Diplomația de la București continuă eforturile de consolidare a prezenței României la nivel internațional, pe fondul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier în România ori recenta lansare a formatului Trilateralei România-Polonia-Spania, ,,Valencia Trio”, sunt doar câteva exemple din participarea Bucureștiului la construcția unei noi structuri de securitate.
Desant german
În timpul vizitei în România, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a discutat cu omologul său român, Klaus Iohannis, subiectele de pe agenda comună, inclusiv despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. „Am evaluat ameninţările şi am concluzionat că împreună – România, Germania şi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO – suntem puternici şi putem să asigurăm securitatea ţărilor noastre”, a declarat Iohannis, care i-a mulţumit preşedintelui german pentru că Berlinul susţine consolidarea Flancului Estic al NATO şi pentru participarea la structurile aliate din România.
Liderul român a stabilit cu preşedintele german intensificarea colaborării dintre cele două ţări în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, pentru a face faţă provocărilor actuale, nu numai celor în materie de securitate, dar şi celor în plan economic şi social.
De asemenea, discuţiile au vizat politica de extindere a Uniunii Europene, România şi Germania sprijinind avansarea procesului atât în privinţa Balcanilor de Vest, cât şi în privinţa partenerilor estici. Cele două capitale urmează să își coordoneze activitățile în acest demers strategic.
Sprijin pentru Kiev și Chișinău
Discuţiile dintre cei doi preşedinţi au vizat şi sprijinul acordat Ucrainei şi dificultăţile majore cu care se confruntă, în prezent, Republica Moldova, în contextul războiului. „Împărtăşim viziuni similare cu privire la necesitatea mobilizării de sprijin activ şi puternic pentru Chişinău, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru a consolida rezilienţa acestei ţări în faţa provocărilor complexe cu care se confruntă”, a spus Iohannis. „Am pus accentul în cadrul discuţiilor pe sprijinul ferm al României pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei, ca state candidate la aderare”, a arătat Iohannis. Potrivit declarațiilor oficiale, a fost reconfirmat interesul comun pentru intensificarea relaţiilor, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. „Numai împreună vom putea să întărim unitatea europeană în aceste vremuri tulburi, marcate de agresiunea rusă din Ucraina, de schimbări geopolitice şi de urmările multiplelor crize din anii trecuţi”, a mai spus Iohannis.
Alianța Berlin-București
Preşedintele Iohannis a mai arătat că vizita preşedintelui Germaniei în România şi contactele româno-germane intense din ultima perioadă evidenţiază caracterul privilegiat, cu valenţe strategice, al relaţiilor dintre cele două ţări. „Avem un dialog politic consistent în plan bilateral şi european, o cooperare economică solidă şi legături interumane puternice, datorită comunităţii româneşti din Germania şi minorităţii germane din România. Aşa cum am mai spus, aceste comunităţi reprezintă puntea vie de legătură dintre societăţile noastre, iar contribuţia lor la dezvoltarea relaţiei româno-germane este extrem de importantă în plan cultural, social, economic şi nu numai”, a afirmat şeful statului. El a evidenţiat că Germania este, de mulţi ani, primul partener comercial al României, anul trecut înregistrând schimburi bilaterale de peste 40 de miliarde de euro. Peste 25.000 de companii cu participaţie germană şi peste 5,5 miliarde de euro aport de capital social fac din Germania al doilea mare investitor în economia românească. „Salut faptul că domnul preşedinte Steinmeier este însoţit în România şi de o delegaţie de oameni de afaceri şi mă bucur că vor aborda împreună cu autorităţile române noi proiecte de dezvoltare a cooperării economice şi sectoriale româno-germane, adaptate nu numai realităţii geopolitice actuale, dar şi celei a economiei viitorului, marcate de transformarea digitală şi de tranziţia verde”, a mai declarat el.
Valencia Trio
Tot ca o confirmare a implicării României în consolidarea arhitecturii de securitate în regiunea Uniunii Europene, recent a fost lansat formatul Trilateralei România-Polonia-Spania, ,,Valencia Trio”. La acest eveniment au participat ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares Bueno, și omologul polonez, Zbigniew Rau.
Cu aproape un sfert din populația Uniunii Europene, Polonia, România și Spania sunt și cele de-a patra, a cincea și a șasea cele mai populate state ale Uniunii, oferind greutate în afacerile europene acestui nou format,
Partea română a salutat excelentele relații bilaterale ale României cu Spania și Polonia, marcate de contacte politico-diplomatice la toate nivelurile între cele trei țări, în cadrul unor parteneriate strategice dinamice și cuprinzătoare, dar și ca o manifestare a cooperării apropiate între cele trei țări la nivelul UE și NATO.
Cei trei miniștri au decis ca reuniunile Trilateralei să aibă loc anual, la nivel ministerial, România lansând invitația de a găzdui următoarea reuniune, invitație acceptată de Spania și Polonia de omologii spaniol și polonez. Cei trei șefi ai diplomațiilor au semnat Declarația Comună de la Valencia între Republica Polonă, România și Regatul Spaniei.
Reuniunea inaugurală a Trilateralei a prilejuit discuții cuprinzătoare ale miniștrilor de externe, atât în planul relațiilor dintre cele trei state, precum și pe teme relevante de pe agenda UE, alături de subiecte de actualitate ale agendei NATO și de securitate la nivel euroatlantic.
Polonia, România și Spania au decis să coopeze pentru a asigura o implicare sporită și mai profundă a Uniunii Europene în Vecinătatea Estică, în vederea dezvoltării conectivității, aprofundării integrării economice, extinderii legăturilor comerciale și de investiții, și consolidării rezilienței regionale și securității energetice.
