Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit, în exclusivitate la „Interviurile Digi24.ro”, intenția României de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează România va deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei. Premierul spune că ministrul Transporturilor a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului, transmite Digi24, citat de mass-media regională.
Portul Giurgiulești, strategic
„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întâmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.
„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.
foto: https://gifp.md/ro/home/
Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova, relatează surse oficiale de la Chișinău. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la intersecția mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre.
Conform Ziarului de Gardă, Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.
Proiect de dezvoltare
Construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară sunt printre acțiunile care ar urma să fie întreprinse în Portului de Stat Giurgiulești, până în anul 2028. Proiectul de dezvoltare a Portului a fost prezentat joi, 28 septembrie, de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu.
Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: Creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; Atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; Identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.
Potrivit ministrului, dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.
Acesta a spus că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.
Recenta declarație a premierului de la București, Marcel Ciolacu, cu privire la intenției României de a cumpăra portul Giurgiulești din sudul Republicii Moldova, a repus pe tapet fragilitatea comunicațiilor maritime și fluviale ale fostei republici sovietice. Fragilitatea și reziliența scăzută a Republicii Moldova a fost scoasă în evidență de invazia militară rusă din Ucraina, pe fondul atacurilor repetate cu drone asupra porturilor dunărene Reni și Ismail.
Chiar dacă harta geopolitică nu este foarte darnică cu Republica Moldova, aceasta este un stat riveran Mării Negre, având o ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic, moștenire a politicii sovietice, Republica Moldova are acces potențial și la Oceanul Planetar, prin Marea Neagră. Lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse. Chișinăul încearcă să remedieze această problemă prin participarea la diferite demersuri regionale, precum Inițiativa Celor 3 Mări.
Foto: https://gifp.md/ro/home/
Intenții românești
Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit planurile autorităților de la București de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează că atât România, cât și Republica Moldova vor deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei.
Premierul român, citat de mass-media de la București, a menționat că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului. „Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei, după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub” a menționat Marcel Ciolacu.
„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.
Pe fondul invaziei militare ruse, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor, scrie Deschide.md.
BERD a sprijinit construcția portului în 1995, alocând 27,5 milioane dolari. Banca a continuat să finanțeze portul chiar și după plecarea investitorilor inițiali. În 2021, BERD a devenit singurul proprietar al operatorului Giurgiulești. Banca spune că va atrage investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta portul. Până în prezent, BERD a investit 1,4 miliarde de euro în R. Moldova, devenind cel mai mare investitor instituțional.
Giurgiulești, poarta comerțului moldovenesc
Un imbold pentru dezvoltarea comerțului în regiunea Mării Negre a fost construirea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, situat la km 133,8 ( 72,2 mile marine) pe Dunăre, folosește aproape toate opțiunile comerciale posibile pentru fragila economie moldovenească. Terminalul petrolier a fost lansat la 26 octombrie 2006, un terminal separat pentru pasageri construit de guvern a fost deschis în martie 2009, iar terminalul de transbordare a cerealelor a fost deschis patru luni mai târziu. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui.
foto: https://gifp.md/ro/home/
Coridoarele solidarității cerealiere
Războiul din Ucraina a reliefat importanța accesului maritim pentru Republica Moldova. Blocarea accesului la porturile din Ucraina a provocat o situație inedită, Republica Moldova devenind una din porțile maritime ale Kievului, mai ales pentru exportul de cereale. Transbordarea altor grupuri de mărfuri, cum ar fi importul de cărbune și îngrășăminte, a fost reluată după ce sursele alternative și rutele de import prin Ucraina au fost întrerupte. Terminalul existent de marfuri de uz general este utilizat pe deplin, fiind lansată faza finală de proiectare a contrucției unui nou stand universal. Noul terminal, în valoare de peste 5 milioane USD, va fi utilizat în principal pentru vrac uscat și mărfuri de uz general, și este programat să fie dat în exploatare în a doua jumătate a anului 2023. Portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. A fost creată o nouă platformă de 5.000 de metri pătrați de manipulare și depozitare a containerelor, care poate fi extinsă în continuare în funcție de evoluția cererii. Proprietarii portului planifică achiziționarea echipamentelor suplimentare de manipulare pentru a face față cererii în acest domeniu.
