de Natalia Ciobanu | mart. 26, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Etnici maghiari din regiunea ucraineana Transcarpatia vor autonomie
Etnicii maghiari din Ucraina încearcă să obţină o autonomie teritorială în regiunea ucraineană Transcarpatia, iar Budapesta îi sustine, a declarat ambasadorul Ungariei la Kiev, Mihály Bayer, într-un interviu pentru publicatia ucraineană Weekly. Diplomatul a confirmat că ideea constituirii unei astfel de autonomii, în raionul Pritiseansk (unde locuiesc peste 150 de mii de etnici maghiari), a fost discutată la o reuniune a comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare pentru drepturile minorităţilor, precizând că iniţiativa aparţine unuia dintre partidele maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, şi nu Guvernului de la Budapesta. „ Această intentie aparţine unuia dintre cele două partide ale maghiarilor din regiunea Transcarpatia. Am asigurat doar sprijinul pentru aceste iniţiative, nu este vorba de nicio formă de separatism”, a subliniat ambasadorul ungur.
Mihály Bayer a respins însă declaratiile unor politicieni ucraineni potrivit cărora teritoriul viitoarei autonomii ar putea fi alipit Ungariei. „Am semnat Actul de la Helsinki, angajându-ne să respectăm frontierele Europei. Ungaria a fost prima ţară care, la 6 decembrie 1991, a semnat cu Ucraina un Tratat bilateral de bază, în care se arată că nu avem pretenţii teritoriale fată de Ucraina. Toate discuţiile referitoare la un oarecare „separatism maghiar” sunt nefondate”, a mai declarat diplomatul.
Problema pasapoartelor maghiare
În cadrul aceluiasi interviu, ambasadorul Mihály Bayer a declarat că cetătenii ucraineni, de etnie maghiara, obtin pasapoarte maghiare profitând de imperfectiunea legislatiei ucrainene cu privire la cetătenie. Diplomatul a amintit că în 2010 Ungaria a modificat legea cetăteniei, astfel încât ungurii din toată lumea au dreptul să obtină cetătenia maghiară printr-o procedură simplificată. „Noi primim solicitări si de la cetăteni ucraineni. Nu avem o statistică, întrucât este vorba despre protectia datelor cu caracter personal si guvernul nostru nu este în drept să le facă publice. Dar vreau să mentionez că în rândul ucrainenilor nu poate fi vorba despre un proces masiv de obtinere a cetăteniei maghiare”, a subliniat Bayer.
Ambasadorul maghiar mai este de părere că emigratia cetătenilor ucraineni este o problema internă a Ucrainei. „Nu doar maghiarii emigrează din Transcarpatia, dar si reprezentantii altor regiuni. Deci nu este o problemă în relatiile între Ucraina si Ungaria. Cauzele sunt diferite – căutarea unui loc de muncă, studiile. Multi unguri preferă să rămână în Ungaria după studii. Politica noastră însă constă în încurajarea etnicilor maghiari să nu părăsească locurile natale, pentru ca să poată păstra acolo limba, identitatea si cultura noastră”, a precizat diplomatul.
Reamintim ca in prezent, statul ucrainean nu recunoaste dubla cetătenie. Totodată nu există mecanisme legale de a-i trage la răspundere pe cetatenii Ucrainei, care detin si cetatenia altui stat.
de Anatol Terzi | mart. 13, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Miniştrii de Finanţe din UE ar putea să blocheze marţi fonduri de coeziune de 495 milioane de euro destinate Ungariei.
Măsura este motivată prin faptul că Budapesta că nu a reuşit să ţină deficitul bugetar sub control, decizia urmând să fie o premieră în spaţiul comunitar, au declarat surse diplomatice citate de presa internaţională. Marea majoritate a celor 27 de miniştri sunt pregătiţi să susţină propunerea Comisiei Europene, de suspendare a fondurilor din ianuarie anul viitor, au spus sursele.
„Există un consens pentru suspendarea fondurilor de coeziune destinate Ungariei”, a declarat un diplomat. Potrivit CE, Ungaria nu a reuşit să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la aderarea la UE, în 2004, transmite Mediafax. Ungaria a adus anul trecut deficitul bugetar sub 3% din PIB, dar acest fapt s-a datorat în mare parte naţionalizării fondurilor private de pensii. Comisia consideră că măsura nu este o corecţie structurală a deficitului.
