Candidații Partidului „Șansă”, în spatele cărora se află Federația Rusă care ar acționa prin intermediul grupării criminale conduse de fugarul Ilan Șor, au fost excluși de la alegerile locale generale din 5 noiembrie curent, relatează mass-media de la Chișinău. Decizia a fost luată de către membrii Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), a anunțat premierul Dorin Recean într-o conferință de presă. Potrivit lui Dorin Recean, autoritățile statului au acționat în acest fel din considerente de securitate națională, pentru că „alegerile au început să fie cumpărate la propriu”.
„Planul Federației Ruse este să subordoneze R. Moldova intereselor sale printr-un atac constant asupra instituțiilor de stat și asupra securității naționale. Ei vor să ne rupă statul, să-l divizeze, să alimenteze separatismul și să arunce societatea noastră în haos și violență. (…) Federația Rusă nu poate intra astăzi cu tancurile în R. Moldova așa cum a intrat în Ucraina. În schimb, intră cu crimă organizată, finanțată din plin, cu zeci de milioane de euro, bani murdari care să corupă justiția, funcționari publici, să finanțeze atacuri cibernetice, să submineze instituțiile statului, să corupă politicul, să distrugă sistemul electoral, să dezinformeze și să facă aici un război informațional”, a spus premierul.
Astfel, în dreptul candidaților Partidului „Șansă” din buletinele de vot va fi aplicată ștampila „Retras”, iar autoritățile electorale sunt obligate să îndeplinească această misiune până în seara zilei de 4 noiembrie.
În municipiul Chișinău, la alegerile locale din 5 noiembrie participă un număr record de competitori electorali atât în confruntarea pentru primărie cât și în cursa pentru Consiliul Municipal, relatează mass-media de este Prut.
Astfel, în buletinul de vot pentru alegerea primarului figurează 28 de candidați cu 10 mai mulți decât la scrutinul precedent, iar în cel pentru Consiliul Municipal – 35 de concurenți electorali, cu 14 mai mulți decât în urmă cu patru ani.
28 de candidați, toți desemnați de partide și formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, luptă pentru fotoliul de primar în Chișinău la alegerile de duminică. În ordinea în care figurează în buletinul de vot este vorba de:
Vasile Costiuc, Partidul Democrația Acasă
Ruslan Codreanu, Blocul electoral „Ruslan Codreanu”
Constantin Butucel, Partidul Acasă Construim Europa
Ion Ștefăniță, Mișcarea Respect Moldova
Diana Caraman, Partidul Comuniștilor
Lilian Carp, Partidul Acțiune și Solidaritate
Anatol Usatîi, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
Vadim Brînzaniuc, Partidul Social Democrat European
Ion Bulgac de la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
Adrian Albu, Partidul Socialiștilor
Mihail Poleanschi de la Congresul Civic.
Victor Chironda, Platforma Demnitate și Adevăr
Oleg Burlacu, Partidul Liberal Democrat
Vasile Bolea de la Partidul Renaștere
Roman Mihăeș, Partidul Național Liberal
Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională
Dragoș Galbur, Partidul Național Moldovenesc
Alla Popova, Partidul Patrioții Moldovei
Anatolie Prohnițchi, Partidul Verde Ecologist
Cristina Vulpe, de la Partidul Șansă
Andrei Donica, Mișcarea Profesioniștilor Speranța-Nadejda
Ion Purice, de la Partidul Liberal
Ruslan Popa, Partidul Noua Opțiune Istorică
Ștefan Urîtu, Partidul Voința Poporului
Andrei Munteanu, Partidul Politic Noi
Arina Spătaru, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
Ștefan Gligor, Partidul Schimbării
Tatiana Platon, Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei
În curs pentru Consiliul Municipal s-au înscris 35 de competitori: 30 de formațiuni politice și 5 candidați independenți. Cu excepția Partidului Noua Opțiune Istorică, toate partidele care pretind să ocupe fotoliul de primar au și liste de candidați pentru Consiliul Municipal. Totodată, trei partide, care n-au candidați la primărie, concurează doar cu liste pentru Consiliu. Este vorba de Partidul pentru Oameni, Natură și Animale, Liga Orașelor și Comunelor și formațiunea Partidul Nostru. În cursa pentru Consiliu candidează și cinci independenți: Alexandru Ciolac, Oleg Bortnicov, Fiodor Negru, Maia Laguta și Grigori Burgudji. În satele, comunele și orașele din componența municipiului, alegătorii vor primi patru buletine de vot: două pentru postul de primar și Consiliul Municipal și două pentru funcțiile de primari ai localităților și consiliile locale.
Observatorii acreditați pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 vor putea semnala, în regim online, încălcările comise în secția de votare în ziua alegerilor. Sesizările depuse prin intermediul paginii www.observator.cec.md vor fi recepționate și examinate de către reprezentanții organele electorale, fiindu-le oferite soluții în cel mai operativ mod.
Membrii consiliilor electorale de circumscripție electorală și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare au fost instruiți despre utilizarea instrumentului cu privire la depunerea și soluționarea sesizărilor prin intermediul modului al SIAS „Alegeri” – modulul „Observatorii”.
Modulul „Observatorii” permite optimizarea procesului de înregistrare a observatorilor acreditați atât de CEC, cât și de organele ierarhic inferioare, oferă o evidență unică a legitimațiilor, prin prelucrarea centralizată a informațiilor necesare procesului de acreditare a observatorilor și înregistrare a interpreților. Modulul este integrat cu celelalte module ale SIAS “Alegeri”, inclusiv cu Registrul de Stat al Alegătorilor, fapt ce permite verificarea automată a identității persoanelor propuse pentru acreditare.
