroului prezidențial de la Kiev, Andriy Yermak, a afirmat că s-au făcut progrese către organizarea unei întâlniri bilaterale între președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și prim-ministrul maghiar, Viktor Orban.
Până atunci, o nouă respingere a ajutorului pentru statul ucrainean de către Ungaria ar reprezenta încă un semnal de susținere față Rusia și, în același timp, o lovitură de credibilitate la adresa Uniunii Europene, și financiară la adresa Ucrainei. Conform estimărilor, Ucraina se va confrunta cu un deficit bugetar de aproximativ 48 miliarde dolari în acest an. Întrucât problema consensului asupra sprijinului pentru Ucraina este dezbătută și în Statele Unite, fiind amplificată de întoarcerea lui Donald Trump drept candidat la alegerile prezidențiale, presiunea de acțiune în acest sens asupra Uniunii Europene crește.
de Andreea Adam | dec. 15, 2023 | Știri
În cadrul conferinței ministeriale Forumul Salzburg, organizată în Slovenia, miniștrii de interne ai Bulgariei și României au continuat discuțiile cu omologul austriac în privința aderării celor două state la spațiul Schengen. În acest context, ministrul bulgar Kalin Stoyanov, a susținut poziția de împotrivire a guvernului său față de propunerea Austriei privind Air Schengen, anume integrarea treptată a statelor, începând cu dimensiunea aeriană.
Stoyanov a declarat că militează în continuare pentru aderarea completă a Bulgariei și României la spațiul Schengen, având în vedere că cele două state îndeplinesc deja criteriile necesare pentru acest lucru. În aceeași ordine de idei, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a afirmat, în mediul online, că impunerea unor noi condiții doar pentru ridicarea barierelor aeriene este inacceptabilă și reprezintă un dublu standard. Acesta a făcut referire directă la faptul că Bulgaria se opune primirii mai multor imigranți în teritoriul național în schimbul implementării Air Schengen.
Pe de altă parte, oficialii români s-au arătat entuziasmați de propunere. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că flexibilizarea Austriei și ridicarea granițelor aeriene reprezintă încă un pas spre aderarea României la spațiul Schengen. De asemenea, în urmă întrevederii din Slovenia, ministrul de interne Cătălin Predoiu a spus că se fac progrese în această direcție, deși discuțiile rămân, în continuare, complicate. Mai mult, Predoiu a afirmat că cerințele actuale ale Austriei sunt eronat numite „condiții”, întrucât reprezintă proceduri deja existente care trebuie menținute de către cele două state. Așadar, conform ministrului, României nu îi revine nicio obligație suplimentară de acțiune în acest sens.
Propunerea de Air Schengen a Austriei vine după ce, în cadrul întâlnirii miniștrilor de interne UE din 5 decembrie 2023, aceasta și-a menținut poziția de până acum față de aderarea completă a României și Bulgariei; la momentul respectiv, ministrul de interne Gerhard Karner a declarat că Schengen trebuie să devină, în primul rând, un spațiu mai eficient, înainte de a se extinde. Ulterior, oficialii austrieci au afirmat că sunt dispuși să facă pași înspre înlăturarea controalelor de pașapoarte în aeroporturi, dar numai în schimbul îndeplinirii unor cerințe stricte. Acestea se referă la triplarea personalului Frontex din Bulgaria, la modernizarea infrastructurii tehnologice a granițelor României și Bulgariei cu Serbia, respectiv Turcia, consolidarea măsurilor de supraveghere a granițelor româno-bulgare și româno-maghiare, cât și la desfășurarea de consilieri austrieci pe probleme birocratice pentru colaborarea cu autoritățile aeroportuare și primirea, de către cele două a state, a mai multor solicitanți de azil, în special din Siria și Afganistan. Comisia Europeană s-a arătat deschisă față de propunere, declarând că momentan o are în vedere spre analiză.
Intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen a fost blocată de Austria și Olanda în cadrul votului Consiliul JAI din decembrie 2022. Din cauza actualei nearmonizări de poziție față de Air Schengen între cele două state, dar și a faptului că Olanda și Austria se opun în continuare în principal Bulgariei, zvonuri recente susțin că oficialii de la București ar lua în considerare un scenariu în care să ceară un vot separat pentru aderarea României.
de Andreea Adam | dec. 12, 2023 | Știri
Volodimir Zelenski a participat la ceremonia de instalare a lui Javier Milei în funcția de președinte al Argentinei, în data de 10 decembrie 2023. Această ocazie a marcat prima vizită oficială a lui Zelenski în America Latină de la preluarea mandatului său de președinte, oportunitate de care s-a folosit pentru a câștiga sau a menține sprijinul mai multor state în favoarea Ucrainei, într-un moment în care susținerea externă devine tot mai crucială pentru statul ucrainean.
Astfel, în drum către Argentina, Zelenski a făcut o oprire în Capul Verde pentru o întrevedere cu prim-ministrul José Ulisses Correia e Silva, care și-a reiterat sprijinul pentru cauza Ucrainei – o poziție nu foarte comună printre statele africane, care tind să nu condamne în mod direct agresiunea Rusiei. În plus, cei doi au discutat despre posibilități de aprofundare a relațiilor și cooperării atât bilaterale, cât și cu alte state africane.
Odată ajuns în Argentina și înaintea ceremoniei de depunere a jurământului de către noul președinte ales, Zelenski a susținut întrevederi separate cu liderii politici din alte state învecinate. În cadrul uneia dintre acestea, președintele ecuadorian Daniel Noboa s-ar fi arătat deschis începerii unei noi cooperări bilaterale în problematici legate de securitate, digitalizare și comerț de produse agrare. În același ton a avut loc și întâlnirea cu președintele Paraguay, Santiago Pena, concentrându-se pe moduri de a dezvolta relațiile comerciale dintre cele două țări.