Autorităţile de la Budapesta au timp până în septembrie pentru a demonstra CE că pot realiza o ajustare sustenabilă a deficitului, care să coboare sub 3% din PIB anul viitor, după renunţarea la măsurile excepţionale, precum taxele speciale impuse în anumite sectoare. Comisia anticipează că Ungaria va avea anul viitor un deficit bugetar de 3,25%, dacă nu va lua noi măsuri.
Premierul ungar Victor Orban, care vrea să obţină un împrumut preventiv de la FMI pentru reducerea costurilor împrumuturior, a declarat anterior că se aşteaptă la o astfel de decizie din partea miniştrilor UE, care va fi „de natură tehnică”, dar a adăugat că Ungaria nu va pierde niciun ban din fondurile UE, în 2013. Diplomaţii au spus că decizia are rolul că arate că CE dispune de mijloacele de a penaliza statele cu politici bugetare indisciplinate.
de Anatol Terzi | mart. 5, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
Grupul de hackeri Anonymous a schimbat pasaje din noua Constituţie ungară pe site-ul de Internet al Curţii Constituţionale.
Potrivit presei ungare, hackerii au adăugat câteva pasaje în Legea Fundamentală, cum ar fi stipularea că cei care lucrează în domeniul IT se pot pensiona la vârsta de 32 de ani şi ar trebui să aibă pensii echivalente cu 150 la sută din salariu. O altă secţiune nouă susţine că Anonymous şi alte grupuri informatice înrudite ar trebui să lupte împotriva ameninţărilor interne şi externe împotriva ţării.
„Dictatorii reprezintă perioade scurte din istorie. Poporul are dreptul să elimine tirania sau să se revolte împotriva ei”, susţine versiunea „revizuită” a Constituţiei. Textul piratat a fost îndepărtat de pe site-ul Curţii Constituţionale, a declarat şeful serviciului de presă Andras Sereg. Gruparea Anonymous a lansat mai multe atacuri informatice împotriva site-urilor unor firme de securitate, organizaţii sau agenţii guvernamentale din întreaga lume. Interpol a arestat miercuri 25 dintre membrii grupului în Europa şi America de Sud.
Viktor Orban, la cuţite cu UE
Viktor Orban este acuzat de derivă autoritară de opozanţii săi şi a fost somat de Executivul european, gardianul tratatelor UE, să modifice mai multe legi controversate. „Sunt ales, Guvernul ungar este ales, Parlamentul European este, de asemenea, ales. Dar cine a ales Comisia Europeană? Unde este legitimitatea ei democratică”, se întreabă Viktor Orban, transmite Mediafax. Relaţiile sunt tensionate între Budapesta şi Comisia Europeană care a propus săptămâna trecută să îşi îngheţe ajutoarele pentru a sancţiona un deficit public prea mare. Ungaria nu va pierde „niciun cent” din fondul european de coeziune, a declarat vineri premierul ungar.
Budapesta este, de asemenea, în colimatorul UE pentru legile controversate de reformare a Băncii Centrale şi a justiţiei. „Nu se poate vorbi despre noi, nici cu noi, aşa cum se întâmplă în Parlamentul European, în cadrul stângii şi la liberali”, a declarat premierul eurosceptic, care se revendică a fi de dreapta. El acuză o „stângă internaţională” că duce o ofensivă împotriva Guvernului său. Din cauza prăbuşirii stângii în Ungaria, el afirmă că aceasta îşi lansează atacurile „din exterior şi nu numai din Europa, ci şi din America”.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Sfidare fără margini din partea unui partid etnic maghiar din România. Partidul Popular Maghiar din Transilvania susţine că, după obţinerea autoguvernării speciale pentru aşa-zisul ţinut secuiesc, românii vor beneficia de autonomie culturală.
În capitolul platformei PPMT care se referă la regiunile Transilvaniei, se consideră că „ţinutul secuiesc, datorită tradiţiilor sale istorice şi culturale autonomiste, trebuie să obţină o autoritate de autoguvernare specială, cu asigurarea autonomiei culturale a românilor, care reprezintă o minoritate în regiune”. De asemenea, Clujul este considerat capitala Transilvaniei şi „aici ar trebui înfiinţate instituţii de învăţământ superior în limba maghiară prin care cultura elitelor din sânul maghiarimii transilvănene să se integreze în valorile spirituale şi ştiinţifice europene”.
