Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a precizat că volumul asistenței oficiale pentru dezvoltare acordate de România în anul 2024 a crescut cu 14% comparativ cu 2023. Astfel, datele publicate de OCDE relevă faptul că în 2024 România a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în valoare totală de 587 de milioane de dolari, cel mai ridicat nivel de până în prezent, continuând tendința ascendentă din ultimii zece ani.
Angajament solid
Anunțul OCDE este important inclusiv din perspectiva faptului că România, deși nu este membră a Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE (DAC), rămâne solid angajată în eficientizarea politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, cu impact direct în dezvoltarea statelor partenere și asupra procesului de aderare a țării noastre la OCDE și la DAC.
Principalul beneficiar al asistenței acordate de România în anul 2024 a fost Republica Moldova, cu un procent de peste 50% din totalul acțiunilor bilaterale de asistență oficială pentru dezvoltare (76,6 milioane dolari), în creștere cu 19% față de anul anterior. Acțiunile implementate au contribuit la consolidarea capacității instituționale a Republicii Moldova în vederea aderării la UE, precum și la combaterea efectelor războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Cooperarea constantă a României cu Ucraina, statele din Balcanii de Vest, Africa și Orientul Mijlociu a continuat și în anul 2024, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027, document programatic care ghidează acțiunile României în politica de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară.
România a contribuit, totodată, la efortul de atenuare a efectelor crizei umanitare din Fâșia Gaza, acționând în strânsă coordonare cu partenerii săi internaționali pentru evacuarea și acordarea tratamentului medical de specialitate pentru civili palestinieni în spitale din România.
Informații suplimentare
România, în calitate de stat donator de asistență oficială pentru dezvoltare, raportează către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) acțiunile implementate și contribuțiile acordate de instituțiile publice naționale în sprijinul statelor în curs de dezvoltare. Din această perspectivă, Ministerul Afacerilor Externe, coordonatorul național al politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, desfășoară anual un proces de colectare și raportare către OCDE ale datelor privind asistența oficială pentru dezvoltare acordată la nivel național.
Ajutor în scădere
Ajutorul internațional acordat de donatori oficiali a scăzut în 2024 cu 7,1 % în termeni reali față de 2023, marcând prima reducere după cinci ani consecutivi de creștere, potrivit datelor preliminare colectate de OCDE.
Declinul asistenței oficiale pentru dezvoltare (ODA) a fost cauzat de reducerea contribuțiilor către organizațiile internaționale, de scăderea ajutorului pentru Ucraina, de niveluri mai mici de asistență umanitară și de cheltuieli mai reduse cu refugiații găzduiți în țările donatoare.
În 2024, ODA furnizată de țările membre ale Comitetului pentru Asistență pentru Dezvoltare (CAD) al OCDE a însumat 212,1 miliarde USD, echivalentul a 0,33 % din venitul național brut combinat al membrilor CAD.
„Presiunile asupra finanțării pentru dezvoltare și asupra creșterii țărilor în curs de dezvoltare se intensifică”, a declarat Mathias Cormann, secretar general al OCDE. „Optimizarea eficienței fondurilor disponibile de asistență oficială pentru dezvoltare îi va ajuta pe acești parteneri să facă față presiunilor fiscale, să investească în creștere și să-i protejeze pe cei mai vulnerabili.”
Ajutorul net pentru Ucraina a scăzut cu 16,7 % în termeni reali față de 2023, ajungând la 15,5 miliarde USD, reprezentând 7,4 % din ODA netă totală. Asistența umanitară s‑a redus cu 9,6 %, până la 24,2 miliarde USD.
Cheltuielile ODA destinate refugiaților din interiorul țărilor donatoare au scăzut cu 17,3 % față de 2023, totalizând 27,8 miliarde USD (13,1 % din ODA totală a membrilor CAD, față de 14,6 % în 2023). Pentru cinci țări, aceste costuri au reprezentat în continuare peste un sfert din ODA lor în 2024.
SUA, principalul donator
Statele Unite au rămas principalul donator ODA dintre membrii CAD, cu 63,3 miliarde USD (30 % din totalul CAD), urmate de Germania (32,4 miliarde USD), Regatul Unit (18,0 miliarde USD), Japonia (16,8 miliarde USD) și Franța (15,4 miliarde USD).
„Este regretabil că ODA a scăzut în 2024 după cinci ani de creștere continuă. Mai îngrijorător este faptul că unii dintre principalii donatori au semnalat reduceri suplimentare, chiar semnificative, pentru anii următori”, a afirmat Carsten Staur, președintele CAD al OCDE. „În acest context, este esențial ca ODA să fie direcționată acolo unde este cea mai necesară, mai ales în cele mai sărace și fragile țări. De acum înainte, eradicarea sărăciei, tranziția verde echitabilă și buna guvernanță trebuie să rămână în centru, iar ODA trebuie să atragă și alte surse de finanțare. Îmbunătățirea eficienței ajutorului, împreună cu țările partenere, este cheia pentru a reuși.”
Statistică îngrijorătoare
ODA a crescut în zece state membre CAD și a scăzut în douăzeci și două. Doar patru țări au depășit ținta ONU de 0,7 % din VNB pentru ODA: Danemarca (0,71 %), Luxemburg (1,00 %), Norvegia (1,02 %) și Suedia (0,79 %).
ODA bilaterală netă destinată programelor, proiectelor și asistenței tehnice – excluzând costurile cu refugiații și ajutorul umanitar – a scăzut ușor, cu 1,2 % în termeni reali, parțial din cauza reducerii ajutorului pentru Ucraina. Granturile de ștergere a datoriilor au rămas reduse, la 241 milioane USD.
Estimările preliminare arată că fluxurile ODA bilaterale nete către Africa au totalizat 42 miliarde USD în 2024, în scădere cu 1 % în termeni reali față de 2023. În cadrul acestei sume, ODA netă către Africa Subsahariană a fost de 36 miliarde USD, o scădere de 2 % în termeni reali.
Fluxurile ODA bilaterale nete către grupul țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC) au însumat 35 miliarde USD, cu 3 % mai puțin în termeni reali față de 2023.
PR diplomatic
Într‑un moment în care ajutorul public pentru dezvoltare (ODA) la nivel global a intrat pe un trend descendent – în 2024 scăderea a fost de 7,1 % faţă de anul anterior, prima contracţie după cinci ani de creştere consecutivă – capacitatea ţărilor donatoare de a‑şi menţine angajamentele de solidaritate este din nou pusă la încercare.
România porneşte, în acest context, de pe o bază modestă. Potrivit datelor validate de OCDE, în 2021 volumul total al ODA furnizate de instituţiile publice româneşti a ajuns la 417,26 milioane USD (352,8 milioane EUR), ceea ce a reprezentat 0,15 % din venitul naţional brut (VNB) – de aproape patru ori sub media europeană de 0,51 % din 2023.
Totuşi, cadrul legislativ şi strategic există. Legea 213/2016 consacră politica naţională de cooperare pentru dezvoltare şi a creat agenţia RoAid, iar noul Program multianual strategic 2024‑2027 fixează, pentru prima dată, o ţintă intermediară explicită: atingerea a 0,33 % din VNB alocat ODA până în 2030, în linie cu angajamentul UE faţă de cele mai sărace ţări.
Interese românești
Conform experților, Bucureştiul ar trebui să îşi intensifice eforturile. În primul rând dintr‑o perspectivă de securitate şi politică externă: vecinătăţi fragile sau în conflict – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Balcanii de Vest – pot fi stabilizate mai durabil prin investiţii de dezvoltare decât prin răspunsuri reactive.
În al doilea rând, creşterea ODA deschide pieţe pentru firmele româneşti şi permite statului să îşi proiecteze expertiza în administrarea procesului de aderare la UE, managementul situaţiilor de urgenţă sau tranziţia verde. În fine, România câştigă reputaţional: participarea la soluţii globale consolidează argumentul de aderare la OCDE şi greutatea diplomatică în regiunea extinsă a Mării Negre.
Guvernul român poate facilita acest lucru prin modificarea legislației, lucru care ar facilita transparența. Concomitent, RoAid are nevoie de o reformă instituţională: dublarea personalului specializat, trecerea la evaluare de impact pe rezultate şi un portal public care să permită urmărirea fiecărui proiect până la destinatar.
O parte a efortului bugetar poate fi absorbită prin mecanisme inovatoare de finanţare. Ministerul Finanţelor poate emite obligaţiuni verzi şi sociale, alocând un procent fix (de exemplu 15 %) pentru proiecte eligibile ODA, în timp ce o instituție bancară ar putea administra o linie de garanţii pentru investiţii private cu impact de dezvoltare în statele partenere.
Pachete proiect
Pe plan tematic, Programul 2024‑2027 oferă deja priorităţi clare – consolidarea instituţiilor publice, tranziţia verde şi dezvoltarea umană. Acestea pot fi concretizate printr‑un pachet de proiecte‑pilot în Republica Moldova (digitalizare administrativă şi servicii publice), reconstrucţie rezilientă în Ucraina (spitale modulare şi micro‑reţele energetice) şi parteneriate sud‑sud în Africa francofonă şi în Tanzania, unde România poate oferi expertiză în agricultură de precizie şi securitate alimentară.
Creşterea volumului de ajutor trebuie dublată de parteneriate credibile cu societatea civilă şi sectorul privat. O platformă de co‑finanţare „RoAid +” în care ONG‑urile pot primi până la 90 % finanţare pentru proiecte în LDC şi un fond de coinvestire cu Camera de Comerţ pentru IMM‑uri ar putea multiplica resursele şi ar livra rezultate vizibile la scară locală.