Valencia Trio (foto: mae.ro)
Sprijin pentru Schengen
Partea română a continuat să solicite sprijinul partenerilor pentru aderarea României la spațiul Schengen, șefii diplomațiilor spaniolă și polonă reconfirmând sprijinul activ și constant acordat României în atingerea acestui obiectiv, precum și angajamentul de implicare pe mai departe în identificarea unei soluții constructive la nivel european. Ministrul spaniol de externe a subliniat că aderarea României la Schengen va figura printre prioritățile Președinției spaniole a Consiliului UE.
Ministrul Aurescu a agreat, împreună cu omologii săi, consolidarea cooperării și a coordonării în domenii de interes la nivelul UE, cu accent pe prioritățile viitoarei Președinții spaniole a Consiliului Uniunii Europene, în cel de-al doilea semestru al anului 2023.
Totodată, cu ocazia discuțiilor de la Valencia, cei trei miniștri au reconfirmat nivelul foarte bun al cooperării celor trei state în cadrul NATO, existând o unitate de opinii privind situația de securitate generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și modul în care acest război afectează statele din vecinătate, în special Republica Moldova.
De asemenea, cu privire la contracararea provocărilor de securitate pe Flancul Sudic al Alianței, cei trei miniștri au discutat perspectivele de cooperare a celor trei țări în cadrul Alianței, cu accent pe obiectivele urmărite în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 11-12 iulie 2023.
În declarația comună a primei reuniuni trilaterale dintre miniștrii Afacerilor Externe ai Republicii Polone, României și Regatului Spaniei se precizează că „evidențiind activitatea noastră îndelungată în arii geografice esențiale, precum Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană, toate trei fiind puncte de referință pentru securitatea europeană” parțile semnatare își reafirmă, la 15 luni de la începutul războiului de agresiune pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, angajamentul solid și continuu față de Ucraina și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia, în granițele ei recunoscute la nivel internațional.
Părțile promit să își respecte angajamentul de a continua toate eforturile pentru a furniza Ucrainei asistența militară necesară pentru a-și apăra suveranitatea împotriva agresiunii Rusiei.
Ofertă poloneză
Activa diplomație poloneză a făcut o ofertă greu de refuzat părții române în urmă cu câteva săptămâni, privind construirea unor “planuri strategice semnificative” între cele trei țări – Polonia, România și Ucraina, în vederea creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale.
Aflat în vizită în România premierul polonez, Mateusz Morawiecki, declara că rolul regiunii central şi est-europene a crescut, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei,
“Vedem că, odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni, în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale, de aceea cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi între Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând – sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii – să construim nişte planuri strategice semnificative (…) planurile strategice, care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale“, a spus Morawiecki în discursul său din deschiderea Forumului Economic România – Polonia. Şeful guvernului polonez a precizat că vede în România “un aliat foarte mare, un aliat mare în lupta pentru interesele noastre comune”.
Axa Roma-București
Totodată, România și Italia se pregătesc să deschidă un nou capitol al cooperării bilaterale și al Parteneriatului Strategic dintre București și Roma. Lansat în urmă cu 26 de ani și consolidat acum 15 ani, Parteneriatul Strategic dintre Italia și România va fi actualizat și revizuit, miniștrii de externe ai celor două țări urmând să semneze o nouă declarație comună.
Conform unui interviu acordat recent mass-media de la București, Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma, menționa că, în ultimul an, relațiile bilaterale au fost dinamizate din perspectiva interacțiunii politice, prin întrevederi la nivel de miniștri, la nivelul dialogului interparlamentare, dar și la nivelul comandanților militari ai celor două state, partenere în cadrul UE și aliate în cadrul NATO.
Din perspectiva cooperării economice, Gabriela Dancău a indicat că Italia este al doilea cel mai important partener comercial al României, cu schimburi economice aflate la un nivel record de aproape 20 de miliarde de euro.
În planul securității, ambasadorul României la Roma a subliniat importanța angajamentului Italiei, care în ultimii ani a asigurat misiuni de poliție aeriană ale NATO în România și la Marea Neagră.
Gabriela Dancău a subliniat și perspectiva cooperării la nivelul UE, unde Italia este un susținător al aderării României la spațiul Schengen, iar ambele state sprijină extinderea Uniunii, inclusiv în ceea ce privește Balcanii de Vest, cât și pe partenerii din est, îndeosebi Republica Moldova și Ucraina.
Mai mult, diplomatul român a precizat că există premisele participării României, în comun cu Italia, la proiecte de reconstrucție în Ucraina, dată fiind și proximitatea geografică a țării noastre față de zona de conflict.
Proiectul cablului care va lega Zona Caspică de Europa arată că România este pregătită să dovedească că este un pilon de stabilitate în zonă şi stă la masa actorilor importanţi din sectorul energetic, a declarat, George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), citat de mass-media de la București.
Conform Acordului semnat la Bucureşti pe 17 decembrie 2022, cablul care va lega Zona Caspică de Europa va străbate Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria.
FOTO: Facebook
„Este un proiect foarte important şi se înscrie în seria proiectelor care arată că România este pregătită să dovedească că este un pilon de stabilitate în zonă – şi stă la masa actorilor importanţi din sectorul energetic. Practic, acest culoar nu este posibil fără România. Meritul este al colegilor din Ministerul Energiei pentru acest memorandum care s-a semnat pe 17 decembrie la Cotroceni. Eu doar am coordonat echipa care a lucrat, dar întregul merit este al profesioniştilor din minister. Să integrezi într-o înţelegere dorinţele a patru state, nu este un lucru deloc uşor. Toată lumea trebuie să fie foarte atentă la detalii”, a menţionat George-Sergiu Niculescu, la Forumul Energiei organizat de Financial Intelligence.