Platforma-program a Partidului Popular Maghiar din Transilvania este intitulată „Pe calea cea bună – Şanse şi libertate Transilvaniei”. Documentul defineşte, în şapte capitole, principiile după care se ghidează partidul, transmite Agerpres. În viziunea PPMT, „maghiarii din Transilvania sunt o comunitate vie, parte integrantă a naţiunii maghiare unitare din bazinul Carpatic, care se bucură de diferite forme de autonomie şi se ghidează după propriile tradiţii şi sisteme de valori”. În viziunea PPMT, elementele esenţiale în realizarea reformei statului român sunt „reducerea birocraţiei sufocante şi regionalizarea cât mai profundă”. „PPMT consideră că doar problemele legate de apărarea naţională, afacerile externe, finanţele şi siguranţa naţională ar trebui să fie exclusiv de competenţa guvernului central”, se apreciază în document.
În capitolul referitor la politica externă unitară a naţiunii maghiare, documentul precizează: „principala datorie a politicii noastre externe este crearea, atât în opinia publică internaţională, cât şi în diversele instituţii de integrare internaţionale, în special cele euroatlantice, a unei tendinţe propice implementării programului nostru de autonomie”. PPMT promovează ideea înfiinţării în politica maghiară din Transilvania, cât mai curând posibil, a unui „acord de stabilitate transilvănean” care să reglementeze, pe termen lung, competiţia şi colaborarea. În ceea ce priveşte participarea la guvernare, documentul stipulează că „acest lucru este posibil doar în cazul respectării cu stricteţe a unor programe de coaliţie, considerând că reprezentarea parlamentară şi politicile de autoguvernare sunt mai importante decât accederea la putere doar din interese meschine”.
Viktor Orban cere autonomia maghiarilor în Bazinul Carpatic
Premierul Ungariei le-a transmis sâmbătă, un mesaj video, participanţilor la lucrările congresului de constituire a Partidului Popular Maghiar din Transilvania, care se desfăşoară la Miercurea Ciuc. „Vă salut, din inimă, de la Budapesta. Astăzi s-au adunat oamenii cu care ne cunoaştem demult şi cu care avem vise mari neîmplinite, cum ar fi autonomia, cum ar fi această cetăţenie dublă valabilă în tot Bazinul Carpatic şi în toată lumea sau Planul Miko. (…) Vă rog să-mi permiteţi ca în numele Guvernului Ungariei să vă salut, să vă doresc să faceţi faţă în această viaţă politică. (…) Vă doresc să rămânem camarazi buni şi să vă îndepliniţi obiectivele”, a afirmat premierul Ungariei, potrivit traducerii oficiale.
Şi secretarul de stat pentru Politici Naţionale din Guvernul de la Budapesta, Repas Zsuzsanna, i-a asigurat pe participanţii la lucrări de sprijinul puterii politice din Ungaria, exprimându-şi bucuria pentru succesul înfiinţării PPMT. „Suntem aici pentru a sărbători o luptă îndelungată, să sărbătorim că s-a înfiinţat PPMT. Este o bucurie că această luptă a avut succes. (…) Asta înseamnă posibilitatea comunităţii de a formula în mod individual obiectivele, printre care se poate numi şi autonomia. (…) Guvernul Ungariei va sprijini comunităţile de dincolo de graniţe, totdeauna puteţi conta pe sprijinul nostru. Tocmai de aceea consider important faptul că anul trecut în octombrie am adoptat documentul privind cadrul politicii naţionale ungare, care se referă la înmulţirea şi conservarea comunităţilor maghiare de dincolo de graniţe. (…) Credem în drepturile egale, trebuie să ne ţinem pe propriile picioare, nu vrem să fim o naţiune asistată, ci una care vrea şi trebuie să lupte”, a afirmat Repas Zsuzsanna, potrivit traducerii oficiale.
