Multașteptata contraofensivă a armatei ucrainene riscă să dezamăgească prin rezultatele finale, punând o presiune politică și militară suplimentară pe autoritățile de la Kiev. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal a declarat că operațiunea va fi lansată doar atunci când va fi momentul potrivit și nu a dat nicio indicație cu privire la momentul respectiv. Rusia va fi învinsă la fel cum a fost învins nazismul în 1945, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia zilei de 8 mai, când se celebrează victoria aliaţilor asupra Germaniei naziste şi sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial

Declarații dure

Ucraina se pregătește cu atenție pentru o nouă contraofensivă împotriva forțelor rusești, deoarece asaltul este „foarte important” și trebuie să „demonstreze succesul”, a declarat premierul de la Kiev. El a mai menționat că cea mai importantă zi pentru Kiev va fi cea în care va învinge Rusia. Declarația vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a sărbătorit, mult mai modest față de alți ani, Ziua Victoriei în Piața Roție. „Sunt sigur că cea mai importantă zi a victoriei pentru Ucraina va fi ziua victoriei asupra acestei teribile agresiuni rusești – o agresiune la scară largă – împotriva Ucrainei”, a declarat el.

Aflat într-o vizită la Londra pentru încoronarea Regelui Charles, Shmyhal a vizitat zone de antrenament militar britanic pentru a vedea cum trupele britanice și neozeelandeze ajută la instruirea recruților ucraineni, ca parte a unui program de asistență condus de Marea Britanie pentru a transforma mii de civili ucraineni în soldați.

Întrebat dacă unii dintre recruții care învață să tragă cu arma și alte abilități vor face parte din contraofensivă când se vor întoarce în Ucraina, prim-ministrul a spus: „În această bază de antrenament, viitorii noștri soldați – băieți și fete – au… toate cunoștințele și experiențele speciale, experiențe practice, pentru câmpul de luptă”. Declarațiile premierului de la Kiev arată hotărârea elitei ucrainene de a nu ceda presiunii rusești.

Kievul susţine de mai multe luni că pregăteşte să desfăşoare o vastă contraofensivă de ‘primăvară’ împotriva trupelor ruse în teritoriile ocupate în estul şi sudul ţării, cerând mai mult ajutor militar din partea Occidentului pentru a face aceasta.

Sprijin european

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a făcut o evaluare pozitivă a vizitei sale la Kiev, spunând că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Ea a declarat că a fost impresionată de hotărârea ucrainenilor.”Vin din această vizită mai impresionat ca niciodată de hotărârea ucrainenilor, în pofida provocărilor uriaşe cu care se confruntă. Trebuie să continuăm să îi sprijinim”, a spus ea.
Conform înaltului oficial european, CE va prezenta în iunie 2023 Consiliului statelor membre o primă evaluare orală a eforturilor actuale de reformă ale Ucrainei, urmând ca în octombrie să fie prezentat un raport scris, pe baza căruia se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare.
Ucraina a fost desemnată anul trecut drept ţară candidată la aderarea la UE, dar o parte dintre liderii din statele UE și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei integrări raide a fostei republici sovietice.

Sancțiuni dure

Înaltul oficial european a mai prezentat propuneri pentru o restricţionare a produselor comercializate cu Rusia ce eludează sancţiunile UE. Von der Leyen a spus că CE doreşte să întrerupă comerţul cu mărfuri dintre UE şi Rusia care sosesc prin ţări non-UE, după ce a constatat o creştere a unor „fluxuri comerciale extrem de neobişnuite”. Sunt luate în considerare sancţiuni pentru mărfurile identificate ca sosind în Rusia în acest fel, a spus von der Leyen, subliniind că se va recurge la ele în ultimă instanţă.
Totodată, UE intenţionează să îşi restrângă şi mai mult exporturile prin includerea mai multor produse tehnologice şi piese de avioane, a spus von der Leyen.
Potrivit unor surse UE, Kazahstan, Armenia şi Emiratele Arabe Unite au fost desemnate drept ţări prin care sunt eludate sancţiunile impuse Rusiei.
UE ar putea crea mai întâi, ca factor de descurajare, posibilitatea legală de a restricţiona exporturile către ţările care sunt suspectate că eludează sancţiunile. Dacă acest lucru s-ar dovedi insuficient, anumite exporturi ar putea fi interzise într-o a doua etapă.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Presiuni ucrainene

