de Razvan Iorga | feb. 26, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presa turca s-a aratat mai degraba dezamagita de vizita cancelarului german Angela Merkel in Turcia. Multe indoieli si o negociere fara garantii de succes este ceea ce a oferit luni Turciei cancelarul german Angela Merkel, care a vizitat Ankara in contextul in care aceasta tara insista sa intre in Uniunea Europeana. La conferinta de presa comuna cu omologul sau turc, Recep Tayyip Erdogan, domna Merkel s-a declarat in favoarea continuarii procesului de aderare, dar a avertizat ca are ‘multe indoieli’ cu privire la intrarea Turciei in UE si a insistat ca negocierile trebuie sa aiba ‘un final deschis’. Atitudinea reticenta a cancelarului german contrasteaza cu reactia mai entuziasta a Comisiei Europene, purtatorul de cuvant al acesteia, Peter Stano, afirmand in acceasi zi ca UE doreste o negociere ‘activa si respectuoasa’ cu Turcia si ‘accelerarea procesului in acest an’. Referindu-se la acelasi subiect, premierul Erdogan s-a plans ca procesele anterioare de extindere, in urma carora au fost primite in UE zece tari deodata si ulterior alte doua s-au desfasurat ‘intr-un mod foarte diferit’. Intr-o incercare de temperare a discursului, cancelarul german si-a exprimat speranta ca milioanele de turci din Germania vor putea juca rolul de ‘pod’ intre cele doua popoare si ca vor facilita apropierea Turciei de UE, lucru ce care insa unii experti se indoiesc, avand in vedere valorile traditionaliste si religioase ale turcilor. Cei doi lideri au vorbit si despre obstacolul politic major din calea aderarii Turciei la UE, si anume problema cipriota. Angela Merkel a insistat ca Turcia trebuie sa semneze Protocolul de la Ankara, ce prevede deschiderea porturilor si aeroporturilor turce pentru navele si avioanele Republicii Cipru, ceea ce Turcia a refuzat pana in prezent, nerecunoscand legitimitatea guvernului cipriotilor greci.
de Razvan Iorga | feb. 24, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel s-a aratat favorabila deschiderii unui nou capitol de negocieri cu Turcia in vederea aderarii la UE, informeaza presa turca. intrebata despre aderarea Turciei la Uniunea Europeana (UE), Merkel a declarat ca se poarta negocieri „fara ca rezultatul sa fie stabilit dinainte”. „Aceste negocieri au intarziat un pic in ultima perioada, dar sunt favorabila deschiderii unui nou capitol de negocieri pentru ca sa putem avansa un pic”, a spus ea. Cancelarul intentioneaza sa discute despre acest subiect „cu Guvernul turc in timpul vizitei” sale de doua zile in aceasta tara, in cursul careia urmeaza sa se intalneasca luni, la Ankara, cu presedintle turc Abdullah Gül si premierul Recep Tayyip Erdogan.
Franta lui Hollande, mai deschisa
Declaratia Angelei Merkel vine dupa ce ministrul francez de Externe Laurent Fabius a anuntat la 12 februarie ca este favorabil deschiderii unui nou capitol in negocierile cu Turcia. Merkel a adaugat ca ea „crede ca este inca de parcurs un drum lung in negocieri”. „Desi sunt sceptica, am aprobat continurea negocierilor de aderare”, a mai spus ea. intr-un interviu publicat in editia de sambata a cotidianului regional Passauer Neue Presse, ministrul german de Externe Guido Westerwelle a pledat pentru o accelerare a negocierilor de aderare. „Daca nu ii acordam atentie, va veni o vreme cand Europa va fi mai interesata de Turcia decat Turcia de Europa”, a spus el. Westerwelle s-a pronuntat pentru un „nou impuls” in negocierile de aderare, subliniind ca este necesar ca Turcia sa fie tratata „cu respect si echitate”. El a anuntat ca lucreaza impreuna cu colegii sai europeni „in vederea deschiderii in acest semestru a capitolelor blocate”, precizand totodata ca hotararea daca Turcia va adera sau nu intr-o zi la UE va fi adoptata pana la urma.
