Premierul ungar Viktor Orban, care blochează un ajutor financiar european de 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru Ucraina, a cerut explicit ca acest ajutor să fie acordat în afara bugetului UE şi să fie revizuit annual, relatează mass-media occidentală.

Opoziție dură

„Dacă dorim să susţinem Ucraina, atunci să o facem în afara bugetului UE şi pe o bază anuală! Este singura poziţie democratică sustenabilă cu cinci luni înaintea alegerilor” europarlamentare, a menţionat Orban într-o postare pe reţeaua socială X.
El şi-a clarificat astfel poziţia, după ce marţi se declarase dispus să susţină Kievul, dar „fără ca aceasta să dăuneze bugetului comun” al UE.
Premierul ungar a renunţat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său faţă de lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.
Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.
În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană care dezaprobă opoziţia guvernului ungar faţă de migraţia ilegală sau faţă de mişcarea LGBT.
În timp ce continuă discuţiile cu Budapesta pentru deblocarea veto-ului faţă de ajutorul pentru Ucraina înaintea unui nou summit european programat pentru 1 februarie, Comisia Europeană caută soluţii alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro şi oferirea acestei sume Ucrainei. Ungaria se opune şi acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanţare a planului european de relansare post-pandemie, avertizând că în final tot statele UE vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuţii la bugetul comunitar.

Șantaj la UE?

Ungaria este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană în privinţa ajutorului pentru Ucraina, a declarat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, în contextul în care UE încearcă să obţină un acord asupra unui nou pachet de asistenţă financiară pentru Kiev, citat de Reuters.
Gergely Gulyas a făcut aceste remarci după ce miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că este „încrezătoare” că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluţie pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistenţa Ungariei.
Ungaria este în discuţii cu Comisia, dar nu este sigur că se va ajunge la un acord, iar dacă nu se va reuşi, celelalte 26 de state membre ale UE ar putea găsi o soluţie fără Ungaria, a precizat şeful de cabinet al lui Orban.
Furnizarea ajutorului prin intermediul a 26 de acorduri bilaterale reprezintă o opţiune care a fost adusă în discuţie, dar este mai complicată şi mai costisitoare decât din bugetul central şi ar putea afecta unitatea UE, menţionează Reuters.
Gergely Gulyas a mai explicat că preşedinta Comisiei Europene a condiţionat deblocarea de noi fonduri ale UE pentru Ungaria de modificări în problemele privind comunitatea LGBTI şi migraţia, încercând astfel să pună presiune pe Budapesta.
El a precizat că alegătorii unguri şi-au exprimat clar opinia în legătură cu aceste două probleme şi a dat asigurări că guvernul său este dispus să ajungă la un acord în chestiuni „care nu sunt dăunătoare”, dar în privinţa celor în care cetăţenii unguri şi-au făcut cunoscută poziţia acest lucru ar fi „antidemocratic şi inacceptabil”, mai subliniază sursa citată.

Relații istorice

În trecut, Ungaria și Rusia au avut legături istorice, în special în secolul al XIX-lea, când cele două țări au fost parte a Imperiului Habsburgic și au avut legături politice și culturale. Cu toate acestea, aceste relații au devenit tensionate după Războiul Rece, când Ungaria a ieșit din sfera de influență a Uniunii Sovietice.

Ungaria și Rusia au o relație comercială semnificativă. Ungaria importă energie, în special gaz, din Rusia, și a fost un susținător al construirii conductei de gaz Nord Stream 2, care ar permite furnizarea de gaz rusesc direct în Europa de Vest. Acest lucru a fost criticat de unele țări europene și de Statele Unite, care consideră că ar putea crește dependența Europei de Vest de resursele energetice ruse.

