de Ionescu Anca | feb. 11, 2025 | Moldova Electorală
Alegerile parlamentare urmează să fie organizate cel târziu în prima parte a lunii octombrie 2024, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Regulament electoral
”Acum avem un proiect de lege care urmează să fie examinat în lectura a doua, care vizează atât modificarea Codului electoral, cât și legile cu privire la partidele politice. CEC va trebui să revizuiască prevederile regulamentului și tot asta în perioadă electorală. Dacă, spre exemplu, se votează în lectura a doua săptămâna viitoare sau pe parcursul acestei săptămâni, noi urmează să deschidem procedura de revizuire a regulamentelor. Dacă data alegerilor este stabilită, imediat, a doua jumătate a lunii iulie trebuie să facem modificări la regulamente în plină perioadă electorală, ceea ce nu este destul de bine pentru că nu oferă o previzibilitate pentru competitorii electorali”, a explicat Postica.
Șeful Misiunii de Observare a Alegerilor de la Promo-LEX, Nicolae Panfil, a menționat că, cel mai probabil, scrutinul va avea loc la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie, în termenul de trei luni după expirarea actualei legislaturi. În perioada preelectorală, autoritățile ar trebui să facă îmbunătățiri bazate pe observațiile din scrutinele anterioare.
”Cred că, într-adevăr, sunt multe lecții de învățat din alegerile prezidențiale. Vorbim în special și de alegerile sau votul prin corespondență, ca să dau doar un exemplu. Și aici cred că ar putea să fie îmbunătățite anumite proceduri, inclusiv să vedem în ce măsură și cum vor fi implementate aceste prevederi, de exemplu, la nivel mai extins. Dar cred că acest efort este unul semnificativ, este unul foarte important și ar necesita timp. De asta și eu, personal, sunt de opinia că este important ca alegerile să se desfășoare în termenul cela de trei luni de zile de la expirarea mandatului actualei legislaturi”, a declarat Panfil.
Republică parlamentară
Mandatul actualei legislaturi expiră în 26 iulie 2025, iar alegerile parlamentare trebuie organizate cel târziu până în 26 octombrie, conform prevederilor Codului electoral. Data exactă a scrutinului va fi stabilită de Parlamentul în exercițiu, cu cel puțin 70 de zile înainte de desfășurarea acestuia.
Republica Moldova are un sistem politic bazat pe separarea puterilor în stat – legislativă, executivă și judecătorească – stabilit prin Constituția adoptată în 1994. Deși uneori se vorbește și despre un sistem semi-prezidențial, în practică Moldova funcționează ca o republică parlamentară, în care puterea este împărțită între instituțiile statului.
Parlamentul de la Chișinău este organul unicameral de reprezentare al cetățenilor și are 101 de membri. Legislativul este responsabil pentru adoptarea legilor, controlul activității guvernului, aprobarea bugetului și alte decizii importante privind politica internă și externă a țării.
Președintele acționează ca șef de stat și deși atribuțiile sale includ reprezentarea țării pe plan internațional, politica externă și apărarea, rolul președintelui este în mare parte simbolic, iar puterea executivă efectivă este exercitată de Guvern.
Prim-ministrul, ca șef al guvernului, este responsabil pentru coordonarea activității executive și implementarea politicilor publice. Guvernul este numit de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului pentru a putea exercita funcțiile sale. Astfel, în realitate, se pune un accent deosebit pe dinamica parlamentară în procesul decizional.
Sistemul judiciar este independent și include instituții precum Curtea Constituțională, Suprema Curte de Justiție și alte instanțe. Acestea au rolul de a interpreta legile și de a asigura respectarea statului de drept.
Asediu hibrid rus
Sistemul de guvernare din Moldova a cunoscut de-a lungul timpului perioade de instabilitate politică, influențate de diverși factori interni și externi. Dezbaterile privind echilibrul între puterea președintelui și cea a guvernului au marcat diferite etape ale evoluției politice, iar ajustările instituționale au încercat să răspundă nevoilor democratice și cerințelor de stat de drept.