În fine, aderarea la Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare al OCDE – o posibilă ţintă realistă pentru 2028 – ar disciplina raportarea, ar facilita accesul la bune practici şi ar valida maturizarea României ca donator. Pentru a accelera procesul, MAE poate solicita încă de anul viitor o misiune de pre‑screening OCDE şi poate publica un calendar de transpunere a recomandărilor.
Dacă aceste măsuri sunt adoptate consecvent, România ar putea ajunge, la orizontul 2030, la un nivel al ODA de peste 0,33 % din VNB – adică aproximativ un miliard de euro anual, triplu faţă de nivelul actual. Dincolo de cifre, ar fi o investiţie strategică în stabilitatea frontierelor noastre, în influenţa noastră internaţională şi, nu în ultimul rând, în credibilitatea unui stat care doreşte să fie parte a soluţiei la provocările unei lumi tot mai interdependente.
Șeful serviciului rus de informații externe (SVR), Serghei Narîșkin, a reiterat condițiile Rusiei pentru a pune capăt războiului în Ucraina. „În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor” a declarat președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.
Condiții grele
Potrivit agenției TASS, Narîșkin a declarat că Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile de a adera la NATO și la teritoriile anexate de Rusia. ‘Condițiile unui acord de pace includ un statut liber de arme nucleare, neutru pentru Ucraina, demilitarizarea și denazificarea statului ucrainean și abolirea tuturor legilor discriminatorii adoptate după lovitura de stat din 2014’, a spus Narîșkin, referindu-se la răsturnarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici în urma protestelor pro-occidentale. Un acord de pace, a continuat șeful SVR, trebuie să includă de asemenea ‘recunoașterea suveranității și a granițelor teritoriale ale Federației Ruse – actualele granițe teritoriale’. După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, Rusia a anexat și regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojia în urma invaziei lansate în februarie 2022, însă, cu excepția Crimeii, nu controlează în totalitate aceste teritorii. Pe de altă parte, Narîșkin a salutat faptul că dialogul între Rusia și SUA cu privire la un potențial sfârșit al războiului a fost reluat. Vorbind cu prilejul unei vizite în capitala Belarusului, Minsk, Narîșkin a mai spus că Rusia și Belarus, țară învecinată și ea cu Polonia, constată o intensificare a activităților NATO la frontierele lor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia și SUA lucrează din greu la găsirea unei soluții pașnice pentru Ucraina, însă el a acuzat Europa că este interesată de continuarea războiului prin livrarea de armament Kievului. Uniunea Europeană și președintele ucrainean Volodimir Zelenski resping acuzația și insistă că aspiră la ‘pace prin forță’,
Securitate la Marea Neagră
Reprezentanți ai Ucrainei, Regatului Unit, Franței și Turciei au discutat despre securitatea în Marea Neagră, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea găzduită de Turcia este ‘militară, despre securitatea în Marea Neagră în primul rând, despre o coaliție de voluntari, despre pașii corespunzători’, a declarat șeful statului ucrainean la Odesa, unde l-a însoțit pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. Dialogul va continua și zilele următoare, dar deja ‘au avut loc destul de multe astfel de întâlniri, în diferite formate’, a mai spus Zelenski. El a precizat că ‘vorbim despre prezența unui contingent pe mare și credem că Turcia poate avea un loc serios în viitoarele garanții de securitate pentru mare’. ‘Nu este vorba despre încheierea războiului, ci despre ce se va întâmpla după încetarea focului – garanții de securitate’. Rutte a reamintit că ‘Turcia a obținut în 2022 un armistițiu referitor la un acord mai larg privind cerealele’ și a adăugat: ‘să fim pozitivi cu privire la faptul că Turcia încearcă din nou să aducă împreună toate părțile relevante și să sperăm că vor avea succes’.
Eforturi pentru pace
Eforturile președintelui american Donald Trump în vederea unei încetări generale a focului între Kiev și Moscova ”nu sunt facile”, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a denunțat atacurile ruse ”teribile” împotriva civililor în Ucraina. ”Aceste discuții nu sunt facile în special ca urmare a acestei violențe oribile”, a declarat Mark Rutte la Odesa, oraș portuar din sudul Ucrainei, unde a sosit într-o vizită surpriză. ”Dar susținem toate eforturile președintelui Trump în favoarea păcii”, a adăugat șeful NATO, care a calificat drept ”scandaloase atacurile teribile, sistematice” ale Rusiei. El a adăugat că NATO va continua să sprijine Ucraina. ”Poporul ucrainean a îndurat atât de multe – nu în ultimul rând atacul de la Sumî din Duminica Floriilor. Sprijinul NATO este nezdruncinat. Vom continua să ajutăm Ucraina astfel încât să se poată apăra astăzi și să descurajeze o agresiune viitoare, asigurând o pace justă și durabilă”, a scris Rutte pe platforma X, citat de mass-media de la Kiev. Aceste comentarii intervin la câteva zile după un dublu atac rus care a ucis 35 de civili în orașul Sumî, din nord-estul Ucrainei. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a subliniat că țara sa are ”nevoie stringentă” de sisteme de apărare antiaeriană. De asemenea, șeful statului ucrainean s-a pronunțat pentru pregătirea ”rapidă și eficace” a unui contingent militar occidental în Ucraina.
Linii roșii
Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns unor declaraţii făcute de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia. Witkoff s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat recent că acordul de pace va include o reglementare a „aşa-numitelor cinci teritorii”, fără a preciza despre ce anume este vorba. Anterior, într-un interviu cu Tucker Carlson, Witkoff a spus că „cea mai mare problemă în acest conflict sunt aşa-numitele patru regiuni”, dar când a început să le enumere, a enumerat cinci: „Donbas, Crimeea, Luhansk şi alte două”.
Unele declaraţii ale emisarului preşedintelui SUA cu privire la soluţionarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina au atras însă critici la Casa Albă şi în rândul republicanilor, inclusiv din partea trimisului lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, generalul Keith Kellogg.
„În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa.
Anexare ilegală
La mai puţin de 48 de ore după ce a luat masa cu Kirill Dmitriev, trimisul special al lui Vladimir Putin la Washington, Steve Witkoff, reprezentantul special al lui Donald Trump care conduce discuţiile cu Moscova, s-a întâlnit cu preşedintele la Casa Albă şi a transmis un mesaj clar: cea mai rapidă modalitate de a intermedia o încetare a focului în Ucraina, a spus Witkoff, este să sprijine o strategie care ar da Rusiei proprietatea asupra celor patru regiuni din estul Ucrainei pe care a încercat să le anexeze ilegal în 2022, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani şi cinci persoane familiarizate cu situaţia.
Acesta a fost un punct de vedere pe care Witkoff l-a exprimat şi anterior – inclusiv public, într-un podcast cu Tucker Carlson, luna trecută, – dar un punct de vedere pe care Kievul l-a respins în mod repetat şi pe care unii oficiali americani şi europeni l-au respins ca fiind o cerere rusească maximalistă.
În timpul întâlnirii cu Trump, generalul Keith Kellogg, emisarul preşedintelui pentru Ucraina, l-a contrazis pe Witkoff, afirmând că Ucraina, deşi dispusă să negocieze anumite condiţii legate de teritoriile disputate, nu va fi niciodată de acord să cedeze unilateral Rusiei suveranitatea totală asupra teritoriilor, au declarat două dintre sursele Reuters. Întâlnirea s-a încheiat fără ca Trump să ia o decizie de schimbare a strategiei SUA, iar Witkoff a călătorit săptămâna trecută în Rusia pentru a se întâlni cu Putin.
Diplomație de război
Oficialii administraţiei Trump au păreri tot mai divergente în ceea ce priveşte modul de a ieşi din impasul dintre Ucraina şi Rusia. Witkoff şi Kellogg – acesta din urmă favorizând un sprijin mai direct pentru Ucraina – sunt în dezacord cu privire la cea mai bună cale de urmat, potrivit oficialilor americani şi persoanelor familiare cu această chestiune şi a patru diplomaţi occidentali care sunt în contact cu oficialii administraţiei.
Încălcând procedurile normale de securitate, Witkoff l-a invitat pe Kirill Dmitriev, emisarul rus care face obiectul sancţiunilor SUA în urma invaziei Rusiei, la reşedinţa sa personală pentru a lua cina. Acest lucru a declanşat un semnal de alarmă în cadrul Casei Albe şi al Departamentului de Stat, potrivit a două persoane familiarizate cu situaţia. Oficialii americani evită să primească la ei acasă oficiali din Rusia, care dispune de capacităţi sofisticate de culegere de informaţii. Prin urmare, dineul a fost reprogramat şi a avut loc până la urmă la Casa Albă.
Witkoff, un vechi prieten al lui Trump care a contribuit la obţinerea unor victorii diplomatice-cheie pentru preşedinte, a obţinut un anumit sprijin din partea scepticilor Partidului Republican cu privire la Ucraina, însă propunerile sale au stârnit indignarea altor republicani care consideră că administraţia s-a orientat prea mult spre Moscova. Unii republicani din Capitoliu au fost atât de îngrijoraţi de poziţia aparent pro-Rusia a lui Witkoff în interviul cu Carlson, încât mai mulţi l-au sunat după aceea pe consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi pe secretarul de stat Marco Rubio pentru a se plânge, potrivit unei persoane familiarizate cu apelurile.
De la preluarea funcţiei în ianuarie, Trump a răsturnat politica externă a SUA, făcând presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o încetare a focului, în timp ce a relaxat multe dintre măsurile pe care administraţia Biden le luase pentru a pedepsi Rusia pentru invazia sa la scară largă din 2022 a vecinului său.
Schimbare de ștafetă?
