de Isac Mihai | sept. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 23, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, UE
Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din Belarus
Miniştrii de externe ai UE au eşuat luni în tentativa de a adopta sancţiuni menite să pună presiune asupra preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est.
Amenințare turcă
Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit autorităților de la Nicosia, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat după discuţiile de luni, de la Bruxelles, că nu acuză Cipru pentru că nu şi-a dat votul, necesar pentru a asigura unanimitatea, şi că înţelege situaţia ciprioţilor.
Cu toate acestea, este crucial să adoptăm sancţiunile, întrucât „credibilitatea noastră este în joc”, a spus el, adăugând că a vedea măsurile trecute a devenit un „angajament personal”.
Situație regretabilă
Ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto şi-a exprimat frustrarea pe Twitter, afirmând că ţara sa va fi gata să treacă la votul prin majoritate calificată pentru adoptarea măsurilor, în locul unanimităţii.
Omologul său leton, Edgars Rinkevics, a afirmat că situaţia este „regretabilă” şi a postat pe Twitter că măsurile „au fost luate ostatice”. „Le transmite un semnal greşit belaruşilor, societăţilor noastre şi întregii lumi”, a adăugat el.
Înainte de începerea discuţiilor, Spania, România, Croaţia şi Lituania şi-au exprimat sprijinul pentru activarea sancţiunilor, notează agențiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS.
Supărare belarusă
Borrell a mai spus că încă se discută dacă liderul de la Minsk Lukaşenko să apară personal pe lista sancţiunilor.
Într-o decizie care a atras acuzaţii de amestec din partea Moscovei şi Minskului, Borrell şi cei 27 de miniştri de externe ai UE s-au întâlnit luni cu Svetlana Tihanovskaia la Bruxelles.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că întâlnirea „este potrivnică scopului restabilirii stabilităţii”.
Premierul belarus Roman Golovcenko a acuzat Occidentul că încearcă să alimenteze haosul în Belarus, o fostă republică sovietică din estul Europei. „Ţara noastră se confruntă cu o presiune fără precedent din exterior”, a mai spus Golovcenko. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 22, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul rus Vladimir Putin, miza pe sprijinul Germaniei
Otrăvirea liderului opoziției Alexei Navalny a fost un moment decisiv în relațiile dintre Moscova și Berlin. În septembrie, autoritățile germane au anunțat o decizie istorică: Germania nu va mai avea o politică specială față de Rusia. Moscova este amenințată cu noi sancțiuni, proiectul Nord Stream-2 poate fi într-adevăr oprit și, aparent, germanii nu mai intenționează să ofere servicii de traducere a politicii externe a Federației Ruse într-un limbaj diplomatic de înțeles pentru Occident. Este greu de crezut, dar se pare că Occidentul și-a învățat lecția. Și asta se întâmplă după o serie de otrăviri, crime, scandaluri de spioni, nesfârșite aventuri ale paramilitarilor „wagner” și acțiuni de ocupare a teritoriilor altor țări. Ce nu se poate spune și despre Rusia – Kremlinul nu a înțeles că Occidentul nu era deloc preocupat de Navalny.
În dimineața zilei de 20 august, în timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, politicianul de opoziție, fondatorul Fondului anticorupție, Alexei Navalny, s-a simțit rău și a leșinat. Din acest motiv avionul a aterizat de urgență la Omsk. Navalny a fost internat la un spital de urgență. Medicii de la Omsk au susținut că nu există otravă în corpul lui Navalny. Dar pe 22 august, Navalny a fost transportat la Berlin pentru tratament, unde a fost plasat în clinica Charite, iar în curând medicii germani și-au anunțat concluziile.
Câteva zile mai târziu, guvernul german a anunțat că rezultatele unui examen toxicologic efectuat de un laborator Bundeswehr din München au confirmat prezența urmelor de otravă de tip Novichok în corpul lui Navalny. În urma colegilor germani, acest lucru a fost confirmat de experți din Franța și Suedia. În același timp, vorbim despre o formulă mai puternică de „Novichok” decât se știa anterior. La Berlin, ei au adăugat că toate materialele despre cazul Navalny vor fi transferate către Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), organizație în care Rusia este membră.
Și această întorsătură a evenimentelor nu este placul Moscovei.
La rândul său, Moscova a cerut Berlinului să furnizeze istoricul medical al lui Navalny și rezultatele investigației. În caz contrar, spun ei, este imposibil să începi o investigație corevtă. Cu toate acestea, Occidentul dorește să știe răspunsurile la întrebările care s-au acumulat de-a lungul timpului, ca și pentru cazurile Navalny, Skripals și alții: cine a ordonat otrăvirea și cine a implementat, cum au fost otrăviți, de unde au venit aceste otrăvuri și multe altele. În toată această poveste cu Navalny, Occidentul este preocupat în primul rând de propria sa securitate. Răbdarea occidentală a ajuns la capăt și se pare că aceasta a fost o surpriză pentru Kremlin.