Ungaria și Rusia au cooperat în domeniul nuclear în ceea ce privește energia nucleară în scopuri civile. Ungaria deține o centrală nucleară, Centrala Nucleară de la Paks, care are patru reactoare nucleare și care joacă un rol important în producția de energie electrică din țară. Această centrală a fost construită în colaborare cu Rusia și a fost modernizată printr-un acord semnat în 2014, care prevedea construirea a două reactoare noi la Paks.

Această cooperare în domeniul nuclear a fost un subiect de interes în contextul securității energetice și geopolitice a Europei. Anumite țări occidentale și organizații și-au manifestat preocuparea legată de dependența Ungariei de Rusia în ceea ce privește energia nucleară, văzând acest lucru ca pe o influență potențială a Rusiei în infrastructura energetică a Europei de Est.

Ungaria este membru al Uniunii Europene (UE) și este supusă politicilor și regulamentelor UE. În cadrul UE, Ungaria a exprimat în trecut opoziție față de sancțiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeei în 2014. Acest lucru a stârnit critici din partea altor state membre ale UE, care au susținut sancțiunile.

Relația dintre Budapesta și Moscova este una complexă și în continuă schimbare, influențată de multiple interese și considerente, inclusiv cele economice, energetice și geopolitice. Această relație poate evolua în funcție de schimbările din politica internă și internațională a ambelor țări.

Budapesta și Kiev

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria au fost tensionate în unele momente din istoria recentă din cauza diferitelor chestiuni, în special cele legate de minoritatea maghiară din Ucraina și de relațiile bilaterale dintre cele două țări.

Una dintre principalele surse de tensiune între cele două țări este reprezentată de minoritatea maghiară din Ucraina, care locuiește în special în regiunea Transcarpatia (Zakarpattia) din vestul Ucrainei. Ungaria a ridicat periodic preocupări cu privire la drepturile și statutul acestei minorități, inclusiv chestiuni legate de utilizarea limbii maghiare în școli și în administrația locală. Propaganda rusă a exploatat la maxim aceste divergențe, existând acuzații privind implicarea serviciilor federale ruse de securitate în diferite acțiuni de destabilizare.

O sursă majoră de tensiune a fost adoptarea de către Ucraina a unei legi privind educația în 2017, care a stârnit îngrijorări în Ungaria. Legea a restricționat utilizarea limbii minorităților în școli și a impus o limită în ceea ce privește utilizarea limbii maghiare în sistemul de învățământ. Această lege a fost văzută de Ungaria ca o amenințare la adresa drepturilor minorității maghiare din Ucraina.

Tensiunile legate de chestiunile minorității maghiare au dus la conflicte diplomatice între cele două țări. Ungaria a blocat sau a pus în așteptare anumite inițiative ucrainene în cadrul Uniunii Europene și NATO ca reacție la aceste preocupări.

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria trebuie înțelese în contextul geopolitic mai larg din Europa de Est și din relațiile Ucrainei cu alte state vecine, cum ar fi Rusia și România. Actuala conducere de la Budapesta a folosit arma minorităților în relațiile cu toate statele din jur, trezind acuzații de aservire a intereselor naționale maghiare strategiei Moscovei de slăbire din interior a Uniunii Europene și NATO.

Avertisment german

Ministrul apărării german Boris Pistorius a avertizat că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, relatează mass-media.
”Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – cel mai recent din nou împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, a declarat Pistorius într-un articol publicat de cotidianul Tagesspiegel vineri, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării.
Referitor la armata germană (Bundeswehr), Boris Pistorius a accentuat: ”Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare, în contextul urgenţei situaţiei ameninţării”.
”Aşadar, trebuie să luăm în calcul faptul că (preşedintele rus) Vladimir Putin ar putea chiar ataca o ţară NATO cândva”, a afirmat Boris Pistorius, care a estimat că, dacă ar fi să se întâmple, acest lucru ar avea loc peste ”5-8 ani” începând de acum.
Prin apelul său ca Bundeswehr să devină ”pregătită de război”, Pistorius a dorit să ”zdruncine societatea” germană. El aşteaptă propuneri pentru reintroducerea unei versiuni a serviciului militar obligatoriu până în aprilie, după ce ţara sa a renunţat la acesta în 2011.
Potrivit ministrului german, industria apărării trebuie să devină mai eficientă. Boris Pistorius s-a pronunţat pentru reformarea datoriei publice, din raţiuni de securitate. ”Cu un mecanism al datoriei în forma actuală, nu vom trece traversa aceste crize teferi”, a explicat el.
Pe de altă parte, reprezentantul Berlinului a respins cererile de suplimentare a ajutorului militar german pentru Ucraina, spunând că Bundeswehr nu poate ajunge la ”epuizare” şi lăsa Germania ”lipsită de apărare”.
Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei, susţinând că efectuează o ”operaţiune militară specială de denazificare” în ţara vecină şi de protejare a comunităţii rusofone.