El a subliniat că proiectul este unul foarte important. Astfel, „cantităţi, volume importante de energie vor putea ajunge din Zona Caspică înspre Europa, prin România”.
„De asemenea, foarte important este faptul că prin acest proiect de infrastructură vom putea să acomodăm şi noile investiţii care se vor face în Marea Neagră offshore wind. Practic, această infrastructură de transport a energiei electrice va putea să preia şi cantităţile de energie care se vor produce atunci când legea va fi gata – şi investiţiile vor veni în această zonă. Acest proiect este unul important şi deja prezintă potenţial, astfel că Bulgaria vrea să fie şi ea integrată în acest proiect. Acest lucru ne arată că proiectul este unul bine gândit. (…) Eu sper că acest proiect, în urma finalizării studiului de prefezabilitate, să prindă contur cât mai repede”, a adăugat şeful ANRE.
În ceea ce priveşte finanţarea, preşedintele ANRE consideră că trebuie luate în calcul toate posibilităţile de finanţare.
Comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, Maria Gabriel, membră a partidului bulgar de centru-dreapta GERB, a fost mandatată să formeze un nou guvern al Bulgariei, într-o încercare de stabilizare a vieții politice bulgare. Ea are la dispoziţie şapte zile pentru a vedea dacă poate primi suficient sprijin ca să poată depăşi blocajul politic din Bulgaria. Anterior, Maria Gabriel a spus că va propune un guvern pentru un an.
Blocaj politic
A cincea rundă de alegeri parlamentare anticipate în ultimii doi ani din Bulgaria s-a încheiat din nou indecis, pe 2 aprilie. Alianţa formată din GERB şi Uniunea Forţelor Democratice (SCS) a înregistrat cu 26,6% din voturi un uşor avans în faţa blocului liberal format din partidele „Continuăm Schimbarea” (PP) şi „Bulgaria Democratică” (DB), condus tot de un fost premier, Kiril Petkov, demis anul trecut prin moţiune de cenzură, bloc ce a obţinut 24,7%.
Cu 64 şi, respectiv, 69 de mandate în parlament, niciunul dintre blocurile PP-BD sau GERB-SDS nu poate forma o majoritate parlamentară cu vreunul din celelalte patru partide intrate în parlament, acestea fiind partidul naţionalist şi anti-occidental ‘Renaşterea’ (Vazrajdane), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS – partid al minorităţii turce), Partidul Socialist (SPB) şi partidul anti-sistem ‘Există un Astfel de Popor’ (ITN).
Totuşi, pe 19 aprilie, principalele două blocuri politice din Bulgaria au convenit să asigure prin rotaţie preşedinţia parlamentului ţării, o premieră în istoria forului legislativ de la Sofia.
Blocajul politic care durează de doi ani a forţat Bulgaria să-şi amâne data la care intenţiona să adopte moneda euro şi această ţară nu a adoptat încă proiectul de buget pentru 2023.
Incertitudinea politică a frânat de asemenea capacitatea Bulgariei de a atrage fonduri de redresare post-pandemie, iar analiştii şi alegătorii se tem că o nouă încercare nereuşită de a forma guvernul ar putea duce la organizarea de noi alegeri mai târziu anul acesta.
Fostul premier Borisov (foto gerb.bg)
Borisov la atac
Candidatura fostei deputate în Parlamentul European în vârstă de 43 de ani, membră a Comisiei Europene din 2017, Maria Gabriel, a fost anunțată de fostul premier Borisov. În cazul unui eşec, mai sunt posibile două tentative, înainte de convocarea de noi alegeri.
„Suntem hotărâţi să scoatem Bulgaria din marasm”, a asigurat Borisov, care a fost înlăturat din funcţia de premier în primăvara lui 2020, după un mandat marcat de scandaluri de corupţie.
O serie de înalți oficiali de la Sofia speră ca aceasta să aibă avea capacitatea de a convinge Austria şi Olanda să ridice veto-ul pentru Schengen. Politicianul bulgar de centru-dreapta s-a alăturat executivului UE în calitate de comisar pentru afaceri digitale în 2017 şi a preluat portofoliul cercetării, inovării, educaţiei şi culturii la începutul actualului mandat al Comisiei, în 2019. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un comunicat că a acceptat demisia şi i-a mulţumit lui Gabriel pentru „contribuţia sa constructivă şi prietenoasă” în cadrul Colegiului Comisarilor. „Îi urez toate cele bune Mariyei Gabriel şi sunt convinsă că experienţa sa europeană, în acest colegiu şi în colegiul anterior al comisarilor, va fi pusă în valoare pentru ţara sa”, a spus von der Leyen.
Basme politice
Gabriel are acum la dispoziţie şapte zile, până la 22 mai, pentru a forma un guvern care să fie condus de partidul său de centru-dreapta, Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), parte a Partidului Popular European (PPE) la nivelul UE, în speranţa de a ieşi din impasul politic, după ce cinci rânduri de alegeri anticipate, în decurs doi ani, nu au reuşit să producă o coaliţie stabilă.
În caz contrar, cel de-al doilea grup parlamentar ca mărime din Bulgaria – o alianţă a celor două partide anticorupţie, Continuă Schimbarea (PP) şi Bulgaria Democratică (DB) – va avea iniţiativa de a forma o coaliţie. Alianţa a declarat că nu va susţine niciun candidat GERB pentru funcţia de prim-ministru. Cu toate acestea, profilul internaţional pe care Gabriel şi l-a format în calitate de comisar european i-ar putea convinge pe adversarii mai puţin înverşunaţi ai partidului lui Borissov să se ralieze în spatele candidaturii sale.