Germanii, sceptici in privinta aderarii
Chiar daca la nivel politic lucrurile incep sa se dezghete, nu toti cetateni germani au aceeasi parere. Aproape doua treimi dintre germani se opun primirii Turciei in Uniunea Europeana (UE), potrivit unui sondaj publicat in editia de duminica a Bild am Sonntag. Potrivit acestui sondaj efectuat de catre Institutul Emnid, aproximativ 60% dintre persoanele chestionate declara ca sunt impotriva devenirii Turciei membra UE, aproximativ 30% sunt pentru, iar 10% nu se pronunta. in plus, 57% dintre persoanele chestionate considera ca dezvoltarea militara si cresterea economica turce sunt subiecte de preocupare, in timp ce 35% se bucura de influenta in crestere a Ankarei.
de Madalin Necsutu | feb. 19, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In timp ce Kievul vrea sa-si diversifice sursele energetice si sa scape de corvoada ruseasca, noi piedici se arata in calea Ucrainei, tara care nu-si ascunde dorintele de a deveni un jucator puternic din punct de vedere energetic si in Marea Neagra, nu numai terestru prin intermediul sistemului de gazoducte ce ii tranziteaza teritoriul aducand gaze rusesti spre Europa. Numai ca jocul acesta energetic ce se desfasoara in Marea Neagra are deja trei actori importanti iar cea mai predispusa tara in a cadea prada „fenomenelor paranormale” din acest „triunghi al Bermudelor” in varianta energetica este Ucraina. Un stat care actioneaza din ce in ce mai haotic in stabilirea unei politici energetice coerente care sa o scape de subordonarea energetica fata de Moscova. Dar nu numai de acolo vine pericolul, ci din dinspre Turcia care intoarce si ea mana la spate autoritatilor de la Kiev. Deranjul din curtea ucraineana este mare din moment ce premierul Mikola Azarov si ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, au ajuns sa semneze, in urma cu circa trei luni, un acord energetic cu un impostor ce s-a prezentat ca fiind reprezentant al companiei spaniole Gas Natural. Acordul se referea la constructia unui terminal de gaz lichefiat la Marea Neagra si era in valoare de 1,1 miliarde de dolari. Daca in cazul Rusiei lucrurile sunt clare, relatiile ucraineano-turce tind si ele spre o escaladare a tensiunilor in plan energetic. Desi nu este tocmai nou, scandalul trecerii vaselor ucrainene pline cu gaz lichefiat (LNG) prin stramtorile Bosfor si Dardanele, controlate prin prevederile Conventiei de la Montreux de catre Turcia, este pe cale sa se acutizeze iar relatiile pe axa Kiev-Ankara nu se anunta tocmai unele cordiale. Ambele state doresc sa se afirme in viitorul apropiat ca puteri energetice la Marea Neagra iar ciocnirea intereselor este aproape inevitabila. Turcia a sugerat Ucrainei ca ar trebui sa cumpere gaz prin intermediul celor doua terminale deja construite de turci si care ar ocoli cele doua stramtori, fluidizandu-se astfel traficul. Numai ca ucrainenii vad acest lucru ca fiind o varianta complementara si nu o alternativa la a-si construi propriile terminale. Asta desi la inceputul anului trecut, Ucraina si Turcia convenisera sa se ajute reciproc in construirea unui terminal pentru LNG pe tarmul ucrainean al Marii Negre. Chiar daca ambele tari vor sa-si diversifice sursele de gaz, Turcia detine doua astfel de facilitati in timp ce Ucraina de abia acum lucreaza la constructia primului terminal de regazificare. Kievul planuieste sa opereze primul terminal LNG in 2015, folosind in prezent o platforma de regasificare din largul Marii Negre. Din 2018, Ucraina intentioneaza sa finalizeze o statie de regazificare pe tarm care care ii va permite sa importe 10 miliarde de metri cubi de gaz. Oficialii ucraineni ar vrea sa importe gaze din tarile caspice, dar si din cele ale Golfului Persic precum Qatar. Pana in prezent nu exista infrastructura in Marea Neagra pentru a lichefia gaz care ar urma a fi transportat cu nave, fapt ce determina Ucraina sa primeasca LNG prin Bosfor.