Protest parlamentar

Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene de a dezgheţa în decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria, într-o rezoluţie votată joi, cu două săptămâni înainte de un summit extraordinar al Consiliului European, dedicat adoptării ajutorului pentru Ucraina, relatează Agerpres într-o corespondeță specială.
În rezoluţia adoptată cu 345 voturi pentru, 104 împotrivă şi 29 abţineri, eurodeputaţii îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea în continuare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special prin recenta adoptare a aşa-numitului pachet de „protecţie a suveranităţii naţionale” – care a fost comparat cu „legea agenţilor străini” a Rusiei, precizează legislativul comunitar într-un comunicat.
Exprimându-şi regretul pentru neaplicarea de către Consiliu a procedurii prevăzute la Articolul 7, Alineatul (1), în urma activării mecanismului de către Parlament în 2018, legislativul comunitar solicită Consiliului European să stabilească dacă Ungaria a încălcat „în mod grav şi persistent valorile UE”, în conformitate cu procedura mai directă prevăzută la Articolul 7, Alineatul (2).
În teorie, procedura poate duce la suspendarea dreptului de vot la reuniunile Consiliului UE.
Eurodeputaţii condamnă, de asemenea, acţiunile prim-ministrului Viktor Orban, care în decembrie anul trecut a blocat decizia esenţială de a revizui bugetul pe termen lung al UE, inclusiv pachetul de ajutor pentru Ucraina, încălcând pe deplin interesele strategice ale UE şi principiul cooperării loiale. UE nu trebuie să cedeze şantajului, subliniază ei în rezoluţia adoptată.
PE anunţă că regretă decizia Comisiei Europene de a elibera până la 10,2 miliarde din fonduri îngheţate anterior, în ciuda faptului că Ungaria nu a îndeplinit reformele cerute pentru independenţa judiciară şi în contextul în care executivul UE a prelungit recent aplicarea măsurilor din Regulamentul privind condiţionalitatea statului de drept.
În plus, eurodeputaţii condamnă practicile discriminatorii sistemice împotriva mediului academic, a jurnaliştilor, a partidelor politice şi a societăţii civile în alocarea fondurilor. De asemenea, ei îşi exprimă regretul pentru utilizarea procedurilor de achiziţii publice manipulate, ofertele publice de cumpărare din partea guvernului şi a entităţilor care au legături cu prim-ministrul, precum şi utilizarea fondurilor UE pentru a îmbogăţi aliaţii politici ai guvernului.
Măsurile necesare pentru deblocarea finanţării UE, în temeiul diferitelor norme, trebuie tratate ca un pachet unic şi nu ar trebui efectuate plăţi în cazul în care persistă deficienţe în orice domeniu. Parlamentul European susţine că va examina dacă ar trebui iniţiată o acţiune în justiţie pentru a anula decizia de deblocare parţială a fondurilor şi subliniază faptul că poate utiliza o serie de măsuri juridice şi politice în cazul în care Comisia îşi încalcă atribuţiile de gardian al tratatelor şi pentru a proteja interesele financiare ale UE.
În plenul PE reunit la Strasbourg, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi-a justificat miercuri decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a întări independenţa sistemului său judiciar.
Ea a ţinut însă să reamintească faptul că „circa 20 de miliarde de euro” din fondurile UE destinate Ungariei rămân îngheţate, din cauza îngrijorărilor legate în special de drepturile persoanelor LGBT+, libertatea academică şi dreptul la azil.
PE se întreabă în rezoluţia adoptată şi dacă guvernul maghiar îşi va putea îndeplini atribuţiile în a doua jumătate a anului 2024, avertizând că, în cazul în care funcţia de preşedinte al Consiliului European este vacantă, aceasta îi va reveni prim-ministrului Ungariei în timpul preşedinţiei de şase luni a Consiliului.
Textul se referă la anunţata candidatură în alegerile europarlamentare a lui Charles Michel, care a anunţat că îşi va prezenta demisia la formarea noului legislativ comunitar dacă va fi ales.
Eurodeputaţii solicită Consiliului să găsească soluţii adecvate pentru a atenua aceste riscuri şi solicită reforme ale procesului decizional al Consiliului, pentru a pune capăt abuzului de drept de veto şi de şantaj, se mai menţionează în comunicatul PE.