Deși structura formală a Republicii Moldova se bazează pe principiile democrației și separării puterilor, realitatea politică este adesea influențată de negocieri și compromisuri între diferitele forțe politice, reflectând presiunea exercitată de factori statali externi precum Federația Rusă.
Kremlinul va încerca să exploateze alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru a obține o influență mai mare și, în timp, pentru a „cuceri electoral” țara prin intermediul unor strategii de manipulare și dezinformare, consideră experții.
Kremlinul va lansa sau amplifica campanii de fake news, menite să discrediteze oponenții politici percepuți drept anti-ruși. Prin promovarea unor narațiuni care sugerează, de pildă, corupția sau incapacitatea guvernării actuale, se urmărește scăderea încrederii în instituțiile democratice și în procesul electoral.
Război total
Moscova va exploata rețelele sociale și canalele de comunicare digitală, prin folosirea de conturi false, rețele de „bot”-uri și micro-targeting pentru a disemina mesaje pro-ruse către segmente specifice ale electoratului, astfel încât să se creeze susținere pentru candidații și partidele cu agendă favorabilă Kremlinului.
Susținerea discretă ori mai puțin discretă a actorilor politici pro-ruși se va vedea prin finanțare nedeclarată, expertiză electorală sau logistică, totul pentru a consolida și legitima imaginea acestor actori. Obiectivul este de a-i ajuta să câștige cât mai multe mandate și, implicit, să promoveze politicile dorite de Moscova.
Prin parteneriate cu anumite televiziuni, publicații online sau platforme regionale, Rusia va orienta discursul public spre mesaje care glorifică beneficii ipotetice ale unei apropieri de Est și care minimalizează eforturile reformiste sau pro-europene.
Ca de obicei, Moscova va exacerba diviziunile sociale și politice interne. Conflictele etnice, lingvistice ori cele legate de orientarea geopolitică (pro-Occident vs. pro-Rusia) pot fi amplificate prin retorici polarizante, creând impresia că soluția „salvatoare” este o apropiere de Moscova.
În anumite situații vor apărea atacuri informatice asupra infrastructurii electorale, tentativă de compromitere a website-urilor oficiale sau scurgeri de date compromițătoare pentru adversari, cu scopul de a destabiliza campania și a semăna neîncredere în rândul populației.
Aceste mecanisme, folosite fie individual, fie coordonat, vor crea un cadru favorabil partidelor sau candidaților care susțin o agendă pro-rusă, pe fondul evenimentelor politice majore din SUA.
de Ionescu Anca | ian. 31, 2025 | Moldova Electorală
Liderul Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că intenționează să formeze un nou bloc politic denumit „Alternativa”. Conform declarațiilor sale, blocul va cuprinde trei partide, precum și „echipa lui Alexandr Stoianoglo”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mark Tkaciuk, liderul neformal al „Congresului Civic”, și Alexandr Stoianoglo, candidatul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024, relatează mass-media de la Chișinău.
Echipă profesionistă
„Blocul Alternativa reprezintă ceea ce își doresc oamenii în acest moment. (…) Dispunem de o echipă care, împreună, o considerăm cea mai profesionistă din Republica Moldova”, a menționat Ion Ceban în cadrul unei conferințe de presă.
În același context, Ceban a precizat: „Pentru a evita orice interpretări, ne asumăm integrarea europeană drept obiectiv major. Vorbim și scriem în limba română. Știm că la est există un război și o agresiune împotriva Ucrainei”.
La rândul său, Alexandr Stoianoglo a subliniat că prioritatea de bază a blocului va fi „consolidarea societății și a tuturor forțelor politice”. În plus, Mark Tkaciuk a declarat că noua structură „este alternativa care va garanta caracterul sacru al alegerilor libere din Republica Moldova”.
Ion Ceban este liderul MAN și primar al municipiului Chișinău, aflându-se la cel de-al doilea mandat. Partidul MAN, condus de el, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice (ASP) în ianuarie 2023. O parte dintre membrii MAN sunt angajați ai Primăriei Chișinău: consilieri, șefi de direcție, șeful cabinetului primarului și viceprimarii Ilie Ceban, Irina Gutnic și Angela Cutasevici.