Unii oficiali americani şi europeni se tem că, în timp ce Witkoff urmăreşte strategia lui Trump, ruşii profită de lipsa sa de experienţă la masa negocierilor, potrivit celor doi oficiali americani şi a mai mult de o duzină de alte persoane care cunosc deliberările interne ale administraţiei, inclusiv diplomaţi occidentali.
„Witkoff trebuie să plece, iar Rubio trebuie să-i ia locul”, se arată într-o scrisoare din 26 martie a lui Eric Levine, un important donator republican. Scrisoarea, trimisă unui grup care include donatori republicani şi văzută de Reuters, a fost scrisă după interviul cu Carlson şi după o apariţie la Fox News şi îl critică pe Witkoff pentru că l-a lăudat pe Putin.
Trump a declarat în repetate rânduri că doreşte să negocieze o încetare a focului în Ucraina până în luna mai, susţinând că SUA trebuie să pună capăt unui conflict care a ucis sute de mii de oameni şi riscă să ajungă la o confruntare directă între SUA şi Rusia, care au arme nucleare. Însă două acorduri parţiale de încetare a focului – unul privind infrastructura energetică şi unul pentru Marea Neagră – s-au blocat, iar preşedintele a devenit frustrat din cauza lipsei de progrese.
Witkoff joacă un rol central – şi în creştere – în politica externă a administraţiei Trump. Chiar înainte ca Trump să preia funcţia, Witkoff a ajutat la asigurarea unei încetări a focului în Gaza, care a fost mult timp căutată – şi ulterior a negociat întoarcerea unui cetăţean american, Marc Fogel, din Rusia.
El a călătorit recent în Rusia, pentru a treia oară, pentru a se întâlni cu Putin şi este aşteptat în Orientul Mijlociu pentru discuţii cu Iranul, conducând efectiv încă o misiune de securitate naţională de maximă prioritate.
Idei contestate
Witkoff a lansat pentru prima dată public ideea de a preda Rusiei cele patru regiuni ucrainene – Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson – în interviul din 21 martie cu Carlson. „Sunt vorbitoare de limbă rusă”, a spus el despre teritoriile ucrainene estice. „Au avut loc referendumuri în cadrul cărora majoritatea covârşitoare a populaţiei a indicat că doreşte să se afle sub conducerea Rusiei”, a adăugat el, preluând teza Moscovei.
Comentariile lui Witkoff au şocat, de altfel, mulţi oficiali americani din domeniul securităţii naţionale, pentru că retorica trimisului special a reflectat-o pe cea a oficialilor ruşi. Guvernele occidentale au calificat referendumurile organizate în grabă în septembrie 2022 drept o farsă şi s-au angajat să nu recunoască rezultatele acestora.
La doar câteva zile după interviul lui Carlson, The Wall Street Journal, ziar deţinut de News Corp a lui Rupert Murdoch, un conservator, a publicat un editorial intitulat „Steve Witkoff ia partea Kremlinului”.
Democraţii au intervenit şi ei. „Witkoff şi Trump au comis un păcat capital al diplomaţiei: şi-au expus pe deplin disperarea pentru o înţelegere”, a declarat Ned Price, fost purtător de cuvânt al Departamentului de Stat în timpul preşedintelui Joe Biden.
Totuşi, Witkoff are şi o mulţime de apărători în cadrul administraţiei, care spun că a fost calomniat pe nedrept de către oficialii din domeniul politicii externe, care au viziuni belicoase într-un Partid Republican ce a renunţat tot mai mult la intervenţia externă. Witkoff şi Trump menţin încă o relaţie personală puternică, potrivit mai multor persoane familiarizate cu relaţia lor.
„Trimisul special Witkoff a adus pe scena diplomatică o bogată experienţă de negociere în sectorul privat şi (un ritm de) urgenţă, iar rezultatele se văd deja în doar câteva săptămâni”, a declarat consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz pentru The Hill.
Îngrijorările aliaților
Pentru aliaţii SUA, argumentele şi lipsa de progrese în vederea unui acord de pace contribuie la sentimentul că SUA nu au un plan clar pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Doi oficiali europeni, care au avut contacte recente cu administraţia, au declarat că au existat presiuni pentru ca echipa de negociere să obţină rapid rezultate, ceea ce i-a îngrijorat că SUA ar putea accepta nu numai mişcări ce ar putea submina Ucraina, ci şi propria arhitectură de securitate a Europei. Oficialii, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că nu au ieşit liniştiţi de la discuţii şi nu au simţit că există obiective finale clare din partea americană.
În ciuda discuţiilor frecvente dintre Witkoff şi Kellogg, administraţia nu a stabilit un proces coordonat de politică privind Ucraina. Contrar practicii standard, Consiliul Naţional de Securitate a găzduit o singură reuniune pe această temă a principalilor membri – o reuniune care îi include pe toţi sau majoritatea consilierilor de securitate naţională ai preşedintelui, a declarat o persoană familiarizată cu această chestiune, ceea ce a dus la o şi mai mare confuzie în cadrul administraţiei şi printre aliaţii din Europa cu privire la direcţia discuţiilor de pace.
Doi diplomaţi occidentali de rang înalt care sunt în contact cu administraţia au declarat că ei cred că Washingtonului îi lipseşte un „plan clar” privind modul de a merge mai departe şi ce să facă dacă Rusia continuă să tragă de timp. „Uneori auzim lucruri contradictorii din diferite părţi ale administraţiei”, a declarat unul dintre diplomaţi, vorbind sub rezerva anonimatului. „Acest lucru contribuie, de asemenea, la sentimentul că nu există un plan real în acest sens”, a confirmat el.
Ucraina, pregătiri de război prelungit
Ucraina nu pare să se aştepte la o încetare a ostilităţilor prea curând, în ciuda cuvintelor optimiste ale emisarului american Steve Witkoff, care s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin la Moscova. Preşedintele Volodimir Zelenski a depus marţi în Rada Supremă, parlamentul ucrainean, două proiecte de lege care prevăd prelungirea duratei legii marţiale şi a duratei mobilizării generale, care sunt în vigoare de la invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie 2022.
Proiectele de lege propun prelungirea duratei legii marţiale în Ucraina şi a mobilizării generale cu încă 90 de zile, adică până la 6 august. Acesta va fi cel de-al 15-lea vot în Verhovna Rada pentru prelungirea legii marţiale şi a mobilizării de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.
Ultima dată, parlamentul votase la 15 ianuarie în favoarea proiectelor de lege pentru prelungirea legii marţiale şi a mobilizării în Ucraina până la 9 mai 2025.
Această nouă prelungire de 90 de zile nu este o surpriză în sine. În ciuda începerii discuţiilor diplomatice, luptele continuă să facă ravagii în Ucraina, Kievul afirmând chiar că Moscova şi-a lansat „ofensiva de primăvară” în ultimele zile. Ritmul asalturilor ruseşti este în creştere, cu câştiguri teritoriale din ce în ce mai mari, care de fapt încetiniseră în ultimele trei luni de-a lungul întregii linii de front de o mie de kilometri.
Ucrainenii se tem, de asemenea, de crearea a cincisprezece noi divizii ruseşti care ar putea fi desfăşurate pe câmpul de operaţiuni încă de la sfârşitul anului 2025.
Dar menţinerea legii marţiale împiedică din punct de vedere juridic organizarea de alegeri în Ucraina, în special alegeri parlamentare şi prezidenţiale, dorite de preşedintele american Donald Trump, care a avut din nou cuvinte foarte dure la adresa lui Volodimir Zelenski. „Uite ce e, când începi un război, trebuie să ştii că poţi câştiga. Nu începi un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine şi apoi te aştepţi ca oamenii să îţi livreze rachete”, a declaratTrump, în Biroul Oval, aruncând din nou vina pentru război pe umerii preşedintelui ucrainean.
Chiar dacă legea marţială este prelungită până în august, ea poate fi ridicată înainte de această dată printr-o nouă dispoziţie legislativă, dacă se ajunge la o încetare a focului sau la un acord de pace între Washington, Moscova şi Kiev.
Joc de glezne la Casa Albă?
SUA au refuzat să susţină o declaraţie a G7 de condamnare a atacului Rusiei asupra oraşului Sumî din Duminica Floriilor, cel mai sângeros din acest an, soldat cu cel puţin 35 de morţi, invocând dorinţa de a menţine negocierile cu Moscova pe calea cea bună.
Rusia a lansat două rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, inclusiv una echipată cu muniţii cu dispersie, asupra oraşului Sumî din nord-estul Ucrainei, duminică dimineaţă, în timp ce ucrainenii participau la slujbele religioase de Florii. Cel puţin 35 de persoane au fost ucise şi 119 rănite în atac, inclusiv copii, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.
SUA caută o înţelegere pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, trimisul special al preşedintelui Trump întâlnindu-se cu preşedintele Vladimir Putin pentru a discuta despre o încetare a focului, în ciuda atacurilor continue ale Rusiei. De aceea, administraţia preşedintelui Donald Trump le-a spus aliaţilor că nu poate semna declaraţia care denunţa atacul, întrucât „lucrează pentru a păstra spaţiul de negociere a păcii”, potrivit unor persoane familiarizate cu corespondenţa diplomatică.
Canada, care deţine preşedinţia G-7 în acest an, le-a spus aliaţilor că, fără aprobarea SUA, ar fi imposibil să meargă mai departe cu declaraţia, potrivit aceloraşi persoane.
Ambasada SUA la Londra a refuzat să comenteze. De asemenea, Casa Albă, Consiliul Naţional de Securitate al SUA şi guvernul canadian nu au răspuns imediat solicitărilor Bloomberg News pentru comentarii.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut luni că a efectuat atacul asupra Sumî, într-o postare pe Telegram, susţinând în acelaşi timp că a lovit o reuniune a personalului militar de comandă din oraş şi a ucis peste 60 de militari.