Discuții nucleare imposibile

Rusia a afirmat că discuţiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ţine cont şi de situaţia din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-şi impună dominaţia în plan militar, relatează mass-media.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferinţă de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni şi reluarea discuţiilor privind „stabilitatea strategică” între cele două ţări, care deţin cele mai mari arsenale nucleare din lume.
Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani.
El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962.
„Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean şi a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse, citat de media rusă.
Acesta a acuzat Occidentul că împinge Ucraina să folosească arme cu rază din ce în ce mai lungă pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Astfel de atacuri s-au intensificat în ultimele săptămâni; pe 30 decembrie, 25 de oameni au fost ucişi în oraşul Belgorod din sudul Rusiei într-un astfel de atac.
Serghei Lavrov nu a adus vreo dovadă în sprijinul afirmaţiei sale că Vestul încurajează Ucraina să desfăşoare asemenea atacuri, dar a acuzat Statele Unite că urmăresc superioritatea militară asupra Rusiei, notează Reuters.
Ministrul rus a insistat că discuţiile privind controlul armelor sunt neîntemeiate cât timp Occidentul desfăşoară ceea ce el a numit un „război hibrid” împotriva Moscovei.
„Nu respingem această idee pe viitor, dar condiţionăm în prealabil această posibilitate de abandonarea de către Occident a politicii sale de subminare şi nerespectare a intereselor Rusiei”, a conchis Lavrov.
Federaţia Rusă, moştenitoarea puterii nucleare sovietice, dispune de cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori.
Şeful diplomaţiei ruse a făcut apel pe de altă parte la SUA să înceteze „agresiunea” împotriva Yemenului, după ce armata americană i-a bombardat pentru a patra oară în mai puţin de o săptămână pe rebelii houthi.
„Cel mai important acum este să se pună capăt agresiunii împotriva Yemenului, întrucât, cu cât americanii şi englezii vor bombarda mai mult, cu atât rebelii vor fi mai puţin dispuşi la tratative”, a notat Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă.