Nominalizarea lui Gabriel ca viitor prim-ministru l-ar putea ajuta pe Borissov – care a deţinut controlul asupra politicii bulgare timp de peste un deceniu – să iasă dintr-o situaţie dificilă. Fostul prim-ministru a fost criticat pentru că a condus ţara ca pe un stat mafiot. Lovitura finală dată conducerii sale a venit atunci când au apărut fotografii cu noptiera sa, care conţinea pachete de bancnote de 500 de euro, lingouri de aur şi un pistol.
Foto: gov.bg
Nuntă politică
Poziţia Mariei Gabriel în PPE a crescut odată cu căsătoria ei în 2012 cu François Gabriel, un fost asistent francez al preşedintelui de atunci al grupului PPE, Joseph Daul. Acesta din urmă a fost cavaler de onoare la nuntă, potrivit relatărilor din presa locală şi a unei persoane care a lucrat îndeaproape cu ea. Daul a fost un susţinător de lungă durată al lui Borissov, numindu-l odată „cel mai bun şef de stat din Europa”.
Relaţia cu Daul i-a permis lui Gabriel să aibă acces la marile personalităţi de la nivelul UE din partide precum CDU/CSU din Germania, Les Républicains din Franţa şi Forza Italia din Italia. Ea deţine în continuare o funcţie de vicepreşedinte al PPE.
Gabriel a fost membră a Parlamentului European începând din 2009 înainte de a fi atrasă în Comisia Europeană în 2017 – nominalizată de Borissov, pe atunci prim-ministru – pentru a o înlocui pe Kristalina Georgieva, economista bulgară care a părăsit Comisia pentru a conduce Banca Mondială.
Sarcina sa a fost de a revigora economia digitală a Europei, care se străduia să se extindă pentru a concura companiile Big Tech din SUA şi care suferea din cauza lipsei de investiţii şi a obstacolelor de reglementare.
Primul său an de mandat a fost foarte dificil. S-a luptat să realizeze un plan de 415 miliarde de euro pentru a face din UE un centru tehnologic global. Unele succese au venit spre sfârşitul Comisiei Juncker, deoarece instituţiile UE au finalizat în 2019 o legislaţie importantă în domeniul tehnologiei, cum ar fi Directiva privind drepturile de autor.
Soldat al partidului
În acel an, guvernul lui Borissov a nominalizat-o din nou pe Gabriel pentru Comisia preşedintei Ursula von der Leyen, dar noul preşedinte a scos-o de la dosarul digital şi a trecut-o la portofoliul mai puţin vizibil al inovării, cercetării, culturii şi educaţiei. De atunci, ea a supervizat, printre altele, Orizont Europa, fondul de cercetare şi inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro.
În cadrul acestor noi atribuţii, ea a încercat să se prezinte drept „comisarul pentru startup-uri”, participând la conferinţe de tehnologie precum Slush şi a trebuit să concureze pentru conducerea acestui dosar cu Thierry Breton, comisarul francez de profil înalt responsabil cu piaţa internă, inclusiv cu afacerile digitale.
Acum, când îşi va petrece următoarele zile întâlnindu-se cu grupurile parlamentare naţionale pentru a-şi prezenta priorităţile, Gabriel va trebui să le convingă că nu va fi doar un pion pentru Borissov, a cărui bază de putere personală este formidabilă.
Ea nu va fi ajutată, însă, de o serie de scandaluri care înconjoară dosarul său, relatate de mass-media. În 2009, când a candidat pentru funcţia de europarlamentar, a declarat că a obţinut un doctorat, ceea ce jurnaliştii de investigaţie au dovedit ulterior că era fals.
În 2017, în toiul candidaturii sale pentru funcţia de comisar, reporterii bulgari au descoperit că Mariya Gabriel închiria un apartament luxos de la municipalitate în cartierul select Lozeneţ din Sofia pentru doar 200 de euro pe lună – aproximativ un sfert din preţul pieţei.
Ilian Vassilev, fost ambasador al Bulgariei la Moscova, a descris-o săptămâna trecută pe Gabriel ca fiind „o ambiţioasă femeie de partid, care nu ştie nimic în profunzime şi nu are coloană vertebrală pentru a realiza ceva – este marioneta lui Borissov”.
Europol building, The Hague, the Netherlands 931 (foto: Wikipedia)
Atentat terorist?
Agenţia pentru cooperare poliţienească a Uniunii Europene (Europol) s-a alăturat anchetei privind atentatul cu bombă asupra procurorului general al Bulgariei, Ivan Gheşev, care a scăpat nevătămat datorită blindajului vehiculului său. Experţii Europol vor contribui la analiza probelor adunate la locul atacului din 1 mai şi a rezultatelor legate de tipul şi puterea explozibilului, a informat radioul public BNR, citat de mass-media.
Bomba artizanală, care a explodat la trecerea vehiculului pe o şosea din apropiere de Sofia, era prevăzută cu bile de metal pentru a-i creşte puterea de distrugere şi conţinea material de uz militar, care ar fi fost achiziţionat de pe piaţa neagră.
Autorităţile sunt în contact cu Europol şi alte agenţii europene pentru a sprijini ancheta şi sunt asistate şi de un expert israelian în terorism cu explozibili.
Ministrul de Interne, Ivan Demergiev, a declarat în Parlament că procurorul şef călătorea singur în vehicul, escortat de gărzi de corp ale Serviciului Naţional de Securitate.