Razboiul stramtorilor
Interes pentru ca vasele ucrainene sa nu treaca in numar mare prin aceste stramtori are si Rusia care doreste sa sufoce din fasa orice tentativa a Kievului de a avea un grad cat mai mare de independenta. Ucraina planuieste ca in viitor sa poata inlocui importurile de gaz natural din Rusia cu livrari de gaz mai ieftin via Marea Neagra. Numai ca ambitiile Ucrainei se lovesc de cele similare ale Turciei care aspira si ea pentru a deveni un nod regional in ceea ce priveste LNG-ul. Inca de anul trecut, autoritatile de la Ankara au avertizat omologii de la Kiev ca ar putea opri tranzitul petrolierelor care transporta gaz catre Ucraina, invocand probleme de mediu si de congestionare a traficului si asa supraaglomerat prin aceste stramtori care fac legatura dintre Marea Neagra si Marea Mediterana. Turcia nu a blocat inca tranzitul de gaz lichefiat catre Ucraina, dar si-a exprimat temerile potrivit carora petrolierele ar putea fi un potential risc pentru navigatie, a declarat recent intr-un interviu pentru publicatia ZN ambasadorul ucrainean la Ankara, Serghei Korsunsky. „Aceasta intrebare a fost mereu pusa intr-un mod constructiv – partea ucraineana nu poate ignora temerile Turciei iar Turcia nu poate interzice trecerea petrolierelor”, a declarat diplomatul ucrainean aflat la post in capitala turca. Potrivit acestuia, dezbaterea se concentreaza acum pe problema tipului de petroliere si mai ales pe numarul celor care pot tranzita stramtorile controlate de Turcia, fara a fi create probleme suplimentare. „Pana la 50.000 de vase pot trece din stramtoarea Bosfor in fiecare an. Asta inseamna circa 4.000 de vase pe luna din care 100 sunt petroliere ce transporta gaz petrolier lichefiat (LPG), care nu sunt mai putin periculoase decat cele care au la bord LNG. Totodata, sute de nave pline cu alte chimicale sau ingrasaminte, fara a mentiona petrolul, trec prin aceste stramtori. Pana la trei milioane de barili de petrol tranziteaza zilnic aceste culoare navigabile. Nevoile noastre sunt limitate la numai opt petroliere pe luna incarcate cu gaz lichefiat. Luand in calcul cifrele de mai sus, nu ar fi serios sa discutam despre o noua povara asupra stramtorilor”, a mai completat Korsunsky. In favoarea sa, Kievul invoca parerea avocatilor firmei Baker Botts, specializata in spatiul ex-sovietic, care spun ca petrolierele care transporta gaz spre terminalele ucrainene prin Bosfor au tot dreptul sa faca acest lucru. Prin constructia terminalul de LNG de la Odessa, Ucraina spera sa reduca cu 15 – 20% a pretului gazelor importate de Ucraina.
Imparatia Gazprom si problemele interne
„Frontul turcesc” nu este singurul caruia trebuie sa faca fata Ucraina in aceste zile. Moscova preseaza la randul ei foarte tare. In timp ce Ucraina vrea gaz rusesc mai ieftin, invocand punerea la dispozitie a sistemului sau de gazoducte spre Europa, Rusia foloseste tot felul de parghii politico-economice pentru a constrange Ucraina vizavi de pretul pe care il va plati in viitorul pentru gazele rusesti. Moscova joaca tare si conditioneaza inclusiv aspiratiile europene ale Kievul fata de factura la gaz. Ca solutie de compromis, Ucraina si Rusia au convenit saptamana trecuta pentru crearea unui consortiu bilateral care sa administreze sistemul ucrainean de conducte. Rusia insista ca viitorul consortiu va decide cui va fi destinat gazul transportat si in ce termeni, urmand ca Ucraina sa primeasca facilitati la pretul miei de metri cubi de gaz. Din toata aceasta schema este eliminata din nou Europa care va trebui sa accepte direct conditiile de livrare impuse de Moscova. Dat fiind acest context, Ucraina pare o tara derutata care nu stie cum sa faca sa scape cumva de jugul energetic al Rusiei. Saptamana trecuta, autoritatile de la Kiev anuntau ca vor creste in primul trimestru achizitiile de gaze din Europa, enumerand ca posibile piste toate tarile din regiune: Slovacia, Ungaria, Romania sau Bulgaria. Declaratiile oficialilor ucraineni au venit dupa ce Gazprom a prezentat companiei ucrainene Naftogaz o factura de sapte miliarde de dolari pentru gazele neconsumate in 2012. Rusia si Ucraina sunt intr-o disputa legata de livrarile de gaze de