Curățarea Rusiei

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat joi că ofensiva militară împotriva Ucrainei a permis „curăţarea” Rusiei de persoane care „nu au un sentiment de apartenenţă la istoria şi cultura” ţării.
De la începutul conflictului, în urmă cu aproape doi ani, sute de mii de persoane au fugit din ţară din motive politice sau de teamă că vor trebui să se înroleze în armată, o alegere condamnată ferm de autorităţile ruse.
Reprimarea oricărei voci disidente a trimis alte sute de persoane în închisoare, întrucât în Rusia nu este tolerată nicio critică la adresa politicii Kremlinului, notează mass-media internațională.
„Operaţiunea militară specială a unit societatea noastră ca niciodată până acum şi a contribuit la curăţarea ei de persoanele fără niciun sentiment de apartenenţă la istoria şi cultura rusă”, a declarat Serghei Lavrov, utilizând eufemismul oficial pentru a desemna invazia rusă în Ucraina.
„Unii au plecat, alţii au rămas şi au început să reflecteze”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse pe 2023.
Nu este prima oară când autorităţile ruse, care spun că vor să „denazifice Ucraina”, vorbesc despre necesitatea de a „purifica” societatea.
În martie 2022, chiar la începutul conflictului, preşedintele Vladimir Putin a declarat că „o astfel de autopurificare reală şi necesară a societăţii nu va face decât să ne întărească ţara”.
„Fiecare popor, şi poporul rus în special, va fi întotdeauna capabil să recunoască gunoaiele şi trădătorii şi să-i scuipe aşa cum ar scuipa cineva o muscă care i-a intrat în gură”, a spus Putin.
În aceeaşi conferinţă de presă, ministrul rus de externe a pus practic semnul egalităţii între Holocaust – genocidul împotriva poporului evreu desfăşurat de către Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – şi uciderea de către nazişti a altor popoare, informează pe pagina sa de internet Radio Svoboda, antena rusă a Radio Free Europe (RFE/RL).
Lavrov a lăsat să se înţeleagă aceasta comentând pe marginea operaţiunii Israelului împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas, recunoscută drept teroristă de SUA şi UE, în Fâşia Gaza.
Potrivit ministrului rus, „israelienii nu ar trebui să creeze impresia că, întrucât ei au suferit în cel de-al Doilea Război Mondial, pot face orice astăzi”, relatează postul de radio citat.
„Da, a fost Holocaustul, o crimă teribilă. Dar a existat şi genocidul împotriva tuturor popoarelor Uniunii Sovietice. Ele nu au suferit mai puţin… Dacă am urma această logică, atunci şi noi putem să facem orice, ne este permis totul”, a afirmat Lavrov în conferinţa sa de presă.
În acest context, şeful diplomaţiei ruse a declarat că, în cursul „operaţiunii speciale militare” a Rusiei în Ucraina, „nici pe departe nu se observă atât de multe” victime în rândul populaţiei civile ca în cazul operaţiunii desfăşurate în prezent de Israel în Fâşia Gaza, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti.
Moscova critică Israelul, reproşându-i numărul mare de victime făcute în rândul populaţiei civile în Fâşia Gaza.
În 2022, Israelul a protestat împotriva unei declaraţii a lui Serghei Lavrov, care a afirmat că Adolf Hitler ar fi „avut sânge evreiesc”, iar, în 2023, când a comparat politica Occidentului faţă de Rusia cu acţiunile lui Hitler împotriva evreilor, conform Radio Svoboda.

