de Isac Mihai | iun. 4, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Sputnik V contra cost pentru străini este oferta făcută de liderul de la Kremlin. În discursul ținut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, i-a invitat pe cetățenii străini să se vaccineze în Rusia, contra cost. El a cerut Guvernului rus să pună la punct detaliile până la sfârșitul acestei luni.
„Putem oferi cetățenilor străini șansa să vină în Rusia și să se vaccineze, având în vedere eficiența vaccinurilor noastre, există o cerere mare”, a declarat Putin precizând că industria farmaceutică rusă este dispusă să continue să stimuleze producția de vaccinuri.
Motive politice
„Desigur, în conformitate cu măsurile de siguranță și cerințele sanitare să fie organizate condițiile pentru ca cetățenii străini să aibă șansa de a obține un vaccin contra cost”, a declarat Putin. El nu a specificat despre ce sumă ar putea fi vorba. Decizia de a oferi Sputnik V contra cost pentru străini a fost salutată de mass-media rusă.
Putin susține că există în continuare state care resping vaccinurile anti-COVID din motive „politice”, deşi serul Sputnik V are o eficacitate de 96%. Până acum, Rusia a aprobat patru vaccinuri anti-COVID-19, cel mai folosit este Sputnik V, dar serul nu a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 4, 2021 | FEDERATIA RUSA
Liderul rus, Vladimir Putin, rămâne țarul federal rus până în 2036
După publicarea unei investigații privind averea lui Putin, elitele rusești au un motiv serios să se teamă de viitorul lor. Prin urmare, protestele din Rusia, care au apărut ca o reacție la anchetarea lui Alexei Navlany, ar putea deveni foarte bine un prilej pentru tranzitul puterii de la Putin prin implicarea „prinților locali”.
Lupta dintre clanurile care încearcă să preia puterea nu este o situație nouă pentru Rusia. Dar lupta pentru „tron” va duce confruntarea la un nou nivel, având în vedere că acum toată lumea are obiective comune – unirea împotriva lui Putin. Una dintre probleme este că imaginea țarului din Rusia a avut mult timp pentru a se consolida. „Există Putin – există Rusia, nu există Putin – nu există Rusia”, a spus odată președintele Dumei de Stat Viacheslav Volodin. Și aici apare principala problemă: imaginea țarului este atât de înrădăcinată în subconștientul poporului rus, încât este gata să dea vina pe oricine și orice pentru necazurile sale, dar nu pe președinte. Principala sursă pentru problemele din Rusia este Trump, Biden, Occidentul, ucrainenii, propaganda gay, dar nu Putin.
În acest context, se întâmplă următoarele: într-o țară în care aproape totul este clasificat, apare o anchetă marca Alexei Navalny despre palatul lui Putin. Da, dacă vorbim despre corupția de vârf a elitei politice rusești – cu siguranță, se poate face un serila, dar Navalny, fiind politician de opoziție, a criticat pe toată lumea în tot acest timp, dar nu și pe Putin.
Peste 60 de milioane de oameni au urmărit filmul despre palatul președintelui Federației Ruse. Mai mult, informațiile au fost transmise către Fundația Navalny (așa cum le place să spună în Rusia), probabil chiar de către serviciile speciale rusești. Proprietatea, care se află la dispoziția serviciilor speciale rusești, este imposibil să fie survolată cu o dronă a teritoriului protejat de Serviciul Federal de Securitate fără ajutorul din exterior al persoanelor din interior.
Toate acestea sugerează că „Turnurile Kremlinului” tremură. În Occident, nimeni nu va negocia cu Putin niciun dosar, iar elitele vor suferi sancțiuni și presiuni politice. Deci această nemulțumire nu a început ieri și nu odată cu lansarea filmului lui Navalny: prin rescrierea Constituției, care a anulat mandatul lui Putin, el și-a tras pe sfoară partenerii politici. Prin urmare, Alexey Navalny va deveni un adevărat instrument de „reducere la zero”.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Prin urmare, protestele din Rusia nu sunt altceva decât o operațiune specială a oficialilor de securitate ruși, care va împinge situația până în momentul tranzitului puterii. În condițiile unor proteste controlate, ca să spunem așa „haos controlat”, va fi cel mai ușor pentru Putin să se retragă. În ciuda faptului că Maidanul de la Kiev i-a speriat pe oficialii de securitate ruși, după evenimentele din Belarus, ei sunt pregătiți pentru diferite scenarii de confruntare de stradă. Prin urmare, Navalny însuși are nevoie de „prinții locali” pentru marele joc. Ei bine, dacă Navalny nu va acționa cu îndemânare, ne amintim cu toții ce s-a întâmplat cu Nemțov, Politkovskaya și mulți alții.
Mai mult, „desacralizarea” lui Putin va avea loc conform unui scenariu subtil: participanții la acest joc vor trebui să înțeleagă că Putin este vinovat de tot ceea ce se întâmplă. Iar dacă Putin va pleca, noua elită se va angaja să „rezolve” toate problemele. În același timp, Putin, care este obișnuit cu puterea absolută, la fel ca celălalt coleg al său din „frățescul” Belarus, înțelege că, dacă va pleca, lumea lui se va prăbuși. Pentru el, nu există nicio lume în care nu va deține puterea. Și ca urmare nu înțelege că proprii săi oameni vor începe să-l zdrobească. Prin urmare, marele joc al micilor regi poate scăpa de sub control, iar „haosul controlat” va aduce mult mai mult decât era planificat.