Declaraţia G-7 plănuia să spună că atacul de la Sumî este dovada că Rusia este hotărâtă să continue războiul, potrivit unor proiecte văzute de Bloomberg News.
Trump a adoptat un ton diferit, descriind atacul, duminică seară, ca fiind „teribil”, dar adăugând, fără să elaboreze, că i s-a spus că Rusia „a făcut o greşeală”. Trump, care îşi continuă ambiţia de a ajunge rapid la un acord pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a trecut la învinuirea predecesorului său Joe Biden şi a lui Zelenski, alături de Putin, pentru război.
Atacul Rusiei asupra Sumî a avut loc la două zile după ce preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, timp de aproape cinci ore, la Sankt Petersburg, pentru a discuta despre o încetare a focului în Ucraina. Discuţiile cu Putin au deschis posibilitatea de a „remodela” relaţia Rusia-SUA şi de a stabiliza regiunea prin intermediul unor „oportunităţi comerciale foarte convingătoare”, a declarat Witkoff pentru Fox News luni seară, fără a da detalii.
Condamnări internaționale
În urma atacului de la Sumî, aproape 50 de ţări şi organizaţii internaţionale au vorbit în sprijinul Ucrainei, a declarat Zelenski luni, în discursul său zilnic către naţiune.
Zelenski a declarat că Kievul a răspuns pozitiv la propunerea lui Trump de încetare totală şi necondiţionată a focului şi de încetare a atacurilor precum cele din Sumî şi Krivoi Rog, oraşul său natal din sudul ţării, unde o lovitură rusească asupra unui loc de joacă pentru copii a ucis 20 de persoane la începutul acestei luni.
Au trecut 34 de zile de la propunerea lui Trump de armistiţiu, timp în care Rusia a continuat să atace Ucraina, a declarat Zelenski luni seara. Putin rămâne hotărât să ducă războiul şi va continua să facă acest lucru în absenţa unor presiuni serioase, a avertizat liderul ucrainean.
Desant diplomatic NATO
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, aflat în tranzit la Chișinău după o vizită surpriză la Odesa. Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii în Ucraina și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025, informează președinția Republicii Moldova. Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor. Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic, mai informează președinția Republicii Moldova.
Scandal de spionaj?
Unul dintre principalii consilieri ai secretarului american al apărării Pete Hegseth, Dan Caldwell, a fost escortat marţi din Pentagon după ce a fost identificat ca potenţial vinovat în urma unei anchete privind scurgeri de informaţii de la Departamentul Apărării, a declarat un oficial american, citat de mass-media internațională.
Caldwell a fost plasat în concediu administrativ pentru „o divulgare neautorizată” de informaţii, a declarat oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului.
„Ancheta rămâne în desfăşurare”, a menţionat oficialul, fără a oferi detalii despre natura presupusei dezvăluiri, inclusiv dacă a fost făcută unui jurnalist sau altcuiva.
Administraţia preşedintelui Donald Trump a trecut la urmărirea agresivă a scurgerilor de informaţii, un efort care a fost salutat cu entuziasm de Hegseth la Pentagon.
O notă din 21 martie semnată de şeful de cabinet al lui Hegseth, Joe Kasper, a solicitat o anchetă privind „recentele divulgări neautorizate de informaţii privind securitatea naţională care implică comunicaţii sensibile”.
Nota lui Kasper a lăsat deschisă posibilitatea unui test poligraf, deşi nu a fost clar dacă Caldwell a fost supus la unul.
Deşi Caldwell nu este la fel de bine cunoscut ca alţi înalţi oficiali ai Pentagonului, el a jucat un rol esenţial în calitate de consilier al lui Hegseth. Importanţa sa a fost subliniată într-un lanţ de mesaje pe Signal dezvăluit de publicaţia The Atlantic luna trecută. În chat-ul respectiv, Hegseth îl numea pe Caldwell drept cel mai bun punct de contact pentru Consiliul Naţional de Securitate în pregătirea lansării loviturilor împotriva rebelilor Houthi din Yemen.
Opinii izolaționiste
Caldwell a atras atenţia la Washington pentru opiniile din trecut pe care criticii le-au numit izolaţioniste, dar despre care susţinătorii au spus că au căutat să redimensioneze priorităţile de apărare ale Americii. Veteran al Corpului Puşcaşilor Marini care a fost detaşat în Irak, Caldwell a fost citat spunând înainte de a merge la Pentagon că Americii i-ar fi fost mai bine dacă trupele americane ar fi rămas acasă. „Cred că războiul din Irak a fost o crimă monstruoasă”, a declarat Caldwell pentru Financial Times în decembrie 2024.
El a fost, de asemenea, sceptic cu privire la asistenţa militară americană pentru Ucraina şi a pledat pentru retragerea SUA din Europa.
Decizia de a-l pune pe Caldwell în concediu administrativ este separată de valul de concedieri de când Hegseth, un fost prezentator Fox News şi veteran al armatei, a preluat conducerea Pentagonului în ianuarie.
Printre aceste concedieri s-au numărat şeful Statului Major Întrunit, amiralul şef al Marinei, şeful Comandamentului cibernetic al SUA şi cei mai buni avocaţi militari americani. Săptămâna trecută a fost demis reprezentantul militar al SUA la Comitetul militar al NATO.
Decapitare administrativă
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a inițiat procedurile pentru demiterea guvernatorului regiunii nord-estice Sumî, Volodimir Artiuk, după ce o ceremonie de decorare a unor militari ucraineni desfășurată duminică în capitala omonimă a acestei regiuni a fost ținta unui atac rusesc cu rachete care a ucis cel puțin 35 de persoane. Cu o zi înaintea atacului rusesc, un primar ucrainean din regiunea Sumî l-a acuzat pe guvernatorul regional că pune în pericol locuitorii capitalei provinciei prin organizarea acolo a unei ceremonii pentru decorarea unor militari din Brigada 117 de Apărare Teritorială a armatei ucrainene. Guvernatorul Volodimir Artiuk a confirmat că militari ucraineni se adunaseră în acel loc pentru o ceremonie de decorare, dar a susținut că nu el a avut inițiativa evenimentului. Două rachete balistice Iskander-M lansate duminică de Rusia asupra orașului Sumî au provocat cel puțin 35 de morți și 117 răniți, potrivit autorităților ucrainene. Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul a țintit o reuniune a unor ofițeri din comandamentul armatei ucrainene și a acuzat Ucraina că folosește civilii ca scuturi umane. Ministerul rus susține că a ucis cel puțin 60 de militari ucraineni în acest atac, dar surse oficiale ucrainene a confirmat decesul a doar doi militari din cele 35 de persoane ucise. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a menționat că atacul a fost efectuat în condițiile unor operațiuni active de apărare antiaeriană și de război radio-electronic desfășurate de armata ucraineană, explicație ce ar putea sugera o recunoaștere a posibilității ca rachetele să nu-și fi atins ținta conform coordonatelor stabilite.
Banca Centrală a Turciei a înregistrat, anul trecut, pierderi de 700,4 miliarde lire (18,4 miliarde de dolari), conform bilanțului contabil publicat marți în Monitorul Oficial republican, citat de mass-media internațională.
Pierderi mai mici în 2024
Pierderile de anul trecut sunt mai mici decât cele înregistrate în 2023, de 818,2 miliarde de lire (25,25 miliarde de dolari la acea dată), provocate în principal de o schemă de protejare a depozitelor bancare ale populației. Aceste pierderi au obligat Banca Centrală a Turciei să nu mai plătească dividende către Trezorerie în 2023, situație care se va repeta și pentru anul 2024. Din punct de vedere juridic, Banca Centrală a Turciei este o companie pe acțiuni. După primul război mondial, fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, a dorit să înființeze o Banca Centrală și în acest sens a cerut ajutorul populației, astfel că mii de oamenii și-au investit economiile. În 1930, când a fost înființată Banca Centrală a Turciei, Guvernul deținea în mod direct doar 15% din acțiuni, o participație care a fost majorată de-a lungul anilor până la 55% în prezent. Acțiunile sale de tip A nu oferă un statut excepțional însă Banca este obligată de actele sale constitutive să trimită spre Trezorerie ce rămâne după taxe, dividende și contribuții la rezerve. Problema este că, spre deosebire de Elveția și alte câteva state unde acțiunile la Banca Centrală sunt tranzacționate în mod public, în Turcia nu există o piață pentru aceste titluri, ceea ce înseamnă că ele practic nu au valoare. Grecia deține mai puțin de 10% din acțiunile Băncii sale Centrale. În Africa de Sud, Banca Centrală are peste 600 de proprietari iar Banca Națională a Elveției, înființată în 1907, este deținută în proporție de jumătate de acționari privați cu drepturi de vot limitate.
Taxe majorate
Anterior, autoritățile din Turcia au dorit să majoreze taxa care se aplică pentru depozitele bancare în lire și fondurile de pe piața monetară, în încercarea de acoperi un deficit bugetar care este estimat la aproximativ 5% din PIB pentru anul 2024. Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, nu fost luată încă o decizie cu privire la cât de mult va fi majorată taxa respectivă. În plus, nu este clar nici dacă taxa respectivă, care în prezent variază între 5% și 10%, se va aplica la toate depozitele bancare. Majorarea taxei pentru depozitele în lire riscă să facă economisirea în moneda locală mai puțin atractivă, și ar putea să îi facă pe oameni să caute alternative, precum dolarii și acțiunile locale. În plus, măsura vine într-un moment în care Banca Centrală a Turciei încearcă să creeze un echilibru între începutul unui ciclu de reducere a dobânzilor și o rată a inflației care rămâne de aproape nouă ori mai mare decât ținta de 5%. Rata anuală a inflației în Turcia era așteptată să se reducă la aproximativ 41% în luna ianuarie, de la 44,4% în decembrie. Banca Turciei a redus dobânda de politică monetară la ultimele două ședințe, până la 45%. În prezent, instituția monetară își propune să reducă inflația până la 21% la finele acestui an, și în paralel să continue cu reducerile de dobândă la următoarele șapte reuniuni de politică monetară din acest an. Ultima dată când taxele la depozitele în lire au fost majorate a fost în luna noiembrie 2024. Nivelul acestei taxe este programat să fie revizuit în data de 31 ianuarie însă sursele citate de Bloomberg au precizat că este posibil ca planurile de revizuire să sufere modificări.