Laszlo Tokes acţionează în numele lui Viktor Orban
Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, eroparlamentarul Laszlo Tokes, şi-a început discursul, la primul Congres al PPMT, lăudând eforturile susţinute depuse de premierul ungar Viktor Orban şi criticându-i pe cei care care nu îl susţin, referindu-se la europarlamentari socialişti care au votat, săptămâna trecută, pentru sancţionarea Ungariei privind slăbirea democraţiei.
„Simţim ca o trădare de ţară manifestarea celor care îşi atacă propria ţară şi transportă muniţie pentru antipropaganda străină împotriva propriei naţiuni şi propiului Guvern, foarte rar în istoria ţărilor europene (…) Nu îşi pot iubi ţara aceia care aduc prejudicii imaginii ei şi naţiunii. Să ne gândim şi la corupţie, aderarea la Schengen este îngreunată de această corupţie şi de nerespectarea angajamentelor, şi România şi Ungaria sunt lovite de acest lucru (…) Propun ca Adunarea să ia o poziţie şi, eventual, putem, simbolic, să le dăm o interdicţie să intre în Ardeal, în Transilvania, pentru cei care îşi atacă propria ţară”, a spus Laszlo Tokes.
Totodată, el a spus că minisunea PPMT nu va fi una uşoară, întrucât noul partid trebuie să aducă reînnoirea în Transilvania şi să convingă puterea de la Bucureşti că maghiarii vor să îşi decidă propria soartă. „Suntem maghiari pentru că simţim că este bine să fim maghiari, suntem transilvăneni, asta este soarta noastră şi responsabilitatea noastră constă în faptul să dăm mai departe valorile noastre. Noi aici suntem acasă, nu avem şi nu vom avea o treaba uşoară, pentru că acum, după 22 de ani, se vede clar că nu numai Revoluţia noastră a fost furată, ci şi libertatea, statul de drept şi democraţia au fost jecmănite de comuniştii care s-au infiltrate la putere. După 22 de ani, suntem într-o stare în care ţara a fost dusă în faliment de guvernele corupte şi greşelile le plătim noi. Acest stat naţional, omogen şi centralizat este foarte scump. Cetăţenilor nu le place pentru că sunt străini de el şi simt că deciziile despre ei se iau fără ei, peste capul lor”, a spus Tokes. „Să ne facem acceptaţi de Bucureşti, aşa şi doar aşa putem crea autonomia noastră”, a spus Laszlo Tokes.
Toro Tibor, ales preşedinte al PPMT
La primul Congres al Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care a avut loc, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, Toro Tibor a fost ales preşedinte al formaţiunii, el primind 309 voturi din cele 312 valabil exprimate. Toro a fost singurul candidat la această funcţie. El a declarat după ce a aflat rezultatul alegerilor că le mulţumeşte tuturor pentru urările de bine şi consideră că cea mai mare bază electorală a PPMT se regăseşte în rândul tinerilor.
„Ei au adus cu ei spiritualitatea celor care nu sunt în această sală cu noi şi le mulţumesc frumos. PPMT are cea mai mare bază electorală între tineri”, a afirmat Toro Tibor. În cadrul Congresului au fost aleşi şi trei vicepreşedinţi regionali: Papp Elod – zona ţinutul secuiesc, Gergely Balazs -zona Ardeal, Zatyko Gyula – zona Partium şi un vicepreşedinte naţional – Szilagyi Zsolt. Totodată, delegaţii la Congresul PPMT au adoptat programul platformă al partidului – „Pe calea cea bună – Şanse şi libertate Transilvaniei”.