În noiembrie 2024, Ion Ceban a anunțat extinderea formațiunii în raioanele țării. În aceeași lună, întrebat despre planurile în cazul în care MAN accede în Parlament, el a declarat că își va respecta toate angajamentele asumate față de alegători. În decembrie 2024, Ceban a adăugat că ar putea fi cap de listă al partidului la parlamentarele din 2025, precizând că „cel mai probabil” va rămâne în funcția de primar și după alegeri.
Prezidențiabilul Stoianoglu
Alexandr Stoianoglo este fost procuror general al Republicii Moldova, numit în noiembrie 2019 pentru un mandat de șapte ani. Pe 5 octombrie 2021, la câteva luni după instalarea la guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), el a fost reținut în biroul său din sediul Procuraturii Generale și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, potrivit rise.md. Totul s-a întâmplat după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a analizat solicitarea deputatului PAS Lilian Carp, președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).
Carp susținea că, pe când era deputat și președinte al CSNAOP, Stoianoglo a semnat raportul care a dus la modificarea Legii privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, facilitând astfel infracțiuni de spălare de bani. De asemenea, Carp a cerut să fie investigat și faptul că soția lui Stoianoglo apărea în documente ca proprietară a mai multor companii din Ucraina care ar fi aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat definitiv la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Carp a mai afirmat că Stoianoglo „a organizat și dirijat” acțiunile procurorului de caz care a renunțat la învinuirile aduse lui Platon, ducând la eliberarea și ulterior la plecarea acestuia din Republica Moldova. CSP a desemnat un procuror să verifice toate aceste acuzații.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire pentru „îmbogățire ilicită”. Anterior, el declarase că poate justifica proveniența banilor în cauză. Era vorba despre un apartament cumpărat pe numele fiicei sale, în 2015, când nu deținea funcția de procuror general, nici pe cea de deputat sau alt post public. Prin urmare, spune Stoianoglo, nu era subiect de investigație.
Pe 26 septembrie 2023, Președinția R. Moldova a informat că a fost semnat decretul de eliberare din funcție a lui Alexandr Stoianoglo, bazat pe decizia CSP din 23 mai 2022. Iar pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o hotărâre prin care constată că R. Moldova i-a încălcat lui Stoianoglo dreptul la un proces echitabil la momentul revocării sale din funcția de procuror general. Statul a fost obligat să îi plătească 3.600 de euro drept despăgubire morală.
În 2024, PSRM l-a propus pe Stoianoglo candidat la prezidențiale, după ce Igor Dodon nu a reușit să obțină susținerea altor forțe de opoziție pentru o candidatură comună. Stoianoglo a ajuns în turul doi, însă a pierdut în fața Maiei Sandu. În ianuarie 2025, el și-a anunțat intenția de a se implica mai intens în viața politică.
Relicve politice?
Ion Chicu a fost premier al Republicii Moldova începând din 14 noiembrie 2019, după căderea Guvernului condus de Maia Sandu. A fost învestit cu voturile deputaților PSRM și PDM (înainte ca un număr semnificativ de parlamentari să părăsească Partidul Democrat). Înainte de această numire, a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Pe 23 decembrie 2020, Chicu și-a depus demisia din funcția de prim-ministru.
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de Ion Chicu, a fost înregistrat oficial la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021. Chicu a participat la prezidențialele din 20 octombrie 2024, din partea PDCM, obținând 2,06% din voturi (conform alegeri.md). În noiembrie 2024, formațiunea sa a anunțat că nu recunoaște rezultatul alegerilor și, implicit, victoria Maiei Sandu.
Mark Tkaciuk a fost deputat în Parlamentul R. Moldova în perioadele 2001–2002 și 2009–2014. Totodată, a fost consilier politic al fostului președinte Vladimir Voronin, potrivit Ziarului de Gardă. În 2014, Tkaciuk, împreună cu Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi, a fost exclus din PCRM. Ulterior, aceștia au fondat Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, înregistrat la Agenția Servicii Publice la 13 ianuarie 2020, și au participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, mai relatează mass-media de peste Prut.
de Isac Mihai | nov. 21, 2024 | Moldova Electorală
Peste un milion de cetățeni ai R. Moldova au cetățenie română, o mare dintre aceștia având drept de vot în marja scrutinelor electorale organizate în România. Cetățenii români din R. Moldova pot participa și la alegerile locale din România dacă au domiciliu în localitățile de peste Prut. Pe 24 noiembrie, românii își vor alege președintele, care va sta la cârma țării în următorii cinci ani. Cine sunt cei 14 candidați, de unde puteți vota la alegerile prezidențiale din România, dar și alte curiozități despre sistemul electoral românesc vă povestesc în continuare.