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
După scandalul din jurul otrăvirii lui Navalny, țările occidentale au amenințat Rusia cu noi sancțiuni, iar Germania a anunțat că restrânge cooperarea cu Federația Rusă. În special, guvernul german a anunțat că va dezvolta o poziție comună asupra cazului Navalny cu UE și NATO. NATO, UE, Marea Britanie, Austria, Lituania și Ucraina au făcut un apel către autoritățile ruse pentru a investiga ce s-a întâmplat cu Navalny. Pe 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor europene ale celor implicați în investigațiile Navalny și oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.
Și se pare că Berlinul va închide era „Gorbaciov” a relațiilor de încredere și de prietenie cu Moscova. În doar 30 de ani după reunificarea Germaniei și reconcilierea aparent istorică a popoarelor, Rusia vrea să evite amenințarea unei politici de izolare. În orice caz, establishment-ul rus face totul pentru asta.
Era „Gorbaciov” a fost văzută nu numai ca o reconciliere istorică, ci și ca o garanție a viitoarelor relații de prietenie și a strânsei cooperări între cele două popoare și state, dar ea însăși a devenit un lucru din trecut. De exemplu, asasinarea de către serviciile speciale ruse a fostului comandant militar cecen Zelimkhan Khangoshvili la Berlin, agresiunea împotriva Georgiei, agresarea manifestanților în Piața Bolotnaya în mai 2012, asasinarea lui Boris Nemțov, fără a mai menționa anexarea Crimeii, războiul din Donbass, distrugerea avionului MH17, intervenția siriană și mult mai mult.
Putin a privit întotdeauna RFG, ca și Franța, drept țări care, spre deosebire de Statele Unite sau țările din Europa Centrală, nu vor impune niciodată măsuri extreme și îi vor lăsa întotdeauna loc de manevră politică și diplomatică. De data aceasta este diferit. Răbdarea Berlinului s-a dovedit a fi limitată.
Cel mai interesant lucru este că Kremlinul nu a înțeles că Occidentul este îngrijorat nu atât de Navalny, cât de faptul că armele chimice interzise de Convențiile la care Rusia, inclusiv Rusia, rătăcesc pe continent. Și asta înseamnă că cineva îl produce. Mai mult, nu undeva într-un beci, ci în laboratoare echipate controlate de stat.
Prin urmare, atunci când Occidentul cere o anchetă, ei sunt preocupați în primul rând de propria lor siguranță. Și numai în acest sens, povestea lui Navalny poate fi înțeleasă în Occident. (Marianna Prysiazhniuk-Kiev)
de Isac Mihai | sept. 21, 2020 | Federatia Rusa, România, Știri, UE
România se înrolează în falanga anti-Lukașenko
Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.
Propunere pentru un Belarus Democratic
„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:
-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”
Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Situație complicată
Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.
Sprijin financiar
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.
Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.
Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.
„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Federatia Rusa, Știri
Mass-media, atacată sistematic
Un jurnalist şi activist critic la adresa Kremlinului a fost rănit grav într-un atac la Moscova, a informat luni postul de radio Eho Moskvî, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Iegor Jukov, 22 de ani, a fost dus la spital, cu tăieturi în zona feţei şi cu posibile leziuni cerebrale. Jukov, un cunoscut blogger din Rusia, a lucrat pentru Eho Moskvî după ce statul i-a interzis să aibă propriul său canal video online.
Emisiunile sale au atras un număr mare de urmăritori. El l-a intervievat pe disidentul rus Aleksei Navalnîi, care se află în prezent internat într-un spital din Berlin după ce ar fi fost otrăvit într-o cafenea dintr-un aeroport.
Atac sălbatic
Echipa lui Jukov a publicat imagini cu rănile sale pe reţelele de socializare. Ei afirmă că bărbatul a fost lovit în zona capului după ce se afla culcat la pământ.
Potrivit redactorului şef al Eho Moskvî, Aleksei Venediktov, Jukov a depus o plângere la poliţie. Doi bărbaţi necunoscuţi l-ar fi atacat duminică în faţa apartamentului său.
Jukov este un critic al lui Vladimir Putin şi a afirmat în trecut că ar vrea să fie el însuşi preşedinte al Rusiei. El a devenit cunoscut prin implicarea sa în protestele opoziţiei ruse.
Jukov a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare şi i s-a interzis să aibă propriul site timp de doi ani de către o instanţă din Moscova în decembrie anul trecut. El a fost cooptat ulterior în echipa Eho Moskvî. (K.P.)
