de Isac Mihai | iun. 16, 2022 | R. Moldova, Știri
Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu
Premierul ungar Viktor Orban a salutat planul guvernului Republicii Moldova de a obţine statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, într-o convorbire telefonică avută cu omologul său moldovean, Natalia Gavriliţa, informează MTI, citată de karadeniz-press.
Ungaria va sprijini integrarea Moldovei în UE pe tot parcursul procesului de aderare, a spus şeful guvernului ungar, potrivit şefului biroului său de presă, Bertalan Havasi.
Cei doi premieri au vorbit şi despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre criza refugiaţilor, menţionând că ambele lor ţări se învecinează cu Ucraina şi ajută sute de mii de persoane care fug din calea războiului, a declarat Havasi pentru MTI.
Orban şi Gavriliţă au lăudat, de asemenea, legăturile istorice dintre cele două ţări şi şi-au exprimat sprijinul pentru stimularea în continuare a cooperării bilaterale în domeniul economic şi al formării profesionale, a adăugat Havasi.
de Isac Mihai | sept. 27, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | România, Știri, UE
Uniunea Maghiara din Transilvania (EMSZ) va prezenta in cadrul Parlamentului de la Bucuresti un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc.
Deputatul UDMR Kulcsar-Terza Jozsef va avea un proiect legislativ, in calitate de co-initiator, care va fi sustinut de catre deputatul UDMR Zakarias Zoltan.
Sprijin de la Budapesta
Parlamentarii Uniunii Maghiare din Transilvania au vorbit despre acest subiect la reuniunea Grupului de lucru regional pentru autoguvernare al Forumului reprezentantilor maghiari din bazinul carpatic in Parlamentul maghiar de la Budapesta.
Conform sursei citate, deputatul Zoltan Zakarias a precizat la o reuniune a grupului de lucru regional a Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic, ca scopul legii ar trebui sa fie institutionalizarea autonomiei culturale si ca partidele politice ar trebui sa o rezolve in timpul verii cu organizatiile guvernamentale care s-au ocupat deja pe larg de aceasta problema.
Jozsef Kulcsar-Terza, impreuna cu Jozsef Kulcsar-Terza, au depus un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc si in luna aprilie 2020, initiativa fiind adoptata tacit de Camera Deputatilor si apoi respinsa de Senat. Proiecte de lege cu acelasi obiect au mai fost depuse de-a lungul anilor in diferite legislaturi ale Parlamentului si respinse.
Asigurări pentru români
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, pe 13 ianuarie, ca nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala.
„Noi am spus de fiecare data si sunt de acord cu dumneavoastra ca trebuie o abordare extrem de echilibrata si cu argumente si de fiecare data trebuie sa spui ca nici autonomia locala, nici autonomia regionala, nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala. Astea sunt lucrurile care trebuie precizate de fiecare data si eu incerc cand discutam serios si cu argumente despre orice forma de subsidiaritate sau de autonomie sa incep cu aceasta fraza: nu lezeaza integritatea teritoriala si unitatea nationala”, a spus Kelemen Hunor, intr-o emisiune difuzata de Antena 3.
Identitate regională
El a adaugat ca autonomia nu inseamna secesionism, ci subsidiaritate si aducerea deciziilor la nivelul comunitatii.
„Da, exista aceasta sensibilitate, zic eu absolut fara nicio baza, dar o inteleg, da, fiindca oamenii au impresia ca autonomie inseamna secesionism. Nu inseamna secesionism. Universitatile sunt autonome, sunt regii autonome, nu exista secesionism. Autonomie inseamna ca tu decizi despre viata ta. In ceea ce priveste aceasta idee a subsidiaritatii, e valabila pentru fiecare comunitate locala, nu e valabila doar pentru Secuime, nu e valabila doar pentru o anumita parte a tarii. Da, acolo unde traiesc maghiari sau alte comunitati etnice, intervine o alta chestiune: competenta lingvistica, asta este ceva in plus fata de Oltenia, fata de Moldova, fata de Muntenia: o competenta lingvistica in relatia cu autoritatile, dincolo de scoala, dincolo de institutiile culturale. Dar, in rest, lucrurile ar trebui sa mearga paralel: decizii lasate in mana comunitatilor locale, in cele mai multe domenii, cu mici exceptii, asta am spus de fiecare data. Fiindca relatiile externe, Justitia, Apararea, Ordinea Publica de fiecare data trebuie sa ramana la nivelul autoritatii centrale. Despre acest lucru vorbim”, a explicat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR mai afirmat ca si Secuimea face parte din Romania, ca si Tara Motilor, Dobrogea sau alte regiuni,iar in tara noastra exista mai multe identitati regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Serbia mizează pe sprijinul rus în combaterea pandemiei
Serbia a început oficial producţia vaccinului rusesc anti-COVID-19 Sputnik V. Statul balcanic este prima ţară europeană care produce acest vaccin, în afară de Rusia şi Belarus.
„În câteva zile veţi avea primele vaccinuri produse în Serbia pe care le putem oferi cetăţenilor noştri, dar şi cetăţenilor din regiune, din Europa şi din întreaga lume”, a adăugat Aleksandar Vucic.