Candidați pe toate gusturile
Turul I al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 24 noiembrie 2024. Pentru ca un candidat să câștige funcția de președinte al României încă din turul I, trebuie să obțină peste 50 % din voturile alegătorilor. Conform experților, acest scenariu nu este plauzibil, niciun candidat neavând capacitatea să mobilizez numărul de vorturi necesar.
Așadar, turul II al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc pe 8 decembrie. La alegerile prezidențiale, NU există un prag minim de prezență la vot pentru ca acestea să fie declarate valide. Spre deosebire de referendumul național (unde există un prag de prezență de 30 % pentru validare), la alegerile prezidențiale nu se impune o astfel de limită. Practic, rezultatele sunt considerate valide indiferent de prezența la vot, iar alegerea președintelui se face pe baza majorității voturilor valabil exprimate. Mai exact:
# turul I: este declarat câștigător candidatul care obține peste 50 % + 1 din voturile valabil exprimate;
# turul II: dacă niciun candidat nu atinge această majoritate în primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați clasați. În turul al doilea, câștigătorul este candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, fără a fi nevoie de un prag de prezență.
Iată cine sunt cei 14 candidați și ordinea finală în care aceștia apar pe buletinele de vot.
# Elena Lasconi – Unirea Salvați România
# George Simion – Alianța pentru Unirea Românilor
# Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
# Nicolae Ciucă – Partidul Național Liberal
# Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România
# Mircea Geoană – candidat independent
# Ana Birchall – candidată independentă
# Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
# Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
# Ludovic Orban – Forța Dreptei
# Călin Georgescu – candidat independent
# Cristian Diaconescu – candidat independent
# Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român
# Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Unde pot vota cetățenii R. Moldova cu cetățenie română?
Pe teritoriul Republicii Moldova vor activa 59 de secții de votare unde cetățenii români cu domiciliu în străinătate își vor putea exercita dreptul de vot. Mai jos puteți vedea lista secțiilor de votare care vor fi deschise pe 24 noiembrie în Moldova, iar aici puteți consulta lista completă a secțiilor de votare din diasporă.
Programul secțiilor de votare din diasporă este următorul:
# vineri (22 noiembrie) începând cu ora 12.00 până la ora 21.00;
# sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) între orele 7.0 și 21.00, cu posibilitatea de prelungire duminică până la ora 23.59.
Participare crescută
Participarea cetățenilor români din Republica Moldova la alegerile din România a crescut semnificativ în ultimele două decenii. În 2019, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, s-a înregistrat un record de participare, cu peste 47.000 de votanți în Republica Moldova, comparativ cu peste 43.000 în primul tur.
La alegerile europarlamentare din 2024, numărul votanților a depășit 57.000, depășind participarea din turul doi al alegerilor prezidențiale din 2019, când au fost 52.285 de votanți.
Această tendință ascendentă reflectă o implicare tot mai mare a cetățenilor români din Republica Moldova în procesele electorale din România, evidențiind o conștientizare și participare civică sporită în rândul acestora.
Cetățenii români originari din Republica Moldova, stabiliți în alte țări, au demonstrat, de asemenea, o implicare activă în alegerile din România. De exemplu, în 2024, în Italia, unde există o comunitate semnificativă de moldoveni cu cetățenie română, s-a înregistrat o prezență notabilă la urne la alegerile europarlamentare.
Autoritățile române au extins rețeaua de secții de votare în Republica Moldova și în țările cu comunități mari de cetățeni ai R.Moldova, facilitând accesul la procesul electoral.
Organizațiile civice și autoritățile au desfășurat campanii menite să informeze cetățenii despre drepturile lor electorale și procedurile de vot.
