de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.
În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.
Opoziție europeană
Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.
„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.
Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.
„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.
Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Fratele turc
Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.
Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.
Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.
Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.
Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Vladimir Putin, summit de tatonare cu omologul american Biden
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că extinderea NATO spre Est reprezintă pentru Rusia o „linie roşie”. Declarațiile au fost făcute înaintea summitului Putin-Biden de săptămâna viitoare la Geneva.
„Să ne imaginăm că Ucraina devine membră a NATO. Timpul de zbor al rachetelor Alianţei de la Harkov, să zicem, sau din Dnepropetrovsk până în partea centrală a Rusiei, la Moscova, se va reduce la 7-10 minute. Este sau nu o linie roşie pentru noi?”, a declarat Putin în interviul acordat la 9 iunie moderatorului emisiunii „Moscova.Kremlin.Putin”, Pavel Zarubin.
Nu este pentru prima dată când Putin trage o linie roşie pentru NATO, de cele mai multe ori ignorată de occcidentali.
Avertismente publice
În interviul despre Ucraina acordat Rossia-1, Putin a declarat că extinderea NATO spre Est şi apropierea infrastructurii sale de frontierele Rusiei „are o importanţă practică” pentru Moscova.
După aderarea unor ţări din Europa de Est la Alianţă, SUA au convenit cu România şi Polonia cu privire la instalarea pe teritoriile lor a unor lansatoare de rachete ca parte a dispozitivului de apărare antirachetă, iar acestea pot fi utilizate nu numai în scopuri defensive, a afirmat Vladimir Putin. El susţine că rachetele ce ar putea fi lansate din România sau Polonia ar putea ajunge în centrul Rusiei în 15 minute.
Paralele din Războiul Rece
Desfăşurarea unor rachete sovietice în Cuba nu a fost acceptată de SUA, încercări de acest gen au fost întreprinse de Uniunea Sovietică în timpul crizei rachetelor cubaneze, a amintit Putin, afirmând că o cauză a îngrijorărilor SUA de la acea vreme a fost că timpul de zbor al unei rachete din Cuba până în centrul industrial al SUA, inclusiv Washington, este de 15 minute.
„Pentru ca acest interval de zbor să fie redus la 7-10 minute, ar trebui ca noi să ne instalăm rachetele la graniţa de sud a Canadei sau la graniţa de nord a Mexicului. Credeţi că aceasta va fi sau nu atunci o linie roşie pentru SUA?”, a mai spus preşedintele rus.
Statele Unite sprijină integritatea teritorială a Ucrainei
Războiul sondajelor
Putin a adăugat că cel puţin 50% dintre ucraineni nu vor ca ţara lor să adere la NATO. „Aceştia sunt oameni deştepţi. Vorbesc fără nici o ironie. Nu pentru că alţii sunt proşti, ci pentru că ei înţeleg că nu vor să fie în prima linie, nu vor să fie monedă de schimb şi carne de tun”, a continuat şeful statului rus, fără să precizeze sursa datelor citate.
Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat în aprilie a.c. de agenţia de presă Interfax-Ukraina, 64% dintre ucraineni susţin aderarea Ucrainei la NATO: 43% se pronunţă pentru aderare fără echivoc, iar alţi 21% mai degrabă susţin decât nu susţin. Circa 7% mai degrabă nu susţin integrarea Ucrainei în Alianţă, 12% nu susţin deloc, în timp ce 12% nu au o opinie clară în aceasta privinţă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat la 7 iunie publicaţiei Axios că dacă NATO doreşte cu adevărat ca Ucraina să adere la Alianţă, statele sale membre trebuie să abordeze această problemă imediat, deoarece ţara sa este „în pericol”.
Autoritățile de la Kiev au condamnat intenția lui Putin de a trage o linie roşie pentru NATO referitoare la aderarea sa blocul militar. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
SUA oferă asistență Ucrainei
Pentagon a anunţat că a acordat Ucrainei o nouă tranşă de asistenţă militară în valoare de 150 de milioane de dolari. Anunțul vine cu câteva zile înainte de un summit la Geneva între preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său rus, Vladimir Putin. Nu este prima dată când Pentagon acordă asistență militară Republicii Ucraina.