El a confirmat de asemenea că blindajul maşinii i-a salvat viaţa lui Gheşev şi a împiedicat pătrunderea schijelor în interior. Vehiculul a suferit daune minore.
Procurorul general a precizat că în ziua atentatului, ca şi în alte ocazii, el urma să călătorească într-o maşină fără blindaj, dar, în ultimul moment, a decis să folosească maşina cu protecţie mai ridicată, fapt care i-a salvat viaţa.
Kiril Petkov (foto: promeni.bg)
Atentat contestat
Copreşedintele partidului „Continuăm schimbarea”, Kiril Petkov, a declarat pentru „Darik Radio” că pentru el există două ipoteze privind explozia unei bombe lângă maşina procurorului-şef Ivan Gheşev. Una este o intimidare, iar cealaltă o înscenare. Fostul prim-ministru a precizat că, din punctul său de vedere, cazul a fost înscenat.
Petkov a adăugat că iniţial a crezut că scopul a fost intimidarea, deoarece s-a spus că Gheşev era împeună în maşină cu familia sa. Această informaţie a fost prezentată de procurorul-şef adjunct şi şef al anchetei, Borislav Sarafov, în primul său briefing după incident.
„Când am auzit prima dată că familia se afla în maşină, am crezut că nu poate fi o înscenare. M-am gândit că poate au vrut să îl sperie. Totuşi, ieri, după ce s-a anunţat că familia nu se afla înăuntru, au apărut îndoieli”, a declarat Petkov. Potrivit acestuia, este ciudat că, la o oră după accident, la faţa locului se afla un expert israelian, care a fost lăudat de procuratură. Demerdjiev a precizat că el (expertul) aterizase la Sofia cu puţin timp înainte de explozia bombei. „Înţeleg că există experţi foarte buni în combaterea terorismului, dar nu cred că există un expert atât de bun încât să prevadă că va avea loc o explozie, să cumpere un bilet cu o zi înainte, să aterizeze cu o oră şi jumătate înainte de explozie şi să fie la faţa locului după aceea”, a adăugat Petkov.
Oficialii au declarat luni că procurorul general al ţării, Ivan Gheşev, a scăpat nevătămat după ce o bombă amplasată pe marginea drumului a explodat în timp ce trecea cu maşina. Însă imediat au apărut îndoielile cu privire la dovezile care susţin versiunea oficială a evenimentelor.
Reporterii care au ajuns la locul exploziei după câteva ore au găsit doar un mic petic de iarbă uşor deranjat, ceea ce imediat a dat naştere la ironii pe reţelele sociale.
Euro, obiectiv strategic
Bulgaria face eforturi pentru a fi gata să adopte euro până la 1 ianuarie 2025, iar pregătirile şi progresele ţării în această direcţie sunt discutate permanent cu oficialii UE. În privinţa speculaţiilor din presă legate de procedurile privind intrarea Bulgariei în zona euro, Ministerul de Finanţe a dezminţit că s-ar fi discutat la întâlnirile cu oficialii UE amânarea introducerii euro în Bulgaria după 1 ianuarie 2025.
„Statutul de membru al zonei euro reprezintă o prioritate pentru ţara noastră. Demersurile active ale statului pentru adoptarea monedei unice europene continuă, atât în domeniul tehnic cât şi legislativ”, au precizat oficialii de la Sofia.
Ministerul bulgar de Finanţe consideră inacceptabilă răspândirea de ştiri false şi mesaje contradictorii în presă, în special în mass-media cu o bună reputaţie în spaţiul public.
De asemenea, a reamintit Ministerul de Finanţe, „orice informaţii privind întâlnirile oficiale ale reprezentanţilor instituţiei sunt furnizate în timp util de biroul de presă”.
Aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale, spun economiştii. Sofia a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro, după ce a leva a fost ancorată la marca germană.
Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că „nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro”.
Ministrul bulgar de Externe, Ivan Kondov (foto: mfa.bg)
Bomba macedoneană
Ministrul interimar de externe Ivan Kondov a declarat anterior, într-o conferinţă de presă, că Sofia se aşteaptă ca o ţară candidată la accederea în UE să-şi protejeze efectiv toţi cetăţenii, făcând referire la tensiunile cu Republica Macedonia de Nord. „În schimb, observăm tentative de a reduce la tăcere vocile bulgarilor macedoneni prin formularea unor acuzaţii nefondate împotriva lor, prin aplicarea de presiune împotriva lor cu procese, demonizându-i în media, în special în social media”..
Kondov a vorbit şi despre presiunea continuă, ameninţările şi discursul de ură împotriva comunităţii bulgare din Republica Macedonia de Nord.
El a reamintit că la 6 mai, europarlamentarului bulgar Andrei Kovatcev, purtător de cuvânt al Grupului PPE pentru Lărgire şi Vecinătate Sudică (EPP Group for Enlargement and Southern Neighbourhood), preşedintelui Fundaţiei bulgare Memorie (Memory Foundation) Milen Vrabevski şi altor trei persoane li s-a refuzat intrarea în Republica Macedonia de Nord pentru o comemorare la un cimitir militar bulgar din apropiere de Novo Selo. Aceasta este o comemorare tradiţională şi nu a mai provocat probleme sau dispute anterior, a mai spus el.
Cetăţenii bulgari au primit documente de la autorităţile de frontieră în care se preciza că numele lor figurează pe o listă neagră în sistemul de control al frontierei al Republicii Macedonia de Nord, a spus Kondov.
Ministerul de Externe îi informează pe toţi partenerii Sofiei cu privire la acest act fără precedent, care nu corespunde intenţiei declarate de Skopje privind menţinerea unor bune relaţii de vecinătate şi de a-şi onora promisiunile, a mai spus şeful diplomaţiei. Scrisori formale au fost trimise către instituţiile UE.