Procesul de reconstrucție al Ucrainei va aduce noi oportunități pentru firmele din Republica Moldova, iar funcționarea portului Giurgiulești este un avantaj evident.
Amenințări ruse
Recent, autorități separatiste din estul Ucrainei, susținute de Federația Rusă au amenințat cu lovirea zonei Giurgiulești, iar Chișinăul a condamnat „cu fermitate” declarațiile reprezentantului Federației Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, în care a fost amenințată direct țara noastră.
„Astfel de declarații sunt total inacceptabile. Nu vom tolera un astfel de limbaj îndreptat împotriva R. Moldova. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va convoca, în regim de urgență, șeful misiunii diplomatice al Federației Ruse in Republica Moldova, solicitându-i explicații corespunzătoare”, potrivit unui comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău.
Așa-zisul guvernator al regiunii Herson anexate ilegal de Federația Rusă, Vladimir Saldo, a declarat că cunoaște coordonatele podului Odesa și a celui de la Giurgiulești, în contextul unui atac, care ar fi fost efectuat de forțele ucrainene, asupra mai multor poduri care leagă Crimeea ocupată de Ucraina continentală. Acesta a mai spus că în scurt timp „va exista un răspuns foarte serios”.
Foto: Facebook
Infrastructură reabilitată și planuri de dezvoltare
Prim-ministrul de la Chișinău, Dorin Recean, a prezidat, în luna august, o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în cadrul căreia au fost adoptate mai multe decizii. Principalul subiect a vizat un proiect de infrastructură feroviară, a relatat mass-media de la Chișinău.
CSE a decis alocarea a 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești, km 74. Astfel, lucrările de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată localizat în apropierea satul Văleni au fost autorizate imediat, urmând ca documentația de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) va transfera mijloacele financiare către Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, responsabilă de proiect.
Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău.
Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.
Dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.
Ministrul de la Chișinău a mai menționat că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.
„În cadrul Proiectului, vor fi realizate mai multe lucrări cum ar fi construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză estimată de 1500 t/h, amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară, construcția unei parcări pentru camioane, a unei stații de descărcare a camioanelor etc”, a anunțat oficialul.
Costul estimativ al proiectului este de aproximativ 34 milioane dolari, sau peste 600 milioane de lei.
Planuri ambițioase
„Planul nostru este să realizăm acest proiect într-un termen cât mai restrâns. Totuși, înțelegem cu toții complexitatea și volumul de lucru necesar, de aceea l-am împărțit pe etape. Până la jumătatea anului 2025, vom finaliza studiul de fezabilitate și procesul de licitație, iar până la sfârșitul anului 2025 ne propunem să semnăm contractul și să atragem finanțarea necesară pentru proiect. Construcția propriu-zisă a infrastructurii va dura 2 ani, din 2026 până în 2027. Iar din anul 2028, portul va activa la maximum potențial”, a precizat la ministrul Andrei Spînu.
Participând la evenimentul de prezentare, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a spus că „proiectul ambițios ilustrează cum parteneriatele, dacă ar fi aplicate corect, ar putea genera rezultate extrem de pozitive”. „Guvernul nu va cheltui resursele statului. Ne așteptăm ca construcția și dezvoltarea portului să se realizeze cu investiții private. Republica Moldova are o infrastructură portuară strategică, iar angajamentul nostru este de a o valorifica la întreaga capacitate”, a afirmat Cojuhari.
Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la răscrucea mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre, se arată pe pagina de prezentare a portului.
Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.
Foto: Wikipedia
Probleme juridice
Serviciile de specialitate de la Chișinău au menționat anterior, că la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a autorizat aplicarea sechestrului de aproximativ 150.000.000 de lei pe active care formează capitalul social al companie care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Este vorba de compania Danube Logistics SRL.
Potrivit Procuraturii Generale, cauza penală a fost inițiată în 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.
„Mai exact, cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”, subliniază oamenii legii.
În urma investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS.
Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat, afirmă Procuratura.
Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal.
La 7 mai 2021, BERD a devenit singurul proprietar legal efectiv al operatorului portului Giurgiulești. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics. Prin achiziția acestuia, BERD și-a propus să promoveze continuarea activității portului și să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare acest activ de infrastructură esențial.