Liderul de la Kiev a cerut, în timpul discuțiilor cu Ursula von der Leyen, ca Uniunea Europeană să accelereze livrările de muniţii, să ridice restricţiile „inacceptabile” asupra exporturilor de cereale şi să lanseze negocierile de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
‘A sosit de mult timpul să înlăturăm această incertitudine politică artificială în relaţiile dintre Ucraina şi UE. A sosit momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare’, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedinta Comisiei Europene.
UE a acordat Ucrainei statutul oficial de ţară candidată în iunie 2022, dar cere reforme suplimentare, în special în domeniul luptei împotriva corupţiei. Deschiderea negocierilor de aderare trebuie să fie decisă de statele membre în unanimitate, după o propunere a Comisiei.
‘Este impresionant să vedem că, în ciuda războiului pe scară largă, Ucraina munceşte din greu, intens şi intensiv’, a remarcat Von der Leyen, evidenţiind ‘progresele mari’ înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor necesare pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Ea s-a referit la domeniile legate de statul de drept şi de protecţia libertăţilor în care Kievul trebuie să arate progrese pentru a putea începe negocierile de aderare.
Preşedintele ucrainean a cerut de asemenea UE să accelereze livrarea de muniţii de artilerie. Înainte de a insista asupra unui calendar, el i-a mulţumit şefei Comisiei pentru decizia UE de a furniza ‘un milion de obuze de artilerie’ Kievului. ‘Am discutat problema-cheie: viteza de aprovizionare şi de livrare a acestor muniţii. Avem nevoie deja de acestea pe câmpul de luptă’, a adăugat el.
La 5 mai, Comisia Europeană a aprobat un pachet economic de 1 miliard de euro pentru a finanţa achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina.

Pacea imposibilă

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, declara recent că nu există posibilitatea, în acest moment, de a se ajunge la o încetare a focului generală în Ucraina, întrucât amândouă părţile sunt convinse că pot câştiga.
„Din păcate, cred că în acest moment o negociere de pace nu este posibilă” şi „nu văd nicio posibilitate de a obţine imediat (…) o încetare a focului globală”, a afirmat înaltul oficial într-un interviu pentru presa spaniolă Guterres. „Este clar că cele două părţi sunt complet angajate în război” şi sunt „convinse că pot să câştige”, a adăugat acesta.
El şi-a exprimat totodată „speranţa” ca „în viitor” să fie posibilă aducerea Rusiei şi Ucrainei la masa negocierilor. ONU se concentrează asupra discuţiilor cu Rusia şi cu Ucraina vizând reglementarea unor probleme concrete ca prelungirea acordului privind cerealele, care urmează să expire pe 18 mai, a menţionat secretarul general al Naţiunilor Unite.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat recent că „nu este momentul” pentru desfăşurarea unor „discuţii diplomatice de pace” cu Rusia în vederea încheierii războiului în Ucraina, iar unica propunere de pace valabilă este cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adică retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ucrainene ocupate. „Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război” pentru Ucraina, a susţinut Borrell.

Ucraina, sprijinită militar

Sprijin occidental

O declarație a secretarul de Stat american Antony Blinken subliniază încă o dată susținerea de care se bucură Ucraina până la un punct. ”Ei (ucrainenii) dispun de ceea ce au nevoie pentru a continua să aibă succes în recucerirea teritoriului pe care li l-au luat cu forţa Rusia în ultimele 14 luni”, declară Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic James Cleverly.

Înaltul oficial american nu face nicio referire la Peninsula Crimeea ori alte zone din Donbas ocupate de Federația Rusă în ultimii ani. Oficialii occidentali își dau seama că pentru Ucraina va fi aproape imposibil să ocupe Crimeea manu militari.

”Nu este vorba doar despre armament, ci şi despre formare”, subliniază el. ”Este vorba despre a ne asigura că ucrainenii pot menţine sistemele pe care li le livrăm şi este important, desigur, să aibă planuri bune, din nou, pentru a a avea succes”, adaugă el.

Secretarul de Stat american face aceste declaraţii după ce Statele Unite auanunţat că acordă Ucrainei un ajutor supkimentar în valoare de 1,2 miliarde de dolari, menti să consolideze apărarea antiaeriană şi să menţină aprovizionarea cu muniţie.

Nu este vorba de o asistenţă directă din stocuri americane, ci de finanţare pentru achiziţii de armament pe termen mai lung, evitându-se astfel apelarea la arsenalul SUA, care a fost deja solicitat. Pachetul de ajutor nu specifică tipul de sistem de apărare aeriană preconizat, dar oferă muniţie pentru sistemele anti-dronă.
Ucraina a cerut în mod repetat Occidentului să livreze mai multe blindate, artilerie, muniţie, dar şi avioane de luptă şi sisteme de tragere cu rază lungă de acţiune pentru a lovi logistica rusă mult în spatele liniei frontului.
Această nouă tranşă ridică la peste 36 de miliarde dolari totalul ajutorului militar american acordat Ucrainei de la începutul ofensivei ruse în februarie 2022.