Apoi, în cadrul întâlnirii cu președintele Uruguay, Luis Lacalle Pou, a fost discutată posibilitatea organizării unui summit între Ucraina și America Latină. Această idee este susținută și de președintele nou instaurat al Argentinei, Javier Milei. Acesta, în ciuda comparațiilor cu Donald Trump în baza personalității și a anumitor păreri politice, și-a exprimat încă din timpul campaniei electorale sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, reiterat acum cu ocazia prezenței lui Zelenski.
La un moment dat, în timpul oficialităților, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu prim-ministrul maghiar Viktor Orban. Cei doi au avut o discuție scurtă, al cărei conținut nu a fost făcut public. Conform BBC, interacțiunea a părut tensionată, cel mai probabil din cauza poziției pro-ruse a Ungariei și a opoziției acesteia față de aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană. În contextul în care summit-ul Consiliului European care va deschide dezbaterile asupra acestui subiect urmează să aibă loc în 14 și 15 decembrie, Zelenski a purtat și o conversație telefonică cu omologul său francez, Emmanuel Macron, insistând asupra importanței evenimentului. O altă parte a convorbirii s-a concentrat pe ajutorul militar oferit Ucrainei de către Franța.
Astfel, pe lângă acțiunile de câștigare a susținerii mai multor state în curs de dezvoltare, președintele ucrainean continuă eforturile diplomatice de menținere a sprijinului partenerilor existenți. Astfel, Joe Biden l-a invitat pe Zelenski la Washington pentru a discuta despre nevoile urgente actuale ale Ucrainei și despre stabilitatea angajamentului Statelor Unite. Venind la câteva zile după ce republicanii au respins un pachet de ajutor substanțial pentru Ucraina, ]n contextul în care Casă Albă a avertizat că fondurile deja alocate urmează a fi epuizate, președintele ucrainean este așteptat să se adreseze Congresului american și să participe la o întâlnire cu noul președinte al Camerei Reprezentanților SUA, republicanul Mike Johnson.
de Andreea Adam | dec. 7, 2023 | Știri
Miercuri, 6 decembrie 2023, un proiect legislativ de urgență privitor la securitatea națională, în valoare de aproape 111 miliarde dolari, a eșuat să treacă pragul de vot în Senatul Statelor Unite. Proiectul include, printre altele, suplimentarea ajutorului financiar, militar și umanitar pentru Ucraina cu peste 50 miliarde dolari, dar și acordarea a aproximativ 10 miliarde dolari către sprijinirea Israelului în lupta cu Hamas.
Dintre cele 60 de voturi „pentru” de care avea nevoie ca să treacă de Senat, proiectul de lege a obținut doar 49, fiind blocat, în mare parte, de către republicani. Motivul principal invocat de aceștia se aliniază cu retorica fostului președinte Donald Trump, susținând că SUA trebuie să se ajute pe ele însele, în primul rând, înainte de a sprijini actori externi. Astfel, republicanii au profitat de ocazie pentru a înainta cerințe referitoare la înăsprirea legislației în privința securității granițelor SUA, în special cu Mexic.
Un alt motiv pentru care proiectul nu a avut succes poate fi alăturarea mai multor problematici sub aceeași umbrelă. Senatorul republican Marsha Blackburn, de exemplu, a afirmat că subiectul Israelului ar trebui tratat separat de cel al Ucrainei și că ar trebui să fie prioritar pentru SUA. În aceeași ordine de idei, și Bernie Sanders, actual senator independent, a votat împotriva propunerii, în ciuda alinierii sale generale cu perspectivele democraților – raționamentul din spatele acestei decizii se referă, însă, la dezaprobarea politicianului față de acordarea ajutorului substanțial pentru Israel și, implicit, pentru guvernul Netanyahu, pe care îl condamnă de o strategie militară inumană împotriva palestinienilor.
Totuși, deoarece securitatea frontalieră a SUA este cea mai proeminentă pârghie folosită împotriva proiectului de lege de către republicani, democrații se arată dispuși să renegocieze pe acest subiect. În urma votului din Senat, liderul majorității democrate, Chuck Schumer, a declarat că va încerca să propună un compromis în această direcție, posibil prin a oferi republicanilor posibilitatea de a adăuga un amendament la textul de lege.
Insistența democraților asupra proiectului se datorează nevoii urgente de suplimentare a asistenței oferite Ucrainei. Anterior, Casa Albă a anunțat că fondurile destinate până în acel moment Ucrainei urmează a fi epuizate până la finalul anului 2023 și că suplimentarea lor din alte surse depinde numai de acordul Congresului. Înainte de începerea votului, inclusiv președintele SUA Joe Biden s-a adresat membrilor Congresului, cerând trecerea propunerii și subliniind importanța sa în a contura finalul războiului; acesta a afirmat că împiedicarea finanțării Ucrainei reprezintă înmânarea victoriei lui Putin și o invitație pentru acesta de a își continua agresiunea și în alte state europene. Mai mult, Biden a apreciat deschiderea democraților de a face compromisuri, dar a refuzat ideile extreme înaintate până acum de republicani în privința securității graniței SUA cu Mexic.
În aceste condiții, Ucraina se confruntă cu o scădere drastică atât a interesului extern față de război, cât și a sprijinului economic și militar din partea partenerilor. În paralel cu SUA, și Uniunea Europeană întâmpină dificultăți în trecerea propriilor pachete de asistență pentru Ucraina, în principiu din cauza tendințelor iliberale crescânde în statele membre.