Politică dură
Banca Centrală a Turciei a redus anterior cu 250 puncte de bază dobânda de politică monetară, pentru a doua lună consecutiv. Comitetul de politică monetară de la Banca Turciei, condus de guvernatorul Fatih Karahan, a redus rata dobânzii la 45%, de la 47,5%, în linie cu estimările. În comunicat, instituția a renunțat să se refere la inflația lunară, care până acum a fost un indicator cheie, și a precizat că politica monetară va fi determinată analizând inflația așteptată și cea realizată. Mulți analiști preconizează că Banca Centrală a Turciei o să relaxeze politica monetară în același ritm la următoarele șapte reuniuni din acest an. Comitetul de politică monetară a renunțat, de asemenea, să se refere la convergența așteptărilor inflaționiste cu traiectoria estimată de oficiali, și a indicat că deciziile se vor lua la fiecare reuniune, în funcție de evoluția inflației. Conform datelor publicate recent de Institutul de Statistică (TurkStat), inflația s-a redus la 44,38% luna trecută, de la 47,09% în noiembrie și 48,58% în octombrie. Analiștii se așteptau la un nivel de 45,2% în decembrie. Este cel mai redus nivel al inflației din iunie 2023. Banca Centrală a Turciei are ca obiectiv o rată a inflației de 21% la finalul anului. Evoluția prețurilor în primele luni din acest an va fi decisivă în determinarea nivelului dobânzilor, apreciază analiștii. În decembrie, Guvernul a decis pentru 2025 majorarea salariului minim cu 30%, o creștere mai redusă decât cea din 2024.
Regiunea Mării Negre a avut întotdeauna valoare strategică, a declarat ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, care a participat la reuniunea ambasadorilor UE acreditați la București. Reuniunea ambasadorilor UE a avut loc la invitația ambasadorului Poloniei în România, Pawel Soloch, iar evenimentul a fost organizat în contextul deținerii de către Polonia a președinției Consiliului Uniunii Europene.
Priorități poloneze
Discuțiile s-au concentrat asupra priorităților Poloniei în domeniul apărării pe durata mandatului, precum și pe principalele direcții de acțiune ale României în acest sector, în contextul actualelor provocări de securitate la nivel regional și internațional, relatează surse oficiale. Potrivit sursei citate, ministrul Angel Tîlvăr și-a exprimat sprijinul pentru obiectivele strategice europene prezentate în cadrul Cartei Albe privind pregătirea europeană pentru apărare 2030. ‘Prin noul instrument financiar denumit SAFE (Security Action for Europe), propus de Comisia Europeană, statele membre ale UE vor putea investi suplimentar pentru achizițiile comune din domeniul apărării. Am reiterat interesul României pentru mai multe domenii prioritare din Carta Albă, care să permită dezvoltarea de capabilități, în concordanță cu nevoile Armatei Românei’, a subliniat Tîlvăr. Oficialul român a reafirmat angajamentul ferm al țării noastre față de securitatea frontierei estice a Uniunii Europene, punând accent pe rolul strategic al regiunii Mării Negre. Ministrul Apărării Naționale a evidențiat faptul că războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei a impus nu doar întărirea posturii de apărare în Europa, ci și accelerarea demersurilor de consolidare a mecanismelor de finanțare europeană pentru proiectele comune de dezvoltare și achiziție de echipamente militare.
Strategia UE pentru Marea Neagră
‘Regiunea Mării Negre a avut întotdeauna valoare strategică și ne bucurăm să vedem că tot mai multe state împărtășesc această evaluare. Liderii UE au mandatat, în iunie 2024, elaborarea unei Strategii a Uniunii Europene pentru Marea Neagră. În același spirit, vom continua să promovăm importanța regiunii Mării Negre, pentru ca aceasta să rămână o prioritate pe agenda UE și pe cea a NATO. Îmi exprim aprecierea față de toți aliații care dislocă trupe și capabilități pe teritoriul național pentru întărirea Flancului Estic. Prezența dumneavoastră continuă reprezintă o dovadă a unității și solidarității care definesc Alianța noastră’, a arătat ministrul român al Apărării Naționale, citat de mass-media. De asemenea, Angel Tîlvăr a subliniat importanța regiunii Balcanilor de Vest, zonă de interes strategic pentru România. În acest context complex de securitate, țara noastră și-a demonstrat angajamentul prin participarea substanțială la misiunile și operațiile UE, ministrul evidențiind, în acest sens, misiunea EUFOR Althea, unde România deține comanda forței și contribuie cu un număr semnificativ de militari.
Implicare internațională
Ministrul Angel Tîlvăr a participat la Reuniunea Coaliției de Voință (Coalition of the Willing) în formatul miniștrilor Apărării, desfășurată la sediul Cartierului General al NATO din Bruxelles, condusă de Marea Britanie și Franța, context în care a subliniat poziția țării noastre privind un acord de pace între Ucraina și Rusia. ”România, cu cea mai lungă frontieră terestră și maritimă cu Ucraina dintre statele membre ale NATO, este direct interesată de încetarea conflictului și de încheierea unui acord de pace care să includă garanții solide de securitate pentru Ucraina. Conform deciziilor adoptate la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 martie, România a subliniat, la această reuniune, importanța cooperării transatlantice în acest proces, precum și poziția prin care consideră că negocierile de pace nu pot avea loc fără participarea Ucrainei și a Europei”, transmite MApN de la București, citat de mass-media regională. Ministerul reiterează faptul că România nu are în vedere trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean.
Sprijin logistic
În schimb, este analizată posibilitatea acordării unui sprijin pe linie logistică a forțelor internaționale implicate în implementarea garanțiilor de securitate post-conflict. Ministerul Apărării Naționale afirmă că va urmări procesul de planificare și coordonare cu partenerii internaționali. Acest angajament reflectă poziția strategică a României și importanța pe care o acordă securității euroatlantice. În cadrul reuniunii, Angel Tîlvăr a subliniat importanța unei păci durabile în Ucraina care poate contribui și la securitatea și menținerea parcursului european al Republicii Moldova. Asigurarea securității maritime și a libertății de navigație reprezintă elemente esențiale ale viitorului acord de pace. În acest sens, ministrul Apărării Naționale a evidențiat rolul Grupului operativ de deminare din Marea Neagră – MCM Black Sea – și a valorii adăugate de această inițiativă de cooperare aliată pentru a contribui la siguranța navigației și a securității maritime.
Prezență italiană
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, împreună cu ambasadorul Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, au participat recent în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, la ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Italiene pentru executarea, timp de patru luni, a misiunilor de Poliție Aeriană Întărită în zona de sud a Alianței Nord-Atlantice. Ceremonia marchează începutul unei noi rotații în cadrul contribuției Italiei la securitatea spațiului aerian aliat, relatează sursa citată. Potrivit unui comunicat al MApN, Angel Tîlvăr a evidențiat că este pentru a șasea oară când Forțele Aeriene Italiene desfășoară o astfel de misiune în România, confirmând angajamentul ‘ferm’ față de apărarea colectivă și solidaritatea între statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. ‘Prezența Forțelor Aeriene Italiene în România este o demonstrație clară a voinței colective a partenerilor NATO de a lucra împreună sub umbrela celei mai mari alianțe de apărare din istoria omenirii. Este, de asemenea, o dovadă solidă a angajamentului constant al Italiei în ultimii ani față de securitatea regiunii noastre și a întregii Alianțe’, a menționat ministrul român. La ceremonie au participat reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării Naționale, ai Ambasadei Italiei la București, ai Centrului NATO de Operații Aeriene (CAOC) Torrejon, precum și ai Statului Major al Forțelor Aeriene Române.
Eurofighter la Marea Neagră
‘Profit de această oportunitate pentru a saluta desfășurarea continuă a detașamentelor Forțelor Aeriene Italiene, fiind una dintre numeroasele inițiative pe care aliații NATO le pun în aplicare pentru a întări apărarea în regiune, pe măsură ce Rusia își continuă agresiunea militară în Ucraina’, a precizat ministrul român Angel Tîlvăr, citat de mass-media regională. Detașamentul italian este alcătuit din aproximativ 180 de militari – piloți și personal tehnic – și șase aeronave Eurofighter. Timp de patru luni, aceștia vor acționa împreună cu Forțele Aeriene Române pentru protejarea spațiului aerian al NATO, printr-o misiune de supraveghere și reacție rapidă. Cooperarea dintre cele două forțe aeriene contribuie ‘semnificativ’ la consolidarea capacității de descurajare a NATO și la întărirea interoperabilității între aliați, a subliniat MApN, citat de mass-media regională.
Miniștrii Comerțului din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc pentru a discuta răspunsul Europei la noile tarife impuse de Statele Unite. În ciuda presiunilor exercitate de unele state membre pentru un răspuns ferm, România, Ungaria, Italia și Grecia se pronunță împotriva escaladării tensiunilor comerciale cu Washingtonul.