(Marianna Prysiazhniuk)
de Isac Mihai | ian. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că va organiza un referendum privind schimbările constituţionale, a relatat agenţia de stat Belta. Sursa citată nu a menționat când anume va avea loc referendumul constituțional.
Liderul de la Minsk, confruntat cu proteste săptămânale, încearcă să se mențină la guvernare după controversatele alegeri prezidențiale. Opoziția nu a recunoscut rezultatele declanșând proteste de stradă soldate cu mii de arestări.
Comunitatea occidentală, inclusiv UE și SUA, a condamnat reacția în forță a autorităților de la Minsk. Liderii opoziției au primit azil politic în state membre UE, precum Lituania și Polonia.
Lukașenko se bucură de sprijinul politic al binomului Moscova-Beijing. Cei doi membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au blocat adoptarea oricăror sancțiuni ONU împotriva Minsk-ului. Este de așteptat ca Vladimir Putin să sprijine organizarea referendumului constituțional.
Belarus preia președinția Comunității Statelor Independente în 2021. Lukașenko a anunțat deja că dorește consolidarea structurii din care fac parte majoritatea fostelor state sovietice. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 9, 2020 | FEDERATIA RUSA
Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin
În virtutea obligaţiilor care îi revin în baza Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Rusia poate apăra Armenia numai în cazul unui pericol extern, iar aceste obligaţii nu se extind şi asupra Nagorno-Karabah, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS. Kremlinul a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea
Declaraţiile lui Peskov intervin pe fondul speculaţiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violenţelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susţinuţi de Erevan, şi armata Azerbaidjanului, susţinut de Turcia.
Obligații de securitate
‘Obligaţiile în privinţa asigurării securităţii în cadrul OTSC sunt clare: dacă o ţară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte ţări membre ale Tratatului au obligaţia să vină în apărarea acelui stat’, a menţionat Peskov, ţinând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia şi nu pentru Nagorno-Karabah.
‘Preşedintele Vladimir Putin a clarificat şi delimitat aceste două probleme, obligaţiile în temeiul OTSC (semnat în 1992) nu se extind asupra Nagorno-Karabah’, a reiterat el, adăugând că informaţiile potrivit cărora unele operaţiuni militare s-ar desfăşura pe teritoriul Armeniei nu s-au confirmat.
După relansarea violenţelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului şi la discuţii telefonice şi demersuri în cadrul aşa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franţa şi SUA în calitate de copreşedinte), având în vedere relaţiile ‘pragmatice’ ale Kremlinului cu toate părţile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel şi Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.
Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz
Poziție azeră
Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care preşedintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistiţiu în absenţa unei retrageri a forţelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că doreşte ‘să atragă fără succes’ Rusia în conflict prin intermediul OTSC.
Cei trei copreşedinţi ai Grupului OSCE de la Minsk – Franţa, Rusia şi SUA – au cerut din nou miercuri o încetare a focului imediată între Azerbaidjan şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, îndemnând părţile beligerante să revină fără întârziere la masa negocierilor.
Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni, Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ţinta mai multor bombardamente azere în cursul nopţii de miercuri spre joi, relatează AFP care a trimis reporteri la faţa locului.
Ceața războiului
Nici tipul de arme utilizate de forţele azere nu este cunoscut exact, dar autorităţile locale denunţă bombardarea zonelor urbane cu ‘Smerci’, lansatoare multiple ruseşti de proiectile reactive după modelul ‘Katiuşa’ din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, supranumite ‘orga lui Stalin’.
Muniţii neexplodate, aparent de acest tip, pot fi văzute în oraş, în timp ce multe blocuri mici de două etaje au fost dărâmate complet de suflul acestor obuze, care au lăsat în urma cratere ajungând uneori până la zece metri, semn al puterii proiectilelor folosite.
De asemenea, dronele survolează cu regularitate oraşul mai ales în timpul zilei, procedând la tiruri izolate.
Totodată, Franţa a reiterat miercuri că Turcia este implicată din punct de vedere ‘militar’ în conflictul din Nagorno-Karabah de partea Azerbaidjanului, reiterându-şi temerea faţă de o ‘internaţionalizare’ a conflictului.
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku?
Rusia vs. Turcia?
Rusia a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea, relatează Reuters. „Baku şi Erevanul au confirmat participarea lor la discuţii în Moscova. Se fac pregătiri în acest sens”, a declarat ministrul rus de externe prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zakharova.
„Miniştrii de externe ai Azerbaidjanului şi Armeniei sunt invitaţi la Moscova pe 9 octombrie. În urma unei serii de discuţii telefonice între preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev şi prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, preşedintele Rusiei solicită încetarea acţiunilor militare în conflictul din Nagorno-Karabah. Preşedintele Rusiei lansează un apel de încetare a luptelor din Nagorno-Karabakh din motive umanitare pentru a face schimb de morţi şi prizonieri”, se arată în comunicatul Kremlinului.
”Turcia categoric trebuie să fie în orice viitor proces de pace. Un proces de pace cu siguranţă va fi declanşat. Ciocnirile nu pot continua la nesfârşit, aşadar cu cât mai repede cu atât mai bine”, a declarat anterior Aliev pentru TRT Haber.
În acelaşi interviu, Ilham Aliev a afirmat că forţele azere au recucerit câteva zone ce fuseseră ocupate de cele armene. ”Turcia este … un mare potenţial global … şi vecin pentru Caucazul de Sud”, a continuat el, adăugând că poziţia Ankarei a servit drept ”avertisment” pentru alţii. (N.G.)