Odată cu integrarea europeană și consolidarea relațiilor bilaterale, cetățenii au devenit mai conștienți de impactul votului lor asupra politicilor naționale și regionale.
Această tendință ascendentă în participarea la vot reflectă o maturizare civică și o dorință crescută de implicare în procesele democratice ale României din partea cetățenilor români din Republica Moldova și diaspora.
Sistemul politic din România
România este o republică semi-prezidențială, în care puterea este împărțită între trei ramuri: legislativă, executivă și judecătorească. Constituția din 1991, revizuită în 2003, stabilește bazele acestui sistem democratic.
Executivul este format din Președintele României și Guvernul. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani (maximum două mandate). Are atribuții în domenii precum politica externă, apărarea națională și numirea primului ministru.
Guvernul este condus de un prim-ministru, numit de președinte și aprobat de Parlament. Guvernul exercită puterea executivă și implementează politicile publice.
Legislativul este reprezentat de Parlamentul României, format din două camere: Senatul (Camera superioară) și Camera Deputaților (Camera inferioară). Parlamentul este ales prin vot universal pentru un mandat de 4 ani. Este principala instituție de legiferare și control al Guvernului.
Puterea judecătorească este independentă și include instanțele de judecată, cu Înalta Curte de Casație și Justiție la vârf, și Curtea Constituțională, care garantează respectarea Constituției.
Importanța Parlamentului de la București
Parlamentul este organul legislativ suprem al României și are un rol esențial în funcționarea statului. Printre principalele sale atribuții se numără adoptarea legilor. Toate legile, inclusiv bugetul de stat și alte reglementări importante, trebuie să fie adoptate de Parlament. Acesta poate modifica sau respinge propunerile legislative venite de la Guvern sau parlamentari.
Controlul executivului este exercitat de Legislativul de la București. Parlamentul poate solicita explicații de la Guvern, poate dezbate moțiuni simple și poate iniția o moțiune de cenzură, prin care poate demite Guvernul. Primul-ministru și cabinetul său trebuie să primească un vot de încredere din partea Parlamentului.
Parlamentul aprobă tratatele și acordurile internaționale, consolidând poziția României pe scena globală. Legislativul este responsabil pentru aprobarea deciziilor de importanță națională, inclusiv intervenții militare sau aderarea la organizații internaționale.
Parlamentul asigură respectarea principiilor democratice prin legiferare și controlul Guvernului. Este instituția prin care voința cetățenilor este transpusă în legi.
Prin adoptarea legislației europene și susținerea reformelor, Parlamentul joacă un rol crucial în alinierea României la standardele UE. Legislativul este o componentă fundamentală în sistemul de checks and balances, prevenind abuzurile de putere din partea executivului.
Astfel, Parlamentul României este pilonul central al democrației, având un impact direct asupra vieții politice, economice și sociale a țării.
de Ionescu Anca | nov. 6, 2024 | Moldova Electorală
Fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat crearea unui nou partid politic în R. Moldova, la doar câteva zile de la sfârșitul perioadei electorale din 2024 în fosta republică sovietică. Potrivit politicianului, „Inima Moldovei” are scopul de a reprezenta interesele cetățenilor și de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării.
Politici regionale
În cadrul unei conferințe de presă, Irina Vlah a subliniat că partidul va pune accent pe unitate și prosperitate, având ca obiective principale dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice. „Într-o perioadă de instabilitate politică și provocări economice în Republica Moldova, „Inima Moldovei” va colabora cu diverse partide pentru a promova politici care sprijină dezvoltarea regiunilor, în special cele mai puțin dezvoltate. Partidul își propune să abordeze probleme precum migrarea, sărăcia și reformele necesare în educație și sănătate. De asemenea, va avea o activitate concentrată atât la nivel național, cât și regional, cu o atenție specială pentru comunitățile din Găgăuzia și alte zone defavorizate”, a declarat Irina Vlah.
Carieră politică
Irina Vlah este prima femeie aleasă în funcția de guvernator al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia, exercitând două mandate în perioada 2015-2023. Ea s-a născut la 26 februarie 1974, în orașul Comrat, raionul Comrat. Este divorțată și are un copil.