Armata rusă a atacat cu drone iraniene Shahed portul Izmail din Ucraina, informează aviaţia militară ucraineană şi guvernatorul regiunii Odessa, conform mass-media regională. Exporturile de cereale ale Ucrainei în perioada 1-24 septembrie au totalizat 1,57 milioane tone, un declin de 51% faţă de nivelul de 3,21 milioane tone în perioada similară din 2022, arată datele publicate de Ministerul Agriculturii de la Kiev.
Ofensivă permanentă
Atacul, care a durat peste două ore, a avariat infrastructura portuară, precum și capacități de transport. Apărarea antiaeriană ucraineană afirmă că a doborât 26 din cele 38 de drone lansate de ruşi. Portul Ismail de la Dunăre, la frontiera cu România, este una din cele mai importante rute de export al cerealelor ucrainene, după ce Rusia a refuzat în iulie să prelungească acordul privind transportul pe Marea Neagră. Un alt atac a produs pagube la o firmă locală din oraşul Krivoi Rog din regiunea Dnepropetrovsk din sudul Ucrainei; primarul localităţii, Oleksandr Vilkul, a declarat că nu s-au raportat imediat victime. Reuters nu a fost în măsură să confirme informaţia din surse independente, iar Rusia nu a comentat. Primele rapoarte arată că a fost vorba de o rachetă balistică. Ucrainenii au atacat la rândul lor cu drone regiunea Kursk din Rusia, întrerupând alimentarea cu energie electrică în şapte localităţi, a anunţat guvernatorul regiunii, Roman Starovoit, precizând că nimeni nu a fost rănit sau ucis. Ministerul rus al Apărării anunţase deja că apărarea antiaeriană a distrus o dronă lansată de ucraineni în Kursk, la ora locală 05:30 (02:30 GMT), după ce anterior apăruseră informaţii despre doborârea mai multor drone în regiunea respectivă, vecină cu Ucraina.
Exporturi reduse
Oficialii de la Kiev nu au dat explicaţii privind motivele scăderii exporturilor. Traderii şi sindicatele din agricultură susţin că decizia Rusiei din iulie, de a renunţa la acordul negociat de ONU care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră, şi recentele atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, sunt principalele motive ale reducerii exporturilor. Ucraina a exportat până acum 6,2 milioane de tone de cereale în sezonul iulie 2023-iunie 2024, faţă de 7,5 milioane tone în perioada similară din sezonul precedent. Cantităţile totale de cereale pe care Ucraina le-a exportat deja în sezonul actual includ 2,5 milioane de tone porumb, trei milioane tone grâu şi 599.000 tone orz. Ucraina se aşteaptă să recolteze cel puţin 80 milioane tone cereale şi seminţe oleaginoase în 2023 iar surplusul pentru export în sezonul 2023/2024 totalizează aproximativ 50 milioane tone.
Liderul ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Washington, s-a întâlnit cu omologul său american Joe Biden la Casa Albă. Acesta a spus că SUA continuă să ofere sprijin în Kievului pentru a se apăra împotriva invaziei ruse, relatează CNN, citat de mass-media de la Bucuresti.
Foto: wikipedia
Coaliție internațională
„La începutul acestei săptămâni, la Adunarea Generală a ONU, am spus clar că nicio țară nu poate fi cu totul sigură dacă nu ne ridicăm și nu apărăm libertatea Ucrainei în fața acestei brutalități și agresiuni rusești. De aceea am reunit o coaliție de peste 50 de țări — 50 de țări pentru a ajuta Ucraina să se apere. Este vital”, a spus Biden la începutul întâlnrii din Biroul Oval.
Biden a mai spus că SUA au început procesul „de oficializare a angajamentului pe termen lung față de securitatea Ucrainei”, împreună cu liderii din G7 și alți parteneri internaționali, „și de aceea susținem o pace justă și durabilă, una care respectă suveranitatea ucraineană și integritate teritorială.”
Biden a lăudat „curajul enorm” al poporului ucrainean. „A inspirat lumea cu hotărârea de a apăra aceste principii și, împreună cu partenerii și aliații noștri, poporul american este hotărât să facă tot ce poate pentru a ne asigura că lumea este alături de voi”, a spus el.