Iadul din Donbass

Rusia continuă să-şi concentreze eforturile ofensive în jurul oraşelor ucrainene de pe frontul de est – Avdiivka, Mariinka, Lîman şi Bahmut -, unde continuă luptele urbane şi unde forţele ruse continuă să folosească bombe incendiare şi cu fosfor, potrivit Statului Major al forţelor armate ucrainene.
Potrivit armatei ucrainene, Rusia continuă să-şi limiteze acţiunile ofensive la cele patru oraşe din estul Ucrainei menţionate. În regiunile Herson şi Zaporojie, situate în sudul Ucrainei şi controlate parţial de Rusia, forţele ruse continuă să se pregătească pentru a-şi apăra poziţiile în contextul aşteptatei contraofensive ucrainene.
Autorităţile de ocupaţie din Zaporojie evacuează civili departe de linia frontului, uneori cu forţa, potrivit armatei ucrainene.
Statul Major ucrainean a informat şi despre „tacticile de teroare” pe care Federaţia Rusă le foloseşte împotriva localităţilor din provinciile Harkov (nord-est), Herson, Nikolaev şi Odesa (sud), asupra cărora forţele ruse lansează periodic atacuri cu rachete.
Bătălia pentru Bahmut, care înainte de invazia rusă asupra Ucrainei avea o populaţie de 70.000 de oameni, are o importanţă simbolică pentru ambele părţi. Moscova vede Bahmutul drept un punct de cotitură pentru atacarea altor oraşe ucrainene, în timp ce Kievul a declarat în trecut că apărarea Bahmutului permite armatei sale să-şi pregătească mult-aşteptata contraofensivă.

SUA sprijină Ucraina

Prudență occidentală

Şeful diplomaţiei britanice James Cleverly și-a manifestat prudența, declarând că ofensiva ucraineană anunţată pentru eliberarea teritoriilor ocupate ar putea să nu fie ‘decisivă’.
Aflat într-o vizită la Washington, Cleverly a pledat din nou pentru susţinerea pe termen lung a Ucrainei pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva forţelor ruse, dar a avertizat împotriva tuturor aşteptărilor nerealiste în legătură cu această contraofensivă anunţată.
Ucrainenii ‘s-au dovedit a fi foarte, foarte eficienţi în ceea ce priveşte apărarea ţării lor, dar trebuie să recunoaştem că s-ar putea să nu existe un progres simplu, rapid şi decisiv’, a afirmat ministrul britanic de externe într-un discurs rostit la think tank-ul Atlantic Council.
‘Trebuie să fim realişti. Asta este lumea reală, nu un film de la Hollywood’, a remarcat el, adăugând că se aşteaptă la o ‘escaladare verbală’ din partea preşedintelui rus Vladimir Putin.

Mesaj clar

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior să primească un ”mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această Alianţă ”după război”.
„Suntem realişti. Ştim că nu vom intra în NATO în timpul războiului, dar dorim să obţinem un mesaj foarte clar că vom intra în NATO după război”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Mark Rutte şi cu premierul belgian Alexander De Croo.
Zelenski, care s-a declarat „convins” că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, a cerut din nou mai multe arme occidentale „cât mai rapid posibil”. El a insistat de asemenea ca aliaţii Kievului să ajute la reconstrucţia Ucrainei, deşi a admis că există „probleme legale” în ţările UE pentru a folosi în acest scop activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei.
„Summitul NATO de la Vilnius poate deveni istoric”, a spus în urmă cu două săptămâni Zelenski în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, venit atunci într-o vizită surpriză la Kiev. Este „important ca Ucraina să primească (la Vilnius) invitaţia corespunzătoare (…) Este momentul”, a insistat preşedintele ucrainean.
Ca răspuns, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.

Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă

Îndemn la precauție

Generalul Mark Hertling, fostul comandant al forțelor americane din Europa, consideră că mult așteptata ofensivă ucraineană va înregistra succese uriașe, dar îndeamnă la precauție atunci când vorbim de așteptări.

„Cred că viitoarea ofensivă a Ucrainei va înregistra succese uriașe la nivel tactic și poate chiar operațional”, explică acesta într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter.

Amintim că în limbajul militar acțiunile ofensive/defensive sau bătăliile sunt de regulă împărțite pe 3 niveluri, în funcție de amploarea lor: tactice, operaționale și strategice.

Hertling afirmă că noua fază în care vor intra operațiunile forțelor ucrainene odată cu declanșarea ofensivei „nu va fi reprezentată de săgeți mari pe hărți”, sugerând astfel că acțiunea nu va fi una de anvergură strategică. „Aceasta va fi o luptă grea, cu unități ucrainene nou-formate provocând (pentru prima dată) breșe prin arme combinate împotriva unor poziții defensive rusești pregătite. Această nouă fază a campaniei va fi foarte diferită”, subliniază el.

Hertling, fostul șef al Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012, spune că crede că forțele ucrainene se vor descurca chiar mai bine decât înainte, în timp ce cele rusești vor continua să aibă un randament scăzut, deși nu la fel de prost precum în lunile trecute.„Fiți sceptici cu privire la cei care caută mutări mari și uriașe sau avansări rapide”, mai spune Hertling, subliniind că, deși astfel de acțiuni spectaculoase ar putea avea loc în unele sectoare ale frontului, marea provocare pentru ambele părți va ține de cum va fi organizată partea logistică.

El avertizează însă că această nouă fază a conflictului va fi cea mai dură pentru ambele părți și că un rol crucial va fi jucat și de inspirația comandanților militari de la Moscova și Kiev.