Conflict diplomatic
Kondov a reamintit că ambasadorul Republicii Macedonia de Nord în Bulgaria, Agneza Popovska, a fost convocat deja la Ministerul bulgar de Externe. „Trebuie remarcat că explicaţiile ambasadorului Popovska şi comunicatul de presă al Ministerului de Externe al Republicii Macedonia de Nord sunt în dezacord cu documentele oficiale înmânate de autorităţile de frontieră. Argumentul acestora din urmă potrivit căruia Kovatcev a fost implicat întâmplător din cauza altor persoane care reprezentau o ameninţare la adresa ordinii publice este, să spunem cel puţin, de nesuportat’, a comentat Kondov.
Cazul este simptomatic pentru problemele cu care se confruntă guvernul interimar de la Sofia în relaţiile sale cu Skopje, dar şi pentru problemele cu care se va confrunta orice viitor guvern.
„Practica la Skopje este să ne informeze pe noi şi pe partenerii noştri din UE într-un mod care nu corespunde realităţii sau cel puţin mesajelor pe care le transmite din motive care ţin de politica internă. Acest lucru împiedică restabilirea încrederii noastre şi afectează negativ dialogul dintre noi”, a mai spus Kondov.
El a remarcat că Republica Macedonia de Nord nu îşi îndeplineşte angajamentele şi a invocat „absenţa unor simple gesturi de bunăvoinţă”, cum ar fi scuzele agreate faţă de bulgarii victime ale represiunii regimului comunist în fosta Republică Socialistă Macedonia şi deschiderea arhivelor aparatului de represiune de stat pentru perioada 1945-1991.
Kondov a subliniat nevoia ca guvernul Republicii Macedonia de Nord să construiască suportul public pentru includerea bulgarilor în Constituţia ţării. Lipsa susţinerii publice pentru garantarea drepturilor egale pentru toţi cetăţenii reprezintă în sine o problemă serioasă cu privire la integrarea ţării în UE, a adăugat Kondov.
El a exprimat dorinţa Bulgariei de a-şi vedea vecinul în UE, însă a subliniat că acest lucru depinde de acţiunile celor de la Skopje.
Bulgaria vrea în zona Euro (foto: parliament.bg)
Războiul spionilor
Bulgaria se confruntă și cu o activitate crescută a diplomației și serviciilor de spionaj de la Moscova, care încearcă să influențeze opinia publică din țară. Sofia a protestat recent împotriva a ceea ce a calificat drept „ingerinţă inadecvată” în afacerile sale interne după ce ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că dacă ar fi cetăţeană bulgară ar vota pentru partidul Vazrajdane (Renaştere), care susține deschis invazia lui Putin în Ucraina
„Dacă aş fi alegător bulgar probabil că aş vota «nu susţin pe nimeni» sau pentru Kostadin Kostadinov”, a declarat şefa misiunii diplomatice ruse în Bulgaria într-un interviu acordat unui influencer bulgar, referindu-se la liderul partidului Vazrajdane.
„Bulgaria califică această declaraţie drept o tentativă de a interfera în afacerile interne ale ţării şi care, în acest sens, contravine Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice”, a precizat Ministerul bulgar de Externe pe site-ul său.
Partidul Vazrajdane a obţinut 14% din voturi la ultimul scrutin din 2 aprilie (al cincilea în ultimii doi ani), clasându-se pe locul trei, şi deţine 37 din cele 240 de locuri în legislativul bulgar. Ultranaţionaliştii bulgari şi-au făcut campanie cu un discurs deschis în favoarea Rusiei în ceea ce priveşte agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, pledând pentru „neutralitatea” Bulgariei faţă de acest conflict.
Nu este prima oară când Mitrofanova face declaraţii controversate în Bulgaria. În februarie 2022, ea calificase Bulgaria şi NATO drept „lacheii Washingtonului”, iar apoi afirmase că poporul bulgar susţine Kremlinul în ofensiva sa din Ucraina, spre deosebire de guvernul „absolut pro-american” de la Sofia. De asemenea, Mitrofanova a descris guvernul bulgar, anul trecut, drept „oala de noapte a Washingtonului”.
Moștenire grea
În ultimii 30 de ani, relația dintre Bulgaria și Rusia a fost caracterizată de schimbări semnificative. Pentru a înțelege această relație, este important să luăm în considerare evenimentele și contextul geopolitic din această perioadă.
După căderea regimului comunist în Bulgaria în 1989 și prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, relațiile dintre cele două țări au trecut printr-o tranziție. În anii 1990, Bulgaria și-a reorientat politica externă spre integrarea europeană și euroatlantică, în timp ce Rusia încerca să-și redefinească rolul în noua ordine mondială.
La începutul anilor 1990, Bulgaria a încercat să își consolideze relațiile cu Occidentul și să se îndrepte către aderarea la NATO și Uniunea Europeană. În același timp, Rusia se confrunta cu dificultăți economice și politice interne și nu putea să ofere sprijin semnificativ Bulgariei în această perioadă.
Cu toate acestea, în anii 2000, relațiile bilaterale dintre Bulgaria și Rusia au cunoscut o îmbunătățire semnificativă. Partidul Socialist Bulgar, care a preluat puterea în Bulgaria în 2005, a adoptat o abordare mai prietenoasă față de Rusia. Relațiile economice și comerciale între cele două țări au înflorit, cu investiții rusești semnificative în sectoarele energetice și turistice din Bulgaria.