Reamintim că pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, CEC a acreditat peste 1 500 de observatori.
Buletinul de vot pentru alegerile primarului municipiului Chișinău va cuprinde o listă de 28 de candidați care îl va include și pe Andrei Donică de la Mișcarea ”Speranța – Nadejda” care candidează și pentru un nou mandat de primar la Condrița, au decis autoritățile electorale de la Chișinău.
Curtea Supremă de Justiție a respins astăzi, 31 octombrie, recursul depus de Consiliul Electoral de Circumscripție la decizia Curții de apel Chișinău din 27 octombrie, prin care Consiliul a fost obligat să-l înregistreze pe Andrei Donica și în cursa pentru Primăria Capitalei.
Așa cum suntem obișnuiți, orice tip de alegeri din Republica Moldova capătă valențe de război geopolitic total. Federația Rusă a investit sume copioase pentru a își asigura o prezență masivă pe scena politică din Republica Moldova.
Șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (echivalentul SRI-ului românesc), Alexandru Musteață, a anunțat că SIS deține informații și probe care confirmă că Moscova vrea să influențeze alegerile locale din Moldova. „Acest lucru se întâmplă prin câteva metode ce implică finanțarea ilegală a campaniei electorale, cumpărarea de voturi și coruperea candidaților, dar și prin campanii de dezinformare”, a precizat șeful SIS. În context, el a cerut Comisiei pentru Situații Excepționale închiderea imediată a încă șase posturi de televiziune și a 31 de portaluri de știri implicate în atacuri informaționale contra Moldovei.
Anterior, au fost suspendate licențele altor șase posturi TV și au fost închise zeci de siteuri care justificau războiul Rusiei contra Ucrainei.
Kremlinul, prin vocea președintelui Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat, Leonid Sluțki, a amenințat direct Republica Moldova
„Regimul (n.r.- președintelui Republicii Moldova) Maia Sandu se transformă într-o clonă ucraineană. Cetățeana României le impune moldovenilor cenzura și interzice partidele politice populare pentru care votează efectiv populația. Acesta a fost începutul domniei Guvernului post-Maidan din Ucraina. La ce s-a ajuns acum? Control extern și o țară distrusă”, a spus Sluțki, afirmând că „dar, după cum se spune, un exemplu rău este contagios. Atât pe Sandu, cât și pe Zelenski îi așteaptă groapa de gunoi a istoriei”.
Iar președintele Asociației Jurnaliștilor din Rusia, Vladimir Soloviov, afirmă că Moscova va răspunde cu aceeași monedă Chișinăului.
„Se poate exprima doar regretul față de acțiunile autorităților moldovenești și de politicile lor rusofobe. Ei restrâng grav activitatea presei ruse, încălcând toate normele libertății de exprimare și de difuzare a informațiilor pe care le declară pe hârtie. Este posibil că, drept răspuns la aceste acțiuni, Rusia va lua măsuri în oglindă împotriva jurnaliștilor moldoveni acreditați în Rusia”, a menționat acesta presei ruse. Deocamdată nu se știe câte persoane ar fi afectate de măsurile menționate de Soloviov, parte importantă în mașina de propagandă rusă.
De cealaltă parte, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că în acest fel autoritățile de la Chișinău apără statul și democrația.
„Face parte din răspunsul autorităților Republicii Moldova de a proteja statul și de a proteja democrația, în special, în această campanie electorală de încercările de interferență din partea Federației Ruse în procesul electoral din Republica Moldova”, a declarat lidera de la Chișinău.
Amploarea mașinăriei de propagandă pro-rusă este scoasă în evidență și de faptul că printre cele 31 de site-uri, 21 erau coordonate de persoane din Rusia, fiind blocate. Motivul menționat de autoritățile de la Chișinău este acela că prin „conţinutul informaţiilor difuzate în spaţiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale provenite de la autorităţile publice din statul aflat în conflict militar şi recunoscut drept stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de sancţiuni internaţionale ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei şi Norvegiei, pentru acţiuni ce au urmărit destabilizarea ordinii constituţionale din Republica Moldova sau pentru implicarea în acţiuni ce atentează la statalitatea şi integritatea teritorială a statului”.
Mizele alegerilor locale din 5 noiembrie 2023 sunt atât obținerea controlului administrației publice din diferite orașe, cât și alegerile prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2024. Prin acest exercițiu electoral, de care Kremlinul își leagă speranța blocării parcursului european al Moldovei, Moscova vrea să pregătească terenul pentru instalarea la Chișinău a unei guvernări loiale și anti-occidentale.
De la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei, Kremlinul a pus în aplicare numeroase tentative de destabilizare a Moldovei și de răsturnare a orânduirii constituționale în această țară, cu ajutorul partidelor oligarhilor corupți fugiți din țară după tentativa eșuată de lovitură de stat din 2019.
Cu sprijinul partenerilor occidentali, aceste eforturi au fost oprite, dar exercițiul electoral din 5 noiembrie va da apă la moară mașinii de propagandă rusă dintr-un singur motiv. Rezultatul nu va oglindi adevărata opțiune a Republicii Moldova, având în vedere că diaspora nu va vota în acest scrutin.
