Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a recunoscut drept legitime alegerile prezidențiale care au avut loc pe 9 august în Belarus, relatează RIA NOVOSTI citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autoritățile belaruse au chemat OSCE să monitorizeze alegerile. De ce nu au venit? Acest lucru ne duce cu gândul la faptul că deja era pregătită poziția referitor la rezultatele acestor alegeri. De aceea, cineva poate să aibă îndoieli referitor la rezultate, dar eu am temei să cred că acei care au îndoieli nu sunt absolut sinceri”, a declarat Putin, citat de mass-media rusă.

Amenințări belicoase

Ieri, Alexandr Lukașenko a anunțat că Rusia și Belarus şi-ar putea uni trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident. El a acuzat ţările occidentale că încearcă să îl înlăture de la putere pentru ca în acest fel ele să slăbească Rusia, relatează mass-media internațională.

Zeci de mii de belaruşi au ieşit pe străzi în ultimele aproape trei săptămâni pentru a denunţa realegerea lui Lukaşenko, pe care o consideră frauduloasă, estimând că adevărata câştigătoare a scrutinului prezidenţial este reprezentanta opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania după scrutin. Măsurile brutale luate de poliţie contra manifestanţilor în Belarus în zilele care au urmat alegerilor s-au soldat cu trei morţi, zeci de răniţi şi peste 7.000 de persoane arestate.

Media străină, interzisă

Autorităţile din Belarus au retras sâmbătă acreditarea mai multor jurnalişti ai unor media străine, cu o zi înainte de o nouă mare manifestaţie pregătită de opoziţie, care contestă rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 9 august, transmite agenţia France Presse, care se numără printre instituţiile de presă vizate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Anatoli Glaz, decizia a fost luată pe baza unei recomandări a Comisiei interministeriale de luptă împotriva extremismului şi terorismului.

El nu a precizat câţi jurnalişti sunt vizaţi de această măsură, însă media străine, între care BBC şi Radio Liberty, au informat despre retragerea acreditării în cazul mai multor jurnalişti ai lor.

„Ministerul Afacerilor Externe belarus m-a sunat şi m-a informat despre anularea acreditării mele şi a acreditării uneia dintre colegele mele în calitate de corespondenţi ai BBC. Mi-au cerut să îmi predau legitimaţia”, a spus pentru AFP jurnalista Tatiana Melniciuc.

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin

Proteste permanente

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Opoziţia, a cărei lideră, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania, a organizat două manifestaţii uriaşe la 16 şi 23 august şi pregăteşte o nouă acţiune de amploare pentru duminică.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia.

Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere.

Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate, relatează mass-media internațională.

Avertismente europene

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.

”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru liderul de la Minsk

Desant militar

Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.

El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.

Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.

Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)