Serbia va produce, de asemenea, vaccinul chinezesc Sinopharm, a reamintit el. Serbia este unul din principalii aliați ai Chinei în regiune.
Milioane de doze
Ţara urmează să producă patru milioane de doze de vaccin Sputnik V în următoarele şase luni, a declarat ministrul sârb al Dezvoltării tehnologice, Nenad Popovic.
Serbia a cumpărat până în prezent milioane de doze de vaccinuri chinezeşti, ruseşti şi occidentale.
Statul balcanic, cu şapte milioane de locuitori, a vaccinat complet 30% din populaţia sa, potrivit datelor colectate de AFP.
Pentru a încuraja populaţia să se vaccineze, Belgradul a oferit bonusuri de 25 de euro şi a demarat campanii de vaccinare în centrele comerciale. După ce Serbia a început producţia Sputnik V, autoritățile vor să intensifice procesul.
Circa 7.000 de sârbi au murit din cauza COVID-19 şi peste 710.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus.
Speranțe pentru Sputnik V
Vaccinul rusesc Sputnik V a fost aprobat în peste 65 de ţări. Statelor Unite şi UE nu au adoptat măsuri similare.
Oficialii ruşi s-au declarat optimişti că vaccinul lor va fi recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
„Totul decurge aşa cum era prevăzut. Ei trebuie să pregătească un raport, să facă recomandări despre modul de a finaliza anumite chestiuni”, a declarat la Forumul Economic de la Sankt Petersburg ministrul rus al Sănătăţii, Mihail Muraşko. „Până în prezent, nu am primit nicio întrebare critică, cred că întreaga activitate se desfăşoară aşa cum era prevăzut, acum aşteptăm rezultatele”, a adăugat el, citat de agenţiile de presă din Rusia.
Kirill Dmitriev, directorul fondului suveran rus de investiţii, unul dintre dezvoltatorii vaccinului Sputnik V, speră la rândul său într-o „decizie pozitivă emisă de EMA în viitorul apropiat”. „Nu am primit nicio critică nici despre studiile clinice, nici despre partea de producţie. O procedură funcţională este în curs de desfăşurare, iar noi sperăm că ea nu va fi politizată”, a adăugat oficialul rus. Cât despre avizul OMS, Kirill Dmitriev speră într-o validare „în următoarele două luni”.
După ce Serbia a început producţia Sputnik V se așteaptă ca și alte state să urmeze.
Geopolitica vaccinurilor
EMA a început în prima parte a lunii martie analizarea serului Sputnik V. Procedura este necesară înainte de autorizarea unui vaccin în Uniunea Europeană. Această procedură a durat între două şi patru luni pentru cele patru vaccinuri aprobate până în prezent în UE. Autorizarea vaccinului Sputnik V este o chestiune care a stârnit multe polemici.
Autorităţile de la Moscova s-au declarat de mai multe ori agasate de lentoarea EMA. Ele au acuza UE că ar putea bloca procedura din motive de rivalitate geopolitică. Ţările occidentale au acuzat administraţia de la Moscova că foloseşte vaccinul ca pe un instrument de influenţă. Rusia a respins aceste acuzaţii. Ungaria este singura ţară din UE care a început să îşi vaccineze populaţia cu serul Sputnik V. Slovacia urmează să îl folosească la rândul ei în campania sa naţională de vaccinare începând din 7 iunie. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE
UE trebuie să își relanseze relațiile bilaterale cu Ierusalimul
Uniunea Europeană (UE) trebuie să renunţe la politica unilaterală axată împotriva Israelului şi trebuie să pună accentul pe parteneriat, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre UE, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Înaltul oficial maghiar a dat o declaraţie mass-media în pauza întâlnirii informale la care participat şi şeful diplomaţiei israeliene, Gabi Ashkenazi, punând în evidenţă cele trei sarcini majore ale UE în domeniul relaţiilor cu Israelul. Reuniunea de la Berlin este considerată importantă pentru depășirea actualei crize care afectează UE.
În primul rând, UE ar trebui să facă eforturi în direcţia unei colaborări între parteneri, în loc să ducă o politică anti-Israel şi în locul “blamărilor şi criticilor continue”, bazate pe opinii unilaterale.
În al doilea rând ar trebui convocat de urgenţă Consiliul de Asociere UE-Israel, structură care nu s-a mai reunit de peste 8 ani.
În al treilea rând, “decizia cea mai importantă, probabil, este ca UE să renunţe fără întârziere la sprijinirea financiară a ONG-urilor care periclitează securitatea internă a Israelului” a mai declarat Péter Szijjártó.
Reamintim că relațiile dintre UE și Israel s-au răcit în ultimii ani pe fondul disensiunilor privind modul de rezolvare a conflictului din regiune. Recent, peste o mie de reprezentanți în parlamentele naționale ale statelor membre UE ori în Parlamentul European au semnat o scrisoare în care au condamnat anumite prevederi din planul de pace propus de administrația Trump. (K.P.)