Pe parcursul acestei perioade, Bulgaria a devenit o importantă rută de tranzit pentru conductele de gaze naturale rusești către Europa de Vest. Aceasta a consolidat dependența energetică a Bulgariei față de Rusia și a generat o serie de controverse și dispute legate de prețurile la gaze și securitatea energetică.
În ceea ce privește politica de securitate, Bulgaria a devenit membru NATO în 2004 și a găzduit exerciții militare comune cu aliații săi din NATO, inclusiv Statele Unite. Totuși, în timpul crizei din Ucraina din 2014, Bulgaria a adoptat o poziție mai echilibrată, refuzând să susțină sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și pledând pentru dialog și diplomație.
De-a lungul ultimilor ani, Bulgaria a căutat să-și diversifice relațiile externe, în special în ceea ce privește energia, și să reducă dependența de Rusia. A încercat să promoveze proiecte energetice alternative, precum construcția de conducte de gaze naturale care să lege Bulgaria de alte țări și surse de energie.
Războiul spionilor
Bulgaria a expulzat periodic diplomați și spioni ruși, mass-media internațională considerând că statul balcanic este o ţară-cheie pentru serviciile de spionaj ruseşti pentru că acestora le este uşor să găsească complici acolo.
În ceea ce privește relația istorică dintre Bulgaria și Rusia, există și câteva incidente și controverse legate de spionaj.
În 2020, autoritățile bulgare au dezvăluit că au destructurat o rețea de spionaj rusă, acuzând mai mulți indivizi, inclusiv un ofițer de informații bulgar, că au transmis informații sensibile Rusiei. Aceștia au fost acuzați de trădare și spionaj în favoarea Rusiei. Incidentul a avut un impact semnificativ asupra relațiilor bilaterale și a dus la expulzarea unor diplomați ruși din Bulgaria.
Iar în 2015, Bulgaria a expulzat un diplomat rus sub acuzația de spionaj. Diplomații ruși ar fi fost implicați în colectarea de informații clasificate referitoare la securitatea energetică și la proiecte strategice din Bulgaria.
Aceste incidente de spionaj au generat tensiuni și au afectat relațiile dintre Bulgaria și Rusia. Guvernul bulgar a luat măsuri ferme împotriva activităților de spionaj și a subliniat importanța protejării intereselor și securității naționale. De asemenea, aceste evenimente au contribuit la consolidarea preocupărilor privind influența Rusiei asupra politicii și securității regionale.
Liderii din țările Consiliului Europei, inclusiv preşedintele român Klaus Iohannis vor participa, marţi şi miercuri, în Islanda, la Reykjavik, la cel de-al patrulea Summit al organizației.
Desfăşurată sub motto-ul „Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa”, cea de a patra ediţie a reuniunii la nivel înalt va sublinia rolul Consiliului Europei în actualul context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, organizaţia responsabilă pentru democraţie, drepturile omului şi statul de drept fiind printre primele instituţii internaţionale care au reacţionat printr-o acţiune concretă, respectiv prin excluderea Federaţiei Ruse din rândul statelor membre, relatează Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat transmis mass-media.
Conform sursei citate, pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificaţie aparte, întrucât în 2023 se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizaţiei de la Strasbourg, decizia privind aderarea fiind luată în 1993 la primul Summit al Consiliului Europei.
La finalul summitului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul particular al Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional.
Cu această ocazie va fi anunţată şi înfiinţarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, la care România va participa ca stat fondator.
„Elitele globaliste occidentale continuă să vorbească despre exclusivitatea lor, să-i incite pe oamenii unii împotriva celorlalți și să divizeze societăți, să provoace conflicte sângeroase și lovituri de stat, să semene ură, rusofobie, naționalism agresiv, să distrugă și valorile familiale, tradiționale care fac din om un om. Și toate acestea pentru a dicta și pe mai departe, pentru a-și impune voința, drepturile, regulile, pentru a impune, în esență, un sistem al jafului, violenței și opresiunii” a declarat liderul rus Vladimir Putin în timpul tradiționalei parade militare din Piața Roșie. Mass-media internațională a subliniat modestia acestei parade față de alte demonstrații similare, menite să arate statutul geopolitic rus în fața aliaților, vasalilor și dușmanilor geopolitici.
Declarații dure
Putin a declarat că lumea se află în prezent într-un punct de cotitură şi a acuzat ţările occidentale că orchestrează un război împotriva Rusiei, înainte de a-i îndemna pe ruşi la „victorie”. „Astăzi, civilizaţia se află din nou la un punct de cotitură. Împotriva patriei noastre a fost din nou declanşat un adevărat război, însă noi vom învinge terorismul internaţional, îi vom apăra şi pe locuitorii din Donbas, ne vom asigura securitatea”, a declarat preşedintele rus în timpul paradei militare din Piața Roșie cu prilejul Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste.
Vladimir Putin a susţinut că Rusia vrea „un viitor paşnic şi liber”, şi că pentru ea „nu există popoare inamice nici în Vest, nici în Est”.
În discursul său, Putin a calificat drept „crimă” distrugerea memorialelor înălţate în cinstea soldaţilor sovietici şi „o bătaie de joc la adresa actelor lor de eroism”, „un revanşism al celor care pregăteau în mod cinic şi făţiş o nouă campanie împotriva Rusiei, celor care au adunat pentru aceasta răul neonazist din întreaga lume”.
Putin a mai declarat că „scopul adversarilor Rusiei este să obţină destrămarea şi distrugerea ei, să anuleze total rezultatele celui de-Al Doilea Război Mondial, să submineze sistemul global de securitate şi al dreptului internaţional, să sufoce centrele de dezvoltare suverane”.