Președintele american a anunțat, pe 2 aprilie, taxe vamale de 20% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, 34% pentru cele din China, 31% pentru Elveția, 26% pentru India, 10% pentru Marea Britanie, 10% pentru Brazilia. Donald Trump a insistat că orice produs care intră în SUA va fi taxat cu cel puțin 10%. Trump a anunțat și taxe vamale de 46% pentru produsele importate din Vietnam, 49% pentru cele din Cambodgia, 37% pentru cele din Bangladesh și 32% pentru cele din Indonezia. De asemenea, au fost majorate taxele vamale pentru produsele importate din China cu încă 34 puncte procentuale, după tarifele anterioare de 20%.
Măsuri dure
Președintele american Donald Trump a impus o serie de măsuri comerciale dure împotriva UE: taxe sectoriale pentru oțel și aluminiu, o taxă separată pentru industria auto și un tarif general de 20% pentru majoritatea celorlalte produse europene. În acest context, Comisia Europeană analizează opțiunile disponibile înainte de a elabora un răspuns coordonat.
„Obiectivul principal este transmiterea unui mesaj unitar la finalul reuniunii”, a declarat un diplomat european de rang înalt, subliniind dificultatea menținerii unei poziții comune în condițiile divergențelor existente. Franța și Germania susțin un răspuns rapid și ferm, însă alte state – inclusiv România – pledează pentru evitarea unei escaladări.
Conform sursei britanice, majoritatea statelor membre sprijină strategia Comisiei de a câștiga timp, pregătind măsuri alternative și fiind deschise la concesii, în încercarea de a determina SUA să renunțe la noile tarife.
Susținătorii unei reacții dure solicită Comisiei Europene să activeze un instrument special de apărare comercială – așa-numitul „instrument anti-coerciție” – care ar permite sancționarea companiilor americane, în special din sectorul tehnologic și al serviciilor.
Pentru a activa acest mecanism este necesară o majoritate calificată în Consiliul UE, ceea ce implică sprijinul tuturor statelor mari, inclusiv al Italiei. Premierul italian Giorgia Meloni este pusă în fața unei alegeri dificile între susținerea colegilor săi conservatori din SUA și solidaritatea cu statele membre ale UE.
Pregătiri europene
Un raport recent al Centrului pentru Politici Europene recomandă Uniunii să pregătească un răspuns puternic, inclusiv prin utilizarea instrumentului anti-coerciție, alături de eforturi diplomatice. „Tarifele impuse de Trump nu sunt doar măsuri comerciale – ele reprezintă o încercare de a rescrie regulile economice globale și de a impune o poziție dominantă asupra Europei și altor parteneri”, afirmă autorul raportului, Georg Riekeles.
Într-un mesaj video transmis duminică, premierul Meloni a anunțat că guvernul italian este pregătit să protejeze companiile afectate de aceste măsuri. Deși a exprimat dezacordul față de decizia SUA, ea a subliniat că Italia va utiliza toate instrumentele disponibile – economice și diplomatice – pentru a susține sectoarele expuse la noile tarife.
Meloni a profitat de ocazie pentru a critica și reglementările europene interne, precum pachetul Green Deal, pe care îl consideră o povară suplimentară pentru mediul de afaceri. „Cerem din nou Europei să revizuiască aceste reglementări ideologice și suprareglementările care se transformă în tarife interne, cu efecte negative asupra competitivității noastre”, a declarat aceasta în fața congresului partidului Liga.
Presa italiană anunță că Meloni ar putea efectua o vizită oficială la Washington înainte de Paște, unde este posibil să se întâlnească cu Donald Trump – o întrevedere importantă pe fondul tensiunilor economice transatlantice.
SUA vs. UE?
Statele Uniunii Europene nu pot negocia individual cu Statele Unite ale Americii cu privire la tarife, a declarat ministrul de externe italian Antonio Tajani. La rândul ei, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a atenționat împotriva ‘alarmismului’ legat de anunțul lui Trump. ‘Nu puteți negocia cu Statele Unite întrucât comerțul internațional este o competență a Comisiei Europene, așa încât comisarul (pentru comerț) (Maros) Sefcovic negociază, ascultă și discută cu noi’, a explicat Tajani, care este și vicepremier, în marja unei reuniuni ministeriale a NATO de la Bruxelles. ‘Atunci trebuie să lucrăm cu americanii la nivel european pentru a obține o reducere, sper să putem obține o reducere la jumătate, adică să ajungem la o creștere de doar 10% a tarifelor’, a adăugat oficialul italian. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri impunerea de tarife de 20% importurilor din UE, într-un pachet mai amplu de majorări de taxe impuse principalilor parteneri comerciali ai SUA.
Demersuri italiene
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a atenționat la rândul său că alarmismul legat la noile tarife ale lui Trump ar putea ajunge să fie mai nociv decât tarifele în sine. ‘Evident că sunt preocupată, este o problemă care trebuie rezolvată’, a spus Meloni, în timpul unei vizite pe vasul de antrenament Amerigo Vespucci al marinei italiene din Ortona, în regiunea centrală Abruzzo. ‘Dar nu aș face din asta o catastrofă cum am auzit în ultimele zile. În mod paradoxal, acest lucru mă îngrijorează mai mult decât tarifele în sine’, a afirmat șefa guvernului italian. ‘Vorbim despre o piață importantă, cea din SUA, care reprezintă aproximativ 10% din exporturile noastre. Dar nu ne vom opri exportul în SUA’, a adăugat ea
Efect negativ
Capitalizarea Bursei de la București s-a redus cu peste 28 de miliarde de lei în săptămâna care se încheie duminică, marcată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea unor noi taxe vamale. În intervalul 31 martie – 4 aprilie, capitalizarea BVB (piața de acțiuni) a scăzut la 345,508 miliarde de lei, cea mai redusă valoare a acțiunilor din acest an, de la 373,548 în săptămâna anterioară, pe fondul unui număr în creștere de tranzacții cu acțiuni – 30.526 față de 23.588, potrivit datelor publicate de mass-media de la București. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 4 aprilie, când rulajul a depășit 121 milioane de lei, și cea mai slabă luni, 31 martie – 44,2 milioane de lei. Cele mai lichide acțiuni, în perioada 28 martie – 4 aprilie, au fost titlurile Banca Transilvania, care au general schimburi de 121,290 milioane de lei, urmate de titlurile Romgaz – 30,005 milioane de lei și OMV Petrom – 25,019 milioane de lei. Cele mai importante aprecieri au fost consemnate de acțiunile Mecanică Fină (plus 20,95%), Electroaparataj (plus 14,81%) și SIF Hoteluri (plus 11,34%) iar cele mai severe scăderi au fost înregistrate în dreptul titlurilor Erste Goup Bank (minus 14,94%), Electrica (minus 12,36%) și Impact Developer&Contractor (minus 11,99%).
Efecte externe
În plan extern, pe final de săptămână, indicele S&P 500 al Bursei de la New York a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni, reducând valoarea totală a companiilor din acest indice cu 5.400 miliarde de dolari în doar două sesiuni, după ce Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA (Fed), a spus vineri că taxele vamale anunțate de Administrația Trump ‘ar putea avea un efect persistent asupra inflației’, transmit Reuters și Bloomberg. Și indicele Nasdaq 100 al Bursei de la New York a scăzut cu 6,1%. De asemenea, bursele europene au închis vineri în scădere puternică. Bursa de la Londra a închis cu deprecieri de 4,95%, Bursa de la Frankfurt a închis cu o scădere de 4,95% iar Bursa de la Paris a închis în scădere cu 4,26%.
Tratament ori populism?
Donald Trump a relativizat panica bursieră cauzată de noile sale taxe vamale, comparând-o cu ”un tratament” destinat să vindece bolile economiei americane. ”Uneori trebuie să iei un tratament pentru a te vindeca”, le-a declarat președintele Statelor Unite jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial Air Force One, în timp ce indicii bursieri se îndreptau spre o nouă scădere luni. Întors la Washington după un weekend la reședința sa Mar-a-Lago, în Florida, președintele a fost întrebat despre prăbușirea piețelor financiare de când a anunțat săptămâna trecută taxe vamale de cel puțin 10% la toate importurile americane. El a asigurat că țara sa este ”mult mai puternică” de la anunțul acestor măsuri și a subliniat că scăderea piețelor nu a fost o dorință deliberată din partea sa. ”Dar vreau să rezolvăm deficitul pe care îl avem cu China, cu Uniunea Europeană și cu alte țări”, a motivat Trump.
Tactică dură
”Nu vreau nicio cădere (pe nicio piață). Dar uneori trebuie să iei un tratament pentru a te vindeca”, a spus el, referindu-se la dependența economiei americane de importuri. ”Singura modalitate de a rezolva această problemă sunt tarifele”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Trump a asigurat că a vorbit în weekend ”cu mulți europeni, asiatici, din întreaga lume. Toți sunt disperați să ajungă la un acord”. Întrebat despre posibilitatea de a negocia o zonă fără taxe vamale cu Europa, așa cum a sugerat consilierul său Elon Musk, Donald Trump a repetat că, în opinia sa, ”Europa a făcut avere pe spatele nostru și ne-a tratat foarte rău”. ”Ei vin la masa (negocierilor). Vor să discute, dar nu va fi nicio discuție până când nu ne vor da mulți bani anual”, a insistat el.
Efecte pentru Marea Neagră
În aprilie 2025, aministrația republicană Trump a anunțat un set de tarife „universale” aplicabile majorității importurilor în Statele Unite, alături de tarife suplimentare pentru produse considerate sensibile, precum metalele și bunurile agro-alimentare. Motivația oficială este protejarea industriilor americane, reducerea deficitului comercial și contracararea practicilor considerate neloiale. În regiunea Mării Negre, aceste măsuri au generat reacții diverse, reflectate pe larg în presa locală, care a relatat îngrijorările producătorilor și ale oficialilor naționali cu privire la creșterea costurilor și posibila diminuare a competitivității exporturilor.