Coaliție de artilerie

Aliaţii Ucrainei au lansat joi la Paris o coaliţie de „artilerie” pentru a răspunde unor nevoi stringente în materie de arme ale Kievului, care a alertat asupra unei „penurii de muniţii” înainte de împlinirea a doi ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, relatează mass-media internațională.
„Penuria de muniţii este o problemă foarte reală şi presantă cu care forţele noastre armate se confruntă în prezent”, a scris ministrul ucrainean al apărării, Rustam Umerov, pe reţeaua de socializare X (ex-Twitter) cu ocazia lansării unei „coaliţii de artilerie”, condusă de Franţa şi SUA. „Trebuie să consolidăm capacităţile de apărare ucrainene pentru a proteja lumea liberă împotriva ameninţării ruse”, a afirmat el.
„Coaliţia” de artilerie lansată joi este una din componentele Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, aşa-numitul Grup de la Ramstein, care reuneşte peste 50 de ţări în mai multe subgrupe, de la deminare până la apărarea antiaeriană.
„Nu există alternativă la artileria modernă, trebuie să ne continuăm eforturile şi să ne creştem producţia de muniţii”, a declarat ministrul ucrainean al apărării într-o videoconferinţă în cadrul ceremoniei de deschidere, după ce şi-a anulat vizita „din raţiuni de securitate”.
Franţa a anunţat cu această ocazie că va „debloca o sumă de 50 milioane de euro” pentru a „achiziţiona 12 (tunuri) Caesar” suplimentare – ceea ce va ridica la 67 numărul de astfel echipamente pentru Ucraina – şi a spus că are capacitatea de a produce alte 60, a căror finanţare va depinde de aliaţi.
„L-am sunat pe Emmanuel Macron pentru a mulţumi Franţei că a lansat coaliţia de ‘artilerie’ pentru Ucraina şi s-a angajat să producă zeci de ‘Caesar'”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe reţeaua de socializare X.
Cei doi lideri au discutat de asemenea asupra „necesităţii de a consolida şi mai mult apărarea antiaeriană a Ucrainei”, vizată aproape în fiecare noapte de drone şi de rachete lansate de Moscova, a adăugat Zelenski.
Kievul a desfăşurat deja 49 de Caesar, produse de Nexter (grupul franco-german KNDS), iar alte şase tunuri vor fi livrate „în săptămânile următoare”, potrivit Ministerului francez al Apărării.
Franţa are capacitatea de a produce alte 72 astfel de tunuri şi este pregătită să finanţeze fabricarea a 12, a indicat ministrul apărării francez, Sebastien Lecornu.
„Astfel, ar mai rămâne 60 de finanţat, adică vreo 250 de milioane de euro, o sumă care mi se pare accesibilă pentru diferitele bugete ale aliaţilor”, a continuat el în faţa reprezentanţilor a 23 de ţări care susţin apărarea Ucrainei.
Pentru a înarma tunurile, UE îşi stabilise ca obiectiv să furnizeze Ucrainei un milion de muniţii până în primăvara lui 2024. Dar numai 300.000 de obuze au fost livrate până în prezent, potrivit parlamentarilor europeni.
Ucrainenii lansează zilnic între 5.000 şi 8.000 de obuze, faţă de 10.000-15.000 de partea rusă, a subliniat miercuri Cedirc Perrin, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Senatul francez, estimând că „producţia naţională şi europeană este extrem de slabă” şi că „economia actuală nu se ridică la nivelul aşteptărilor ucrainenilor”.
De partea franceză, ministrul Lecornu a insistat joi asupra triplării livrărilor de muniţii franceze către Ucraina, care au crescut de la 1.000 de unităţi pe lună la 2.000 în primul an de război şi care ar trebui să crească la 3.000 de obuze începând cu ianuarie.
„Suntem în proces de a reface stocurile de praf de puşcă. Reciclăm pulberile de la muniţia care nu a fost folosită”, a declarat el jurnaliştilor.
Ministrul a anunţat de asemenea livrarea a circa 50 de kituri de ghidare aer-sol A2SM pe lună începând din ianuarie, pe tot parcursul anului. Cu o rază medie de acţiune, acestea vor putea fi adaptate la avioanele de „clasă sovietică”, cum ar fi Mig şi Suhoi, pe care le foloseşte Ucraina, a dat asigurări el.
Franţa a transferat sau vândut deja 30 de Caesar Ucrainei, care a comandat şase tunuri suplimentare în toamnă.
Danemarca a furnizat, de asemenea, 19 exemplare ale unei versiuni blindate cu opt roţi. Montat pe un camion, tunul Caesar poate trage obuze de 155 mm la o distanţă de 40 de kilometri.
Emmanuel Macron a anunţat că va efectua o vizită în Ucraina în luna februarie, pentru a doua oară de la începutul războiului la 24 februarie 2022.
Franţa este „pe cale să finalizeze un acord” de securitate cu Kievul de tipul celui încheiat vineri între Regatul Unit şi Ucraina pe o durată de zece ani, a adăugat el, anunţând între altele livrarea a circa 40 de rachete Scalp.