la semnarea unui contract in 2009, care stipuleaza ca statul ucrainean trebuie sa plateasca pentru cel putin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an in sistemul princpial „take or pay”. Astfel, Rusia beneficiaza de parghii puternice pentru a manevra orice gand de independenta energetica schitat la Kiev, capitala devenita intre timp doar o gubernie a „Imperiul energetic rusesc”, controlat de imparatii de la Gazprom. In tot acest triunghi energetic, Ucraina este cu siguranta cea mai vulnerabila iar previziunile de viitor nu sunt deloc prea optimiste, Kievul fiind prins intre Uniunea Europeana si Uniunea Vamala. „Momentul Vilnius” din aceasta toamna poate fi unul decisiv pentru Ucraina care nu trebuie sa piarda sansa de a se alinia in randul statelor UE, insa probleme interne si cele legate inca de vecinatatea sa rasariteana nu dau prea mai sanse de reusita acestui proiect european al Kievului. Desi urmareste o tinta nationala un plan extern, Ucraina se confrunta in propria ograda cu indecizii vizavi de acest target. 52% dintre ucraineni susţin aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% sunt împotriva, conform celui mai recent sondaj de opinie din Ucraina. La fel, diferența dintre cei care prefera UE fata de Uniunea Vamala este infima de numai trei procente (39% versus 36%). In acest context este foarte greu ca Ucraina sa se poata concentra pe proiecte energetice marete la Marea Neagra sub presiunea Rusiei si a Turciei.
de Razvan Iorga | feb. 10, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia spera sa-si ramburseze intreaga sa datorie catre Fondul Monetar International (FMI) in luna mai, a declarat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan. ‘Am platit si am tot platit… iar acum datoria noastra a ajuns la 860 de milioane de dolari (643 milioane de euro)’, a declarat Erdogan la televiziune. ‘Cand vom achita şi ultima tranşa din mai, nu vom mai avea datorie’, a precizat el. ‘Am avut o datorie (fata de FMI) din 1958’, a declarat si ministrul de finante, Mehmet Simsek, citat de agentia Anatolia. ‘Turcia intra intr-o noua era, nu ne vom mai angaja in alte programe şi ne vom onora integral datoriile’, a spus el. in decurs de mai multe decenii, guvernele turce au semnat in total 19 acorduri cu FMI, insumand 50 de miliarde de euro ca ajutor. Turcia a discutat cu FMI intre 2008 şi 2010, posibilitatea unui imprumut. Niciun acord nu a fost incheiat pe baza conditiilor cerute, iar guvernul a decis in final sa renunte.
de Razvan Iorga | feb. 5, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a criticat luni, la Praga, Bruxellesul pentru tergiversarea „impardonabila” a negocierilor de aderare a tarii sale la Uniunea Europeana. „incepand din 1959 suntem in fata usii UE. Negocierile oficiale de aderare au inceput in 1963. Asemenea intarzieri sunt impardonabile”, a declarat presei, dupa incheierea unei intrevederi cu omologul ceh, Petr Necas. „Suntem constienti ca avem multe de facut, dar ma gandesc ca numeroase tari din Europa nu indeplinesc criteriile pe care Turcia le indeplineste”, a notat el. Potrivit lui Erdogan, „Europa va trebui sa inteleaga ca aproximativ cinci milioane de cetateni turci traiesc deja pe teritoriul UE”. „Nu trebuie sa se intarzie mai mult, trebuie ca negocierile sa se incheie”, a subliniat el. La randul sau, Necas a reiterat sprijinul Pragai pentru ambitiile europene ale Ankarei. Cehia este membru al UE incepand din 2004. „Suntem adepti convinsi ai unei noi extinderi”, a subliniat seful Guvernului ceh. „Am dezaprobat tot timpul stagnarea acestor negocieri”, a mai declarat Necas, liderul partidului eurosceptic de dreapta ODS. Negocierile dintre Bruxelles si Ankara tergiverseaza atat din cauza scepticismului unor tari europene ca Franta si Germania privind o aderare deplina a Turciei, cat si blocajelor venite din partea turca. Turcia refuza sa extinda pentru Republica Cipru, aflata sub administratie ciprioto-greaca si membra a UE, dreptul de a beneficia de acordurile pentru libera circulatie. Refuzul Turciei a inghetat mai multe capitole de negocieri. Marti si miercuri, Erdogan se va afla in Slovacia, unde se va intalni cu omologul slovac Robert Fico.