România și Bulgaria, în calitate de membre ale Uniunii Europene, au anunțat că își coordonează răspunsul prin poziția comună stabilită de Comisia Europeană, care încearcă să negocieze exceptări sau reduceri tarifare pentru producătorii europeni. În România, mass-media a evidențiat preocupările industriei auto și ale exportatorilor de componente industriale, în timp ce în Bulgaria s-a discutat despre potențiala afectare a sectorului echipamentelor electrice.
Turcia, în strânsă legătură comercială cu Statele Unite, a reacționat dur și a avertizat că ar putea aplica măsuri de retorsiune, în special asupra importurilor americane din domeniul agricol. În același timp, mediul de afaceri din Istanbul a avertizat că noile tensiuni pot destabiliza moneda națională și investițiile străine. Ucraina a încercat să obțină sprijin european și să negocieze direct cu Washingtonul, argumentând că economia sa, aflată într-un efort intens de reconstrucție, ar fi serios afectată de taxe suplimentare asupra produselor siderurgice. În Georgia, presa a semnalat temeri similare privind impactul asupra sectorului vinicol și al apei minerale. Rusia, deja supusă unor sancțiuni și restricții comerciale, a catalogat noile tarife americane drept o nouă etapă a presiunii economice și a promis măsuri asimetrice de răspuns.
Negocieri ori capitulare?
În aceste condiții, statele riverane Mării Negre încearcă să-și protejeze industriile și exportatorii prin negocieri la nivel bilateral sau în cadrul unor alianțe mai mari. România și Bulgaria au pornit demersuri coordonate cu Uniunea Europeană, care dispune de cea mai mare forță de negociere în raport cu administrația Trump de la Casa Albă. Turcia, Ucraina și Georgia și-au exprimat, prin diverse canale diplomatice, dorința de a obține exceptări sau cote speciale în privința tarifelor pentru produsele considerate strategice. Pe lângă negocieri, guvernele țărilor afectate evaluează posibilitatea de a-și diversifica piețele de export, pentru a contracara o eventuală pierdere a accesului facil la piața americană. În mod similar, discuțiile despre măsuri de retorsiune trebuie calibrate atent pentru a evita escaladarea războiului comercial, care ar putea afecta negativ și mai mult stabilitatea economică regională.
Pe termen lung, observatorii și analiștii citați de mass-media consideră că soluția optimă pentru țările din jurul Mării Negre o reprezintă o abordare unitară, fie prin intermediul Uniunii Europene, fie prin acorduri bilaterale coordonate. Această strategie presupune diplomație economică activă, menținerea deschisă a canalelor de dialog cu Washingtonul, susținerea industriilor vulnerabile și extinderea cooperării regionale, astfel încât un eventual blocaj al pieței americane să poată fi compensat prin integrarea mai strânsă în lanțurile de aprovizionare europene și asiatice. În absența unui compromis, regiunea riscă să se confrunte cu un nivel crescut de incertitudine economică și cu efecte negative asupra creșterii și investițiilor, într-un context global deja marcat de tensiuni comerciale și realinieri geopolitice.
Armă economică
Donald Trump ar putea merge până la folosirea sistemului financiar american ca “armă economică”. Experții cred că poate determina Fed să nu mai ofere împrumuturi băncilor centrale europene sau că poate presa Visa și Mastercard să-și întrerupă serviciile în anumite țări.
Sursele citate de mass-media occidentală explică faptul că, după impunerea noilor tarife vamale, Donald Trump dispune de pârghiile pentru a duce războiul comercial la un nou nivel. Dacă nu reușește să reducă deficitul comercial al SUA sau dacă intenționează să forțeze alte țări să accepte acorduri comerciale mai favorabile pentru SUA, Trump ar putea recurge la metode și mai dure sau neobișnuite, cu efecte puternice asupra sistemului financiar global.
Un exemplu ar fi să intervină astfel încât să profite de faptul că SUA controlează rezervele globale de dolari, iar în perioade de criză, băncile centrale din alte țări pot împrumuta dolari de la Rezerva Federală (banca centrală americană). În astfel de momente, arată Reuters, băncile din Europa, Japonia sau alte țări s-au mai împrumutat de la Fed, însă dacă acesta taie acest ajutor, sistemele bancare din afara SUA pot avea probleme grave, iar economia globală poate suferi. Oficial, aceste decizii țin de Fed și nu de președinte, dar unii experți se tem că Trump, prin numirea unor oameni loiali în funcții-cheie, ar putea încerca să influențeze aceste decizii într-o direcție politică.
Control indirect
O altă pârghie pe care Trump ar putea să o folosească este controlul indirect asupra rețelelor globale de plată, în special prin companiile americane Visa și Mastercard. Aceste firme procesează o mare parte din plățile cu cardul din lume – în special în Europa, unde peste două treimi din plățile cu cardul sunt procesate prin aceste două companii. Mai mult, în ultimii ani, plata cu telefonul mobil a crescut mult, dar și în acest caz, companii americane precum Apple și Google sunt dominante. Dacă, din rațiuni politice, Trump ar decide să folosească această putere și ar forța aceste companii să întrerupă serviciile în anumite țări – așa cum au făcut cu Rusia după invazia Ucrainei – atunci țările respective ar suferi o blocare parțială a sistemului de plăți.
Oamenii și firmele nu ar mai putea face plăți rapid cu cardul sau telefonul, și ar fi nevoiți să folosească numerar sau transferuri bancare lente. Într-o economie modernă, în care totul funcționează electronic și în timp real, asta ar putea provoca un haos semnificativ. Banca Centrală Europeană a avertizat deja că dependența de sistemele americane de plată reprezintă un risc. Se discută de mai mulți despre lansarea unui euro digital, care ar reduce această dependență, dar proiectul avansează foarte încet, din cauza dezbaterilor politice și tehnice. Așadar, Europa este încă vulnerabilă la o astfel de presiune americană.
Reuters explică faptul că, deși astfel de măsuri financiare ar fi foarte dure și riscante, nu pot fi excluse complet, mai ales având în vedere stilul imprevizibil și combativ al lui Donald Trump. Dacă va considera că tarifele nu au avut efectul dorit, ar putea încerca să forțeze mâna aliaților folosind instrumentele financiare pe care le are la dispoziție.
Poziție britanică
Guvernul britanic ‘este gata’ să intervină mai mult în economie pentru a proteja industria națională de tarifele vamale americane, estimând că ‘lumea așa cum o cunoșteam a dispărut’, a afirmat duminică premierul Keir Starmer. ‘Lumea așa cum o cunoșteam a dispărut (…). Noua lume este mai puțin guvernată de reguli stabilite și mai mult de acorduri și alianțe’, a declarat liderul laburist (centru-stânga) într-un articol publicat în cotidianul conservator The Telegraph. Washingtonul a impus tarife vamale de 10% asupra importurilor britanice spre SUA, un nivel mai mic cu toate acestea decât cel de 20% impus Uniunii Europene. ‘Suntem gata să utilizăm politica industrială pentru a proteja companiile britanice în fața furtunii’, a declarat Keir Starmer, recunoscând totodată că în țara care este leagănul liberalismului economic și a liberului schimb ‘unii ar putea fi jenați de această idee’. ‘Însă noi nu putem pur și simplu să ne agățăm de vechile noastre sentimente, în timp ce lumea se schimbă atât de repede’, a insistat premierul britanic, care intenționează să anunțe săptămâna viitoare măsuri pentru ‘a îmbunătăți competitivitatea’ economiei britanice. La acest stadiu, Londra nu a anunțat măsuri de răspuns la tarifele vamale americane, pentru că executivul britanic negociază de mai multe săptămâni cu administrația lui Trump asupra unui acord economic ce ar putea suprima toate sau o parte din aceste tarife. ‘Prioritatea imediată este de a rămâne calmi și de a ne bate pentru cel mai bun acord posibil’, a insistat Keir Starmer duminică. ‘Cu toate acestea, toate opțiunile rămân pe masă’, a adăugat el. Guvernul laburist a lansat o consultare în cadrul mediului economic cu privire la o eventuală ripostă.
Acord impus?
‘Voi încheia un acord (cu SUA) doar dacă el este benefic pentru companiile britanice și securitatea lucrătorilor’, a mai atenționat premierul Regatului Unit. Într-un schimb telefonic avut recent, Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au convenit că un război comercial ‘nu este în interesul nimănui, dar că nimic nu trebuie exclus’. ‘Aveți răbdare’, a afirmat sâmbătă președintele american Donald Trump după intrarea în vigoare a unor taxe vamale suplimentare de 10% care vizează o mare parte a produselor importate de Statele Unite, recunoscând că ‘nu va fi ușor’ având în vedere riscurile inflației. Acest plafon universal de 10%, adăugat la taxele vamale care existau anterior, reprezintă o explozie pentru comerțul mondial care urmează să se amplifice în zilele următoare. ‘Aceasta este o revoluție economică și vom câștiga’, a scris sâmbătă cu majuscule președintele american pe platforma sa Truth Social, cerându-le totuși compatrioților săi ‘să aibă răbdare’ pentru că ‘nu va fi ușor’. ‘Rezultatul final va fi istoric’, a promis Trump.
