de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a recunoscut drept legitime alegerile prezidențiale care au avut loc pe 9 august în Belarus, relatează RIA NOVOSTI citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autoritățile belaruse au chemat OSCE să monitorizeze alegerile. De ce nu au venit? Acest lucru ne duce cu gândul la faptul că deja era pregătită poziția referitor la rezultatele acestor alegeri. De aceea, cineva poate să aibă îndoieli referitor la rezultate, dar eu am temei să cred că acei care au îndoieli nu sunt absolut sinceri”, a declarat Putin, citat de mass-media rusă.
Amenințări belicoase
Ieri, Alexandr Lukașenko a anunțat că Rusia și Belarus şi-ar putea uni trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident. El a acuzat ţările occidentale că încearcă să îl înlăture de la putere pentru ca în acest fel ele să slăbească Rusia, relatează mass-media internațională.
Zeci de mii de belaruşi au ieşit pe străzi în ultimele aproape trei săptămâni pentru a denunţa realegerea lui Lukaşenko, pe care o consideră frauduloasă, estimând că adevărata câştigătoare a scrutinului prezidenţial este reprezentanta opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania după scrutin. Măsurile brutale luate de poliţie contra manifestanţilor în Belarus în zilele care au urmat alegerilor s-au soldat cu trei morţi, zeci de răniţi şi peste 7.000 de persoane arestate.
Media străină, interzisă
Autorităţile din Belarus au retras sâmbătă acreditarea mai multor jurnalişti ai unor media străine, cu o zi înainte de o nouă mare manifestaţie pregătită de opoziţie, care contestă rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 9 august, transmite agenţia France Presse, care se numără printre instituţiile de presă vizate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Anatoli Glaz, decizia a fost luată pe baza unei recomandări a Comisiei interministeriale de luptă împotriva extremismului şi terorismului.
El nu a precizat câţi jurnalişti sunt vizaţi de această măsură, însă media străine, între care BBC şi Radio Liberty, au informat despre retragerea acreditării în cazul mai multor jurnalişti ai lor.
„Ministerul Afacerilor Externe belarus m-a sunat şi m-a informat despre anularea acreditării mele şi a acreditării uneia dintre colegele mele în calitate de corespondenţi ai BBC. Mi-au cerut să îmi predau legitimaţia”, a spus pentru AFP jurnalista Tatiana Melniciuc.
Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin
Proteste permanente
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Opoziţia, a cărei lideră, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania, a organizat două manifestaţii uriaşe la 16 şi 23 august şi pregăteşte o nouă acţiune de amploare pentru duminică.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia.
Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate, relatează mass-media internațională.
Avertismente europene
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru liderul de la Minsk
Desant militar
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.
El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.
Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.
Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 28, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
UE, avertismente pentru Federația Rusă
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Desant militar
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.
El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.
Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.
Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2020 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federația Rusă va sprijini forțele politice din Republica Moldova să identifice un consens pentru rezolvarea diferendelor politice interne, a declarat ministrul adjunct de Externe de la Moscova, Andrei Rudenko, într-un interviu acordat directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rudenko a declarat că situația politică internă din Republica Moldova este „imprevizibilă din punctul de vedere al componenței parlamentare și din cauza antagonismului permanent dintre principalele forțe politice parlamentare, președintele Dodon, Partidul Socialiștilor și oponenții acestora din Parlament”.
Republica Moldova la răscruce
Interviu-avertisment
Ministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a mai declarat că nu a renunțat la speranța că principalele forțe politice din Republica Moldova vor putea ajunge la un consens. „Rusia, la rândul ei, va ajuta R. Moldova să găsească acest consens”, a adăugat înaltul oficial rus, citat de agenția TASS.
Transmiterea acestui semnal politic clar de către viceministrul Andrei Rudenko, fost șef al Departamentului CSI din Ministerul de Externe de la Moscova, și unul din principalii arhitecți ai politicii ruse în spațiul ex-sovietic, arată importanța acordată de partea rusă și vine pe fondul depunerii unei moțiuni de cenzură de către opoziția de la Chișinău, într-un gest rar de unitate. Atât PPDA, cât și PAS și-au unit forțele pentru a obține demiterea guvernului condus de premierul Chicu, pe fondul acutizării crizei economice și pandemice din fosta republică sovietică. Inițiativa principalelor formațiuni de opoziție va fi susținută și de o parte a deputaților independenți, grupul Pro Moldova și deputații Partidului Politic Șor din Parlamentul de la Chișinău.
Implicarea în transmiterea mesajului a directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, un apropiat al Kremlinului, are rolul de a marca liniile roșii pe care Federația Rusă dorește să le impună în politica moldovenească.
Întâlnire cu tâlc
Pavel Filip, liderul Partidului Democrat, formațiune membră a colaiției de guvernământ de la Chișinău, a avut astăzi o întâlnire cu ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. Potrivit lui Filip, cei doi au discutat relațiile moldo-ruse, democratul reiterând că formațiunea pe care o conduce pledează pentru o relație onestă, pragmatică și bazată pe respect reciproc, indiferent de complexitatea subiectelor problematice.