de Razvan Iorga | feb. 13, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia romana a cerut ieri Ungariei ca romanii din aceasta tara sa primeasca drept de vot in Parlamentul de la Budapesta si totodata s-a cerut stoparea fenomenului etno-business-ului prin care tot felul de alte minoritati se declara romani si primesc astfel fonduri de la guvernul ungar, fapt ce are consimtamantul tacit al autoritatilor ungare. Discutiile pe aceste subiecte au avut loc intre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu , in calitate de co-presedinte al partii romane al Comitetului romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, și sub-secretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relatiile cu minoritatile si organizatiile non-guvernamentale din Ministerul Administratiei si Justitiei al Ungariei. intrevederea a avut loc in contextul modificarilor legislative din statul vecin de la sfarsitul anului 2011, cu implicatii asupra situatiei minoritatilor nationale din aceasta tara. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a aratat ca partea romana a urmarit cu deosebita atentie procesul legislativ din Ungaria, subliniind imperativul ca modificarile aduse la legislatia ungara sa contribuie in mod real la imbunatatirea situatiei comunitatii romanesti, cu accent mai ales pe eliminarea fenomenului de etno-business, imbunatatirea accesului la educatie, asigurarea conditiilor corespunzatoare de functionare a mass-media in limba romana, potrivit MAE. In cadrul discutiilor, demnitarul ungar a prezentat succint modificarile legislative adoptate de catre guvernul ungar, aratand ca obiectivul acestora este de a elimina problemele evidentiate de reprezentantii minoritatilor de-a lungul timpului. in acest sens, a evidentiat schimbarile in sistemul de alegere a conducerii autoguvernarilor, preluarea administrarii institutiilor de invatamant la nivel central si posibilitatea ca acestea sa fie gestionate de catre autoguvernarile minoritare sau de Biserica, reprezentarea parlamentara a minoritatilor nationale, in lumina noilor prevederi ale Legii electorale.
Stop etno-bussines-ului
Aurescu a apreciat modificarile la Legea nationalitatilor, aratand ca acestea ar putea contribui la reducerea fenomenului de etno-business, testul real al eficacitatii acestora urmand sa aiba loc cu prilejul viitoarelor alegeri locale din 2014. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat pozitia partii romane fata de solutia identificata de partea ungara pentru asigurarea reprezentarii parlamentare a nationalitatilor. Astfel, a aratat ca, in lumina noilor prevederi, comunitatile reduse numeric, asa cum este cazul celei romanesti, nu vor beneficia de reprezentare parlamentara adecvata, fiind necesar in opinia partii romane ca reprezentantul minoritatii in Parlamentul ungar sa aiba inclusiv drept de vot. Sub-secretarul de stat Latorcai Csaba a indicat ca sunt inca in discutie, in Ungaria, competentele, printre care si dreptul de vot, pe care le va avea „purtatorul de cuvant” din Parlamentul ungar al minoritatii care nu reuseste sa obtina un numar suficient de voturi pentru a avea un deputat.
Eforturi pentru presa de limba romana
in ceea ce priveste preluarea institutiilor de invatamant de catre autoguvernarile minoritare, partea romana a aratat ca impactul unui astfel de proces trebuie evaluat din perspectiva imperativului asigurarii unui proces educational de calitate. Pe de alta parte, a subliniat necesitatea cresterii numarului de angajati ai redactiilor in limba romana ai sectiilor de radio si TV din Ungaria, asa cum prevede Protocolul sesiunii a saptea, semnat in 2009, al Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor, in conditiile in care aceste redactii au fost afectate de comasarea si reducerea personalului in urma intrarii in vigoare a legii ungare a presei.
Biserici ortodoxe mai multe
Secretarul de stat roman a multumit partii ungare pentru recunoasterea Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria prin noua lege a cultelor, precum si pentru disponibilitatea primariei Budapesta de a oferi un spatiu pentru construirea unei biserici ortodoxe. A subliniat totodata problemele cu care se confrunta Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria si a exprimat speranta ca cele doua parti vor gasi solutiile cele mai potrivite. Bogdan Aurescu a mai mentionat si necesitatea punerii in aplicare a deciziilor anterioare ale sedintelor comune de guvern privind, printre altele, itinerariul cultural al romanilor din Budapesta si amplasarea statuii mitropolitului Andrei saguna la Jula. Demnitarul roman a reiterat interesul partii romane pentru organizarea, cat mai rapida, a unei noi reuniuni a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate romano-ungar de colaborare in domeniul minoritatilor si pentru finalizarea si semnarea Protocolului acestuia. A aratat ca acest instrument este, in continuare, cea mai buna modalitate de evaluare a progreselor si de stabilire de noi prioritati in domeniul protectiei drepturilor minoritatii romanesti din Ungaria.
Sfidare fără margini din partea unui partid etnic maghiar din România. Partidul Popular Maghiar din Transilvania susţine că, după obţinerea autoguvernării speciale pentru aşa-zisul ţinut secuiesc, românii vor beneficia de autonomie culturală.