Sintagma centre de dezvoltare suverane este uzitată intens de diplomația rusă pentru a promova conceptul multipolarității, a unei lumi unde Federația Rusă are un rol geopolitic similar Statelor Unite.
Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul din Ucraina
Invazia continuă
Forțele militare comandate de Putin au lansat un val de rachete de croazieră asupra Ucrainei, cu numai câteva ore înainte de începerea defilării din Piaţa Roşie, care în acest an a avut pe fondul unor măsuri de securitate stricte.
Vladimir Putin a declarat că ”Rusia se mândreşte cu toţi participanţii la operaţiunea militară specială din Ucraina” şi că de ei „depinde viitorul statalităţii ruse şi securitatea ţării”.
În context, el a subliniat că Rusia îşi aminteşte de faptul că toate popoarele Uniunii Sovietice au contribuit la victoria împotriva fascismului în cel de-Al Doilea Război Mondial. „Este foarte important că astăzi, aici, la Moscova, s-au reunit lideri din Comunitatea Statelor Independente, văd în aceasta o atitudine de mulţumire pentru eroismul predecesorilor noştri, care s-au adunat împreună şi au învins împreună”, a declarat Putin.
Liderul de la Kremlin s-a referit la preşedinţii belarus, kazah, kîrgîz, tadjic, turkmen şi uzbec, precum şi la premierul armean, ultimul venit la Moscova pentru a obține un iluzoriu sprijin din partea Federației în conflictul dur cu Baku.
Potrivit lui Putin, „orice ideologie de supremaţie este prin natura ei dezgustătoare, aducătoare de moarte şi criminală”. El a subliniat că elitele occidentale „continuă să-şi declare exclusivitatea, îi asmut pe oameni şi dezbină societatea”. El a afirmat că poporul Ucrainei a devenit „ostaticul loviturii de stat şi al planurilor Occidentului”.
Vladimir Putin şi-a încheiat discursul de 10 minute din timpul paradei cu strigătul „Ura!” pentru Rusia şi victoria ei. „Pentru Rusia, pentru forţele noastre armate nobile, pentru Victorie, ura!”, a declarat preşedintele rus.
Răspuns occidental
Replica politică occidentală nu a întârziat, premierul britanic Rishi Sunak denunţând vehement afirmaţiile preşedintelui rus Vladimir Putin la parada de Ziua Victoriei, după ce Putin a afirmat că ‘un adevărat război’ a fost declanşat împotriva Rusiei de ‘ambiţiile neîmblânzite’ ale Occidentului.
Premierul britanic a respins afirmaţiile preşedintelui rus, subliniind că Vladimir Putin este singura persoană vinovată pentru războiul pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei.
‘Nu există decât o singură persoană responsabilă pentru invazia ilegală şi neprovocată în Ucraina şi aceasta este preşedintele Putin. Crimele comise sunt îngrozitoare. Suferinţa provocată poporului ucrainean este îngrozitoare’. ‘De aceea, este corect să rămânem neclintiţi în a susţine cu fermitate poporul ucrainean să se opună acestei agresiuni. Asta este ceea ce eu şi Regatul Unit vom continua să facem’, a declarat şeful guvernului britanic.
Sprijin pentru Ucraina
Uniunea Europeană nu trebuie să se lase intimidată de etalarea puterii militare a Rusiei, ci să continue să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz.
„La 2200 de km la nord-est de aici, (preşedintele rus Vladimir) Putin îşi scoate astăzi la paradă soldaţii, tancurile şi rachetele. Nu trebuie să fim intimidaţi de astfel de jocuri de putere! Să rămânem constanţi în sprijinul pentru Ucraina, oricât ar dura!”, a spus şeful executivului german în faţa europarlamentarilor la Strasbourg, într-un discurs considerat un răspuns potrivit adresat ambițiilor ruse.
În alocuțiunea din Parlamentul European, cu ocazia Zilei Europei, cancelarul german a cerut Uniunii Europene eforturi mai mari de integrare a industriei de apărare şi pentru achiziţia în comun de muniţii pentru forţele ucrainene, câtă vreme Rusia continuă războiul din Ucraina.
„Războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat cât de vitală este această realizare”, a spus el. Scholz adaugă că UE trebuie să urmărească o cooperare militară mai strânsă.
Putin nu renunță la invazia Ucrainei
Axa Moscova-Beijing
De asemenea, Uniunea trebuie să insiste mai mult pentru obţinerea rapidă a unor acorduri de liber schimb cu mai multe ţări. „Are foarte mult sens să încheiem rapid noi acorduri de liber schimb cu (grupul sud-american de state) Mercosur, cu Mexicul, India, Indonezia, Australia, Kenya şi – pe termen lung – cu multe alte ţări”, susţine el. „Europa trebuie să se întoarcă spre lume. Dacă vom continua ani întregi negocierile sterile asupra unor noi acorduri de liber schimb, regulile le vor dicta alţii – cu standarde de mediu şi sociale mai reduse”, este de părere cancelarul.
Mesajul Berlinului către europarlamentari mai cere reducerea riscurilor în relaţiile cu China, în contextul afirmării tot mai puternice a Beijingului în competiţia cu UE. „Rivalitatea şi concurenţa din partea Chinei au crescut, fără îndoială. UE cunoaşte această evoluţie şi reacţionează corespunzător. Sunt de acord cu (preşedinta Comisiei Europene) Ursula von der Leyen: nu trebuie să urmărim o decuplare, ci o reducere inteligentă a riscului”, a declarat şeful guvernului german.
Referința la China din discursul liderului german trădează îngrijorarea elitei europene față de creșterea influenței chineze în lume, situație care a luat prin surprindere Occidentul.