Asistență internațională
Biden urmează să anunțe un nou pachet de asistență militară, în valoare de peste 325 de milioane de dolari, în timpul întâlnirii sale cu Zelenski. Potrivit a doi oficiali americani, pachetul ar urma să includă mai multă muniție cu dispersie. Ar fi a doua oară când SUA furnizează arma controversată Kievului.
Înainte de această întrevedere, Casa Albă a anunţat că Statele Unite vor livra Ucrainei „importante” mijloace de apărare aeriană, dar că preşedintele Joe Biden nu doreşte să furnizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune solicitate de Zelenski.
Preşedintele american „a decis că nu va furniza ATACMS, dar nu a exclus această posibilitate în viitor”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, în cadrul unei conferinţe de presă.
Zelenski a spus că vizita sa în SUA este foarte importantă și i-a mulțumit lui Biden pentru sprijinul acordat de SUA. Anterior, președintele ucrainean a vizitat Capitoliul și a spus că a avut un „dialog important” cu parlamentarii americani.
Totuși, Zelenski a ajuns pe Colina Capitoliului în mijlocul unei bătălii acerbe pentru buget, care ar putea declanșa blocarea activităților publice ale SUA, și s-a confruntat cu discuții dificile atunci când s-a întâlnit cu liderii Congresului, în spatele ușilor închise. Republicanii au propus un proiect de buget intermediar care nu include finanțare pentru Ucraina, o omisiune pe care liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, a numit-o „o insultă la adresa Ucrainei și un cadou pentru Putin”.
Foto: Facebook
R.Moldova la ONU
În marja celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu omologul său american, Joe Biden, și soția acestuia, Jill Biden.
„A fost o onoare să mă întâlnesc cu Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden, în marja celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Pe măsură ce Moldova își consolidează democrația, apreciem parteneriatul strategic de durată și relațiile strânse cu Statele Unite ale Americii”, subliniază Maia Sandu.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, însoțită de Viceprim-ministrul Nicu Popescu și Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a participat la cea de-a 78-a Adunări Generale a ONU desfășurată la New York.
În marja evenimentului, Președintele a avut discuții bilaterale cu omologii din Letonia, Cipru, Estonia și Bulgaria și Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar. Întrevederile s-au axat pe întărirea cooperării bilaterale, sprijinul țărilor europene pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și cooperarea în domenii precum energia, transportul, educația și lupta împotriva dezinformării.
Participarea Republicii Moldova pe scena internațională subliniază angajamentul R. Moldova ferm de a întări legăturile cu partenerii europeni și de a promova valorile lumii libere și democratice.
Ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a declarat la televiziunea naţională că autorităţile de la Sofia analizează posibila reacţie la acţiunile Rusiei în zona exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. Înaltul oficial a precizat că principala reacţie nu va fi independentă, ci comună cu aliaţii din NATO, transmite agenția de presă Novinite, citată de mass-media de la București.
Presiuni rusești
„În ultimele luni, Rusia a folosit Marea Neagră şi zona economică exclusivă a Bulgariei pentru exerciţii militare, aşa că ţara noastră examinează diferite opţiuni de reacţie – de la cele diplomatice la accelerea achiziţiei de complexe de mine de coastă”, a afirmat Todor Tagarev.
„De la jumătatea lui iulie, Rusia a avertizat că va efectua exerciţii de tragere într-o parte a zonei economice exclusive bulgare. Astfel, blochează culoarele normale de trafic comercial, ceea ce înseamnă că este periculos să utilizăm economic această zonă. În mare măsură, ceea ce se întâmplă în Marea Neagră depinde de Turcia şi de acţiunile acesteia de a nu permite o escaladare mai puternică a tensiunii”, a adăugat Tagarev.
Novinite menţionează că Turcia respectă cu strictețe Convenţia de la Montreux, care limitează prezenţa navelor militare – inclusiv ruseşti – în Marea Neagră.
„Angajamentele aliaţilor noştri nu sunt doar cu nave, asta se poate face prin primirea de informaţii secrete, cu aviaţia care poate acţiona împotriva unor ţinte maritime, se poate face şi cu mijloace de pe coastă, acestea nu mai sunt limitate prin convenţie”, a subliniat ministrul bulgar.