Între 1991 și 1996 a studiat la Universitatea de Stat din Comrat, iar între 2001 și 2008 a urmat studiile la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei. Este doctor în drept, titlul lucrării sale de doctorat fiind „Concepția modernă a dezvoltării serviciului public în Republica Moldova”.
Și-a început cariera în 1996, în calitate de jurist la Inspectoratul Fiscal din UTA Găgăuzia, unde a lucrat până în 2003. Din anul 2003 a deținut funcția de șefă a Departamentului Juridic al Comitetului Executiv al Găgăuziei.
A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a făcut parte din componența Comitetului Executiv Politic al Partidului Comuniștilor. În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut, din primul tur, victoria la alegerile pentru funcția de bașcan. Patru ani mai târziu este realeasă pentru încă un mandat.
Platforma Moldova
În 2023 a anunțat că își va forma propriul proiect politic după ce își încheie mandatul de guvernator al UTA Găgăuzia, iar la 16 noiembrie a lansat Asociația Obștească „Platforma Moldova”, un proiect sociopolitic antiguvernamental.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Irina Vlah a obținut un salariu de 517.700 de lei în funcția de bașcan. Aceasta deține în proprietate un apartament de 113 metri pătrați, obținut prin contract de donație, cu o valoare declarată de peste 657.000 de lei. Mai deține în proprietate și un garaj, obținut, la fel, prin contract de donație, cu valoarea de peste 121.000 de lei.
În alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, Irina Vlah a candidat ca independentă, obținând 5,38% din voturi, clasându-se pe locul patru. În ziua scrutinului, Vlah a declarat că a votat pentru o Moldovă pașnică și neutră, unde cetățenii trăiesc în armonie și nu sunt nevoiți să emigreze.
Referitor la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a avut loc concomitent cu alegerile prezidențiale, Vlah a susținut organizarea unui referendum pe tema neutralității țării, considerând că o astfel de decizie trebuie luată de popor, nu de conducerea politică.
După primul tur al alegerilor, Vlah a îndemnat alegătorii să participe masiv la turul doi, programat pentru 3 noiembrie 2024, și să voteze împotriva Maiei Sandu, considerând că astfel pot contribui la salvarea Moldovei
În concluzie, Irina Vlah a promovat o viziune de neutralitate și pace pentru Republica Moldova, opunându-se aderării la Uniunea Europeană și susținând organizarea unui referendum privind statutul de neutralitate al țării.
Acuzații de corupție
În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Anticoruptie.md au scris că Irina Vlah a fost criticată pentru dezinformările pro-Kremlin lansate în campania sa electorală, fiind sancționată de Consiliul Audiovizualului pentru promovarea narațiunilor false privind înarmarea Moldovei și asocierea Maiei Sandu cu războiul.
În 2014, Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul regiunii a două „referendumuri” declarate ilegale: „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză; „referendumul” consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova.
În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan.
Organizarea „referendumurilor” a fost ilegală, iar rezultatele lor nu au avut efecte juridice. Totuși, acest eveniment a obținut importanță politică pentru administrația regiunii, acțiune exploatată propagandistic în contextul actualelor alegeri prezidențiale și al referendumului cu privire la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Cele două acțiuni ilegale din 2014 au fost organizate în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Război juridic
În timpul celor două „referendumuri”, în 2014, în regiunea găgăuză a fost lansată dezinformarea că locuitorii regiunii au dreptul să își aleagă vectorul de dezvoltare externă.
În realitate, conform Legii din 1994 cu privire la statutul regiunii găgăuze, locuitorii au dreptul la autodeterminare externă numai în cazul în care R. Moldova își pierde independența. Moldova nu și-a schimbat statutul de stat independent și suveran nici în 2014 și nici nu își propune să facă acest lucru în 2024. Mesajele despre legalitatea și legitimitatea unor astfel de referendumuri în autonomie sunt neîntemeiate.
În opinia actualei candidate la Președinția Republicii Moldova, organizarea „referendumurilor” pe data de 2 februarie 2014 a dus la „consolidarea societăţii găgăuze”.