Această asistenţă militară, care include în special radare, drone şi mijloace de comunicare securizată, se adaugă celor 125 de milioane de dolari deblocate deja în martie, a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.
Asistență consistentă
Cu această a doua tranşă, guvernul Joe Biden a deblocat toate fondurile alocate pentru asistenţa de securitate Ucrainei în bugetul 2021, a precizat Pentagonul într-un comunicat.
Asistenţa este destinată „să ajute forţele ucrainene să păstreze integritatea teritorială a ţării lor şi să îşi amelioreze capacităţile de interoperabilitate” cu sistemele de armament ale NATO, a precizat John Kirby.
Pentagonul „încurajează Ucraina să adopte reforme în conformitate cu principiile şi criteriile NATO pentru a face să avanseze aspiraţiile sale euro-atlantice”, a subliniat purtătorul de cuvânt.
Uniunea Europeană şi NATO sprijină Ucraina după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia şi începutul conflictului din est cu separatiştii proruşi în 2014, dar solicită Kievului să depună mai multe eforturi pentru a duce la îndeplinire reformele politice şi economice esenţiale. Oficialii de la Kiev speră că Pentagon va continua să ofere asistență militară Republicii Ucraina.
Tensiunile rămân ridicate în estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi au acuzat vineri forţele ucrainene de uciderea a cinci luptători rebeli, Kievul raportând la rândul său un soldat ucis într-un bombardament. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că este gata să se întîlnească cu omologul său american Biden înainte de summitul ruso-american de la Geneva. Potrivit liderului ucrainean, consultările ar trebui să aibă loc între patru ochi, deoarece multe lucruri nu pot fi discutate la telefon. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Axios.
Insistențe ucrainene
În același timp, Zelensky înțelege că planurile pregătite și programul strict al colegului american ar putea să nu permită acest lucru. „În calitate de garant al Constituției Ucrainei, eu personal sînt gata să apăr Ucraina în orice clipă și oriunde în lume și sînt gata să mă întîlnesc cu el și să discut toate detaliile”, a spus Zelensky.
Anterior, principalul negociator al Kievului pentru Donbass, Leonid Kravciuk, a declarat că președintele american Joseph Biden ar trebui cel puțin să discute telefonic cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky înainte de summit cu omologul său rus Vladimir Putin. El a subliniat că subiectul Ucrainei va fi cu siguranță prezent la întîlnirea lui Biden și Putin, iar informațiile lui Zelensky vor fi foarte utile președintelui american. În opinia sa, nu există nici o dificultate în desfășurarea unei astfel de discuții telefonice.
Declarația președintelui Zelensky conform căreia este gata să se întîlnească cu Biden a fost salutată de clasa politică de la Kiev.
Zelensky, precum și alți politicieni ucraineni, au declarat în repetate rînduri că este foarte important ca Kievul să discute cu președintele american înainte de întîlnirea cu Putin, care va avea loc pe 16 iunie la Geneva. În special, fostul președinte Petro Poroșenko, cunoscut pentru contactele sale strînse cu Biden, s-a adresat chiar senatorilor americani cu cererea de susținere.
Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev
Problema securității
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a mai declarat că a discutat cu autoritățile americane problema securității în Marea Neagră și Azov. Zelensky a reamintit că s-a întîlnit cu senatorii americani și cu Secretarul de stat.
„Am discutat despre creșterea ajutorului militar. Din păcate, nu pot împărtăși detaliile, dar acest lucru este foarte, foarte important pentru noi. S-a discutat despre securitate, despre consolidarea securității în marea Neagră și marea Azov, de-a lungul coastei”, a spus el.
Potrivit președintelui, pozițiile Ucrainei sînt destul de slabe acolo, Rusia domină de fapt la Marea Neagră. Kyivul ar dori să aibă forțe mari acolo pentru a proteja granițele, a spus Zelensky.
Zelensky a solicitat, de asemenea, NATO primească rapid Ucraina în componența blocului, deoarece se află în pericol. „Acum în joc se află independența noastră și anume acum avem nevoie de ajutor”, a subliniat el. (N.G.)