Bulgaria, afectată de atacuri
Todor Tagarev a reamintit că „unele ţări aliate au suferit deja de pe urma conflictului din Ucraina”, referindu-se în acest sens la „fragmente de drone” care „cad în România”. Atacurile Rusiei împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar putea la un moment dat să afecteze şi Bulgaria, a avertizat el.
„Nu există nicio ameninţare de acţiune militară directă împotriva Bulgariei, însă există riscuri că va fi afectată într-un fel sau altul de aceste acţiuni provocatoare şi agresive”, a afirmat Tagarev.
Surse oficiale de la Sofia, citate de mass-media, au menționat că există planuri pentru crearea pe teritoriul bulgar a unui cartier general de divizie multinaţională a forţelor terestre NATO, care ar putea fi instalat în apropiere de Sofia.
Ministrul bulgar apărării a explicat: „Nu discutăm despre prezenţa de trupe, ci despre un cartier general pregătit să comande astfel de trupe. Va fi pe un teren folosit tradiţional de armata bulgară. Vorbim despre comanda regională a forţelor speciale din Bulgaria şi România, despre construcţia de infrastructuri de transport şi energie, depozite, aeroporturi”.
Foto: Facebook
Federația Rusă, agresor
„Politica principală a NATO este descurajarea unui agresor potenţial, însă şi de pregătire pentru cazul în care acest agresor decide să acţioneze. Agresorul nu este ipotetic – este Federaţia Rusă”, a spus Todor Tagarev.
„Mulţi oameni doresc ca războiul să se termine mâine sau anul viitor, dar sarcina noastră este să evaluăm continuu riscurile şi să ne pregătim pentru cele mai rele scenarii posibile”, a mai declarat el.
Potrivit acestuia, „Bulgaria are multe lucruri de interes pentru Ucraina – în acest moment le trimitem muniţie care nu este prevăzută de reglementările privind întreţinerea şi în afara necesităţilor directe ale armatei noastre. Necesităţile se schimbă, de exemplu, Ucraina caută acum fonduri pentru deminare, dar nu putem să îi ajutăm în această privinţă”.
Tagarev a apreciat că problema importanţei ajutorului bulgar pentru Ucraina este exagerată: „Dacă este ceva vital pentru partea bulgară, nu sunt fondurile pe care le putem scoate din depozitele armatei, ci producţia industriei noastre de apărare, care s-a specializat de decenii în producerea de muniţie, arme mici şi uşoare, şi acestea sunt folosite mult. Altfel, Bulgaria este una din cele 60 de ţări care participă la formatul Ramstein şi ajută Ucraina”.
Ministrul bulgar a refuzat să comenteze poziţia preşedintelui Rumen Radev privind furnizarea de armament. El a arătat că asistenţa pentru Ucraina înseamnă apărarea ordinii internaţionale, ceea ce este de interes strategic pentru Bulgaria, deoarece dacă Ucraina cedează, Rusia îşi poate reorienta agresiunea spre alte obiective.
Protestele, armă pro-rusă
Acţiuni de protest ale transportatorilor de cereale bulgari sunt considerate de o parte a mass-media de la Sud de Dunăre ca fiind influențate de Federația Rusă. Recent, astfel de acțiuni s-au desfășurat în zona adiacentă punctelor de trecere a frontierei Vama Veche şi Negru Vodă, circulaţia rutieră fiind afectată.
Potrivit unui comunicat de presă, începând cu ora 12,00 autorităţile bulgare nu mai permit intrarea în Bulgaria a tuturor mijloacelor de transport, indiferent de categoria din care acestea fac parte, prin PTF Negru Vodă.
„În cursul acestei zile, autorităţile bulgare au informat Garda de Coastă cu privire la faptul că, începând cu ora 10,00, vor fi desfăşurate acţiuni de protest ale transportatorilor de cereale bulgari, în zona adiacentă PTF Vama Veche şi Negru Vodă. Vor fi actualizaţi periodic timpii de aşteptare în funcţie de evoluţia protestului şi de modul cum acesta va afecta traficul. În prezent traficul autoturismelor nu este afectat, însă au apărut restricţii de circulaţie pentru camioanele înmatriculate în Ucraina şi Republica Moldova, în sensul că autorităţile bulgare nu permit în acest moment ieşirea acestora din România prin PTF Negru Vodă”, a anunţat iniţial Garda românească de Coastă .