Ea a subliniat că „referendumul a fost unul popular, populaţia autonomiei a reuşit să se consolideze, să se mobilizeze şi să declare că are opinie proprie, diferită de cea oficială”.
În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut victorie chiar din primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan.
„Asistența metodologică” din partea Kremlinului
O investigație realizată de Rise.md a dezvăluit că, în timpul campaniei electorale, Irina Vlah a beneficiat de „asistență metodologică” din partea Kremlinului cel puțin la elaborarea discursurilor electorale.
Iată câteva citate incluse de Kremlin și rostite, ulterior, de Irina Vlah:
„Situația este agravată de Acordul de Asociere cu UE, un Acord de aservire care ne-a fost impus din exterior și care a dus la ruperea relațiilor economice vitale cu Rusia, atât ale autonomiei, cât și ale Moldovei în general.”
„Chemăm toți locuitorii din Găgăuzia, toți patrioții autonomiei noastre, să susțină echipa noastră și să voteze pentru un viitor demn alături de Rusia! Viitorul Găgăuziei este decis astăzi!”
Deși Irina Vlah a făcut campanie pentru apropierea de Rusia, asistența financiară pentru regiunea găgăuză a venit din partea UE. În perioada celui de-al treilea an de mandat al Irinei Vlah a fost semnat un Acord cu Uniunea Europeană, care prevedea alocarea a trei milioane de euro pentru implementarea proiectului „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA).
Potrivit jurnaliștilor de investigație, o parte importantă din această asistență financiară a fost utilizată de autoritățile regiunii pentru niște proiecte-fantomă. În iunie 2023, într-un interviu pentru presă, Irina Vlah, deja în calitate de fost başcan al UTA Găgăuzia, a menţionat că proiectul respectiv a fost realizat cu succes.
Afacerile fratelui
La sfârșitul celui de-al doilea mandat al Irinei Vlah în funcția de guvernator al regiunii, firma fratelui acesteia s-a pomenit în centrul unui scandal legat de gestionarea grâului din Fondul de rezervă.
O investigație a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că, odată ce a fost demarat un control al cantității de grâu existente în depozite, mai exact, cu trei zile înainte să înceapă verificarea, grâul a fost transportat la depozitele „Colhoz-Pobeda” noaptea târziu, unde se păstra o parte din cereale. Acest lucru a fost făcut de Demir-Agro, compania lui Serghei Vlah, fratele fostului bașcan.
„Cel mai important este că afacerea lui nu avea legătură cu bugetul Găgăuziei. Și nu înțeleg cum l-aș fi putut ajuta. Afacerile lui nu au legătură cu bugetul Găgăuziei și întreprinderile găgăuze”, a spus Irina Vlah.
În regiunea găgăuză, Demir-Agro a devenit cunoscută de când Irina Vlah a preluat funcția de bașcan în 2015. Compania este specializată în cumpărarea cerealelor în Moldova și vânzarea în străinătate. În 2016, Demir-Agro a ocupat primul loc la concursul pentru cel mai bun antreprenor al Găgăuziei la două categorii: „Cel mai bun exportator” și „Mecena anului”.
Cinci ani mai târziu, în 2021, Demir-Agro a anunțat procedură de insolvență. În același an, una dintre băncile comerciale din Republica Moldova a intentat un proces împotriva acestei companii pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de trei milioane de dolari. Creditul a fost acordat în 2019-2020. Drept urmare, la 21 noiembrie 2022, instanța de fond a decis să recupereze 3,2 milioane de dolari de la Serghei Vlah.
Dezinformările pro-Kremlin
În ajunul și în decursul campaniei electorale pentru funcția de președinte, Irina Vlah a lansat mai multe dezinformări proruse.
De exemplu, Consiliul Audiovizualului a sancționat, în ședința din 28 iunie 2024, postul TVC 21 cu amendă de 10.000 de lei pentru că fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, în cadrul unei emisiuni a televiziunii respective, a lansat mai multe dezinformări pro-Kremlin în care a asociat-o pe Maia Sandu cu războiul, a vorbit despre înarmarea Moldovei, pe fondul închiderii școlilor.
Ministerul Apărării arată că finanțările respective au crescut nu în ultimele luni, ci în ultimii doi ani, după invazia Federației Ruse în Ucraina.