„Am menționat clar că Republica Moldova nu trebuie să fie un câmp de confruntare geopolitică. Opțiunea suverană a țării noastre este vectorul european de dezvoltare și modernizare și ea trebuie să fie respectată de către toți actorii internaționali. Pe subiectul dosarului transnistrean, am precizat că pentru noi este important ca toți partenerii internaționali din formatul 5+2 implicați în acest proces să acționeze împreună și coordonat, în baza unei agende comune”, a informat Filip, citat de mass-media de la Chișinău.
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale
Sprijin pentru Dodon
Confruntat cu o dură campanie împotriva sa pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Igor Dodon se bucură de loialitatea PSRM. Într-un gest de unitate deputații socialiști au semnat „Declarația în susținerea Guvernului condus de prim-ministrul Ion Chicu”. La ședința fracțiunii a participat și liderul informal al formațiunii, Igor Dodon. Socialiștii acuză opoziția de faptul că aceasta vrea „să provoace haos și să apere interesele oligarhice”.
La fel, ei menționează că piedicile puse în activitatea Executivului au dus la faptul că Guvernul nu a reușit să implementeze mai multe proiecte „pentru oameni”. Documentul a fost semnat de 37 de deputați, inclusiv Ștefan Gațcan, implicat într-o adevărată odisee politică în urmă cu câteva săptămâni.
Într-un demers menit să intesifice divergențele dintre Maia Sandu, liderul PAS, și Andrei Năstase, liderul PPDA, amândoi posibili candidați la alegerile prezidențiale, Dodon i-a transmis public liderei PAS că poate sprijini candidatura liderului PPDA Năstase la postul de premier. „Dar dacă îl înaintez pe Năstase la funcția de premier, ce veți face? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!” a declarat acesta în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”.
Dodon s-a arătat convins că dacă Maia Sandu obține victoria la prezidențiale cu suportul oligarhilor Ilan Șor și Vlad Plahotniuc aceasta nu îl va numi premier pe partenerul său politic Andrei Năstase.
„Ilan Șor poate să revină în țară ca să-i facă campanie electorală Maiei Sandu. Doar Candu i-a propus staff comun și a spus că o susține pe Maia Sandu. Iată Șor să ducă foi volante „Votați Maia Sandu!”. Dacă fac alianță, dau jos Guvernul și o pun pe Tauber premier. Nu cred că Maia Sandu o să-l pună pe Năstase prim-ministru. Apropo, doamna Maia Sandu, dar dacă eu îl înaintez pe Năstase premier, mata ce faci? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!”, a conchis președintele de la Chișinău, cunoscut pentru poziția sa pro-rusă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 2, 2020 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Autoritățile de la Kiev au primit listele cu persoanelor responsabile de organizarea procesului de vot în Crimeea pentru modificarea Constituției Federației Ruse, considerat ilegal de legislația ucraineană și internațională, relatează portalul SPROTYV.INFO, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste date au fost transmise Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a precizat jurnalista Marianna Prysyazhnyuk pe pagina personală de FB.
„Listele colectate și trimise conțin numele tuturor celor implicați în organizarea referendumului ilegal în Crimeea, încălcând astfel art. 111 din Codul penal al Ucrainei cu privire la comiterea infracțiunii de înaltă trădare, iar instituția responsabilă de ancheta prejudiciară este Serviciul de Securitate al Ucrainei”, a mai scris aceasta.
În plus, ea a promis că listele separate ale noilor candidați pentru sancțiuni personale vor fi trimise în misiunile diplomatice internaționale acreditate la Kiev în următoarele zile.
SBU, responsabil de anchetarea organizatorilor din Crimeea
Într-un comentariu pentru Повернись живим , Marianna Prysyazhnyuk a declarat că a preluat toate datele de pe site-ul Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse. „Trebuie să ne dăm silința ca sistemul nostru juridic să funcționeze. Sunt convins că, în primul rând, organele statului și instanțele de judecată trebuie să își creeze, de asemenea, propria lor practică în apărarea juridică a suveranității. Aceasta este poziția mea de cetățean. Plătim taxe pentru ca totul să funcționeze. Cel puțin este dreptul meu să fac ca sistemul să funcționeze”, a explicat jurnalistul.
Ea a adăugat că a trimis lista, iar SBU are termen de o zi să deschidă un caz sau să refuze. În cazul unui refuz, jurnalista a menționat că va merge în instanță pentru a obține deschiderea cazului.
Liderul rus, Vladimir Putin, rămâne țarul federal rus până în 2036
Reaintim că la 25 iunie a început procesul de vot pentru modificarea Constituției Federației Ruse, care a durat până la 1 iulie. În special, aceste modificări vor permite liderului rus Putin să rămână președinte încă două mandate – până în 2036. Kiev-ul a făcut apel la partenerii internaționali pentru a condamna organizarea procesului de „vot” pe teritoriile ocupate din Donbass și Crimeea, conform legislației din Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.
Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.
Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.
În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.
Victorie categorică
Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.
Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Șarjă diplomatică
Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.
Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.
Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.
Interes electoral american
Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.
După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.
SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
Reduta rusă
Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.
Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.
Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.
”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)