Taxe vamale
Aceste taxe vamale de 10% vizează o mare parte din produsele pe care Statele Unite le importă din restul lumii, deși anumite bunuri sunt scutite pentru moment: petrol, gaze, cupru, aur, argint, platina, paladiu, cherestea, semiconductori, produse farmaceutice, sau chiar minerale care nu se găsesc pe teritoriul american. Noile tarife ale lui Trump nu vizează și bunurile supuse unor tarife separate de ‘securitate națională’ de 25%, inclusiv oțelul și aluminiul, autoturismele, camioanele și piesele auto. Agenții vamali americani au început sâmbătă să colecteze tariful unilateral de 10% al președintelui Donald Trump pentru toate importurile din numeroase țări, urmând ca alte majorări de taxe vizând mărfuri provenite de la 57 de parteneri comerciali mari ai SUA să înceapă să fie aplicate de săptămâna viitoare, notează Reuters. Tariful ‘de bază’ de 10% a intrat în vigoare în porturi, aeroporturi și antrepozite vamale din SUA la ora 12.01 ET (04.01 GMT), prima fază a inițiativei lui Trump de a respinge total sistemul de tarife convenite reciproc după al Doilea Război Mondial. Printre țările lovite inițial de tariful de 10% se numără Australia, Marea Britanie, Columbia, Argentina, Egipt și Arabia Saudită.
Răspuns fără precedent
Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba a declarat recent că impunerea noilor tarife de către administrația americană, care afectează Japonia, anunță ‘o criză națională iminentă’ și necesită un răspuns ‘fără precedent’ din partea țării. ‘Această situație poate fi descrisă ca o criză națională’, a afirmat premierul Ishiba în cadrul unei comisii parlamentare, subliniind impactul grav pe care tarifele îl pot avea asupra economiei japoneze în general, determinată de exporturi, și asupra comerțului acesteia cu SUA în special, ținând cont nu doar de tarifele generale de 24%, ci și de creșterea la 27,5% a taxei pentru automobile. Premierul japonez le-a spus parlamentarilor că guvernul trebuie să decidă cel mai eficient răspuns la aceste noi tarife, lăsând ușa deschisă represaliilor sau ridicând problema în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Ishiba și-a reiterat dezamăgirea și regretul față de decizia președintelui american Donald Trump de a include Japonia printre beneficiarii ‘tarifelor sale reciproce’, în pofida cererilor repetate ale guvernului de la Tokio de a fi scutit de ele. Anunțul impunerii de tarife făcut de președintele american a șocat piețele financiare, Tokio scăzând cu aproape 3% joi și cu peste 4% vineri, după ce zorii unui război comercial a alimentat îngrijorarea cu privire la o încetinire economică globală.
Yen vs. Dolar
Yenul, care a trecut printr-o serie de slăbiciune din cauza percepției sale de valoare sigură în fața incertitudinilor financiare, a crescut vertiginos față de dolarul, care se mișca vineri în intervalul ridicat de 145 de yeni, reflectând anxietatea în creștere a pieței. Potrivit mai multor studii, noua taxă ce vizează sectorul auto (care reprezintă aproximativ 30% din exporturile japoneze către SUA) ar putea reduce PIB-ul Japoniei cu între 0,2% și 0,9%. Executivul japonez a avertizat, de asemenea, Washingtonul că măsurile anunțate ar putea reduce investițiile japoneze în SUA. Japonia este cel mai mare investitor străin din SUA, unul dintre principalii săi parteneri comerciali și țara străină de ale cărei companii depind cele mai multe locuri de muncă americane din sectorul manufacturier, potrivit datelor guvernului japonez.
Administrația Trump discută cu toți partenerii comerciali importanți din întreaga lume despre modalități de a reduce noile tarife ale președintelui Donald Trump, a declarat joi secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick, adăugând că partenerii comerciali ai SUA vor trebui să-și schimbe regulile pentru a permite mai multe importuri de produse americane, a consemnat Reuters.
Amenințări subtile
Au loc discuții pe acest subiect de peste o lună, a spus Lutnick pe postul de televiziune CNBC, a doua zi după ce Trump a impus tarife pe scară largă la importurile provenite de la principalii parteneri comerciali ai SUA. ‘Cheia este: ne vor cumpăra produsele agricole? Ne vor trata ei corect? Ne pot trata corect? Și răspunsul, cu timpul, va fi da’, a afirmat Lutnick. ‘Produsele americane vor fi vândute mai bine în alte părți ale lumii’. Lutnick a mai apreciat că țările nu vor putea obține scutiri de tarife și că nu va fi ‘eficient ca lumea să riposteze’ împotriva SUA, dar administrația Trump se va angaja în discuții pentru a găsi modalități ca mărfurile americane să fie tratate mai corect. Acest lucru include modalități de eliminare a barierelor comerciale, cum ar fi cele reprezentate de taxa pe valoarea adăugată, care, a spus Lutnick, acționează ca o subvenție pentru export. Potrivit oficialului american, cel puțin un ministru al comerțului s-a oferit să permită vehiculelor din SUA să acceseze subvenții similare, fără a identifica țara. ‘Mă aștept ca majoritatea țărilor să înceapă să-și revizuiască în mod real politica comercială față de SUA și să înceteze să ne mai persecute’, a mai adăugat Lutnick. ‘Nu mai spuneți că nu ne putem vinde porumbul în India. Nu mai spuneți că nu ne putem vinde carnea de vită oriunde’.
China răspunde în forță
China a luat măsuri pentru a restricționa investițiile companiilor locale în SUA, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, o decizie care ar urma să dea Beijingului mai multă influență în potențialele negocieri comerciale cu administrația Trump. Câteva departamente ale Comisiei Naționale de Dezvoltare și Reformă din China (NDRC) au fost instruite în ultimele săptămâni să suspende înregistrările și aprobările pentru firmele care caută să investească în SUA, susțin sursele. Deși anterior China introdusese restricții la unele investiții peste hotare, din motive legate de securitatea națională și ieșirile de capital, noile măsuri arată tensiunile dintre cele mai mari economii mondiale, după ce președintele Donald Trump a anunțat taxe vamale de 20% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, 34% pentru cele din China, 31% pentru Elveția, 26% pentru India, 10% pentru Marea Britanie, 10% pentru Brazilia. Investițiile Chinei în Statele Unite au totalizat 6,9 miliarde de dolari în 2023, conform celor mai recente date disponibile. Nu există indicii că angajamentele existente ale companiilor chineze în SUA și în alte regiuni, sau achizițiile Beijingului și deținerile de produse financiare și titluri de stat americane vor fi afectate, adaugă sursele. Nu se știe ce a determinat NDRC să oprească procesarea solicitărilor și nici cât timp va dura suspendarea.
Bariere comerciale
Oficialii de la NDRC și Ministerul Comerțului nu au răspuns solicitărilor de a face comentarii. Deja China a sporit supervizarea investițiilor peste hotare a firmelor interne, după ce ieșirile record de capital au pus presiune pe yuan, relatează mass-media internațională de profil. Deși cele mai recente restricții se aplică în special investițiilor firmelor în SUA, evoluțiile sporesc incertitudinile în cazul companiilor chineze care vor să-și extindă producția în afara țării, ocolind barierele comerciale și încercând să se descurce în condițiile intensificării tensiunilor comerciale globale. Situația CK Hutchison Holdings Ltd arată mediul dificil pentru companiile prinse la mijloc. Conglomeratul cu sediul în Hong Kong a fost de acord luna trecută să vândă 43 porturi, inclusiv două din Panama, unui consorțiu condus de BlackRock Inc, pentru 19 miliarde de dolari în numerar. Tranzacția a fost criticată de China, care a cerut firmelor de stat să oprească orice nouă colaborare cu afacerile care au legătură cu Li Ka-shing și familia, a informat săptămâna trecută Bloomberg. Cele mai recente date de la Ministerul Comerțului din China arată că investițiile țării în SUA au scăzut cu 5,2% în 2023, chiar dacă au crescut cu 8,7% în toate țările străine.
Frontul negocierilor
Președintele SUA, Donald Trump, a inițiat discuții cu reprezentanți din Vietnam, India și Israel în vederea încheierii unor acorduri comerciale bilaterale care ar putea duce la reducerea noilor taxe vamale impuse recent exporturilor din aceste țări, relatează mass-media internațională, citând înalți oficiali din administrația americană.
Potrivit surselor citate, aceste negocieri marchează prima rundă de discuții după ce Casa Albă a anunțat o amplă inițiativă de impunere a unor tarife comerciale pentru importurile din peste 200 de țări.
Conform Axios, premierul israelian Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească cu Donald Trump pe 7 aprilie la Casa Albă pentru a discuta posibilitatea unui acord comercial separat, prin care Israelul speră să obțină anularea taxelor vamale de 17% impuse produselor sale. În trecut, Israelul a încercat să evite noile tarife prin eliminarea tuturor taxelor aplicate mărfurilor americane, însă acest gest nu a fost suficient pentru a preveni impunerea noilor măsuri, subliniază sursa.
Donald Trump și-a reafirmat recent deschiderea către dialog: „Fiecare țară ne sună. Asta este frumusețea a ceea ce facem — noi suntem la volan”, a declarat președintele american, adăugând: „Taxele vamale ne oferă poziții puternice în negocieri. Așa a fost întotdeauna.”
Pe 2 aprilie, Trump a anunțat oficial introducerea unor noi taxe vamale pentru mărfuri provenite din 211 țări. Concret, tarifele impuse sunt de 46% pentru Vietnam, 26% pentru India și 17% pentru Israel. Liderul de la Casa Albă a justificat decizia prin necesitatea revitalizării economiei americane, calificând măsurile drept o „declarație de independență economică”.
Ulterior, pe 4 aprilie, președintele SUA a anunțat că a purtat discuții cu autoritățile din Vietnam, care s-au declarat dispuse să elimine toate taxele vamale aplicate produselor americane.