Astfel, în 2022, instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). În 2024, bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde de lei (0,65% din PIB).
În cadrul aceleiași emisiuni, Irina Vlah a reluat narațiunea falsă conform căreia Maia Sandu este acuzată de închiderea școlilor atât în perioada în care a deținut funcția de ministru al Educației (2012-2015), cât și în prezent, în calitate de președinte al R. Moldova.
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2012-2015, când Maia Sandu a fost ministrul Educației, și-au încetat activitatea 73 de instituții de învățământ primar și secundar. În 2012, numărul total de instituții a constituit 1.394, iar în 2015 – 1.321. Totodată, reducerea numărului de instituții de învățământ se atestă atât în perioadele anterioare, cât și în cele ulterioare.
Autoritățile au explicat necesitatea unor astfel de măsuri prin declinul demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul peste hotare, ce au condus la reducerea semnificativă a numărului elevilor și al studenților. În 1990-2012, numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus doar cu 14,6%.
de Ionescu Anca | oct. 30, 2024 | Moldova Electorală
Preşedintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,79% din voturi, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, a declarat că nu îi va susţine în turul al doilea al scrutinului prezidenţial, care va avea loc duminică, nici pe Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de guvernământ), nici pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), relatează mass-media de la Chișinău.
Supărare electorală
Într-o conferinţă de presă organizată luni de Partidul Nostru, Renato Usatîi i-a îndemnat pe cei peste 213.000 de susţinători ai săi din primul tur al scrutinului prezidenţial „să-şi asume responsabilitatea pentru votul lor” în turul al doilea, întrucât el nu va vota pentru niciunul dintre candidaţi.
„Nu voi vota niciun candidat, dar în acelaşi timp vreau să menţionez faptul că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetăţenii noştri, nici cei care m-au votat pe mine şi nici cei care au votat alte partide politice”, a spus Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea la primul tur al prezidenţialelor, care s-a desfăşurat la 20 octombrie.
„Fiecare cetăţean trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru votul său. Acţionaţi aşa cum consideraţi corect. Trebuie să decideţi singuri pentru cine să votaţi în turul doi”, a afirmat Usatîi, adresându-se alegătorilor săi.
În conferinţa de presă susţinută online, Usatîi a afirmat că nu-l poate susţine pe fostul procuror general întrucât în spatele său se află persoane controversate precum liderul PSRM, Igor Dodon, controversatul om de afaceri Viaceslav Platon, care a fugit din Republica Moldova acum mai mulţi ani din cauza problemelor penale, Grigore Caramalac, cap al lumii interlope care propagă discursul Moscovei la Chişinău, sau fostul premier democrat Vlad Filat, condamnat în 2016 la nouă ani de închisoare pentru corupţie.
Presiuni externe
„Au încercat să facă presiuni asupra mea din Moscova şi să mă roage să mă retrag din alegeri în favoarea lui Stoianoglo. După ce am refuzat, au început să mă ameninţe cu un nou dosar penal şi condamnare în absenţă pe dosarul vechi, pe care l-au declanşat tot ei în campania prezidenţială din 2020”, a declarat el.
Usatîi afirmase şi mai înainte că „a fost ameninţat de nişte persoane, membri ai unor grupări politico-criminale, care i-au cerut să renunţe la cursa prezidenţială în favoarea candidatului susţinut de PSRM, Alexandr Stoianoglo”, conform Ziarului de Gardă.
În acelaşi timp, Renato Usatîi a afirmat că nu o va susţine nici pe Maia Sandu, despre care a spus că este marcată de „sindromul (Mihail) Gorbaciov” – „când eşti aplaudat în străinatate, dar eşti urât în interior”, deşi nu i-a putut reproşa decât „unele greşeli”.
Usatîi a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care unii analişti de la Chişinău consideră esenţiale voturile electoratului acestuia pentru câştigarea alegerilor de către candidata proeuropeană.
Poziții similare
O poziţie similară a fost exprimată de candidatul independent Tudor Ulianovschi, care a spus că nu va sprijini niciun candidat în turul al doilea. În acelaşi timp, candidata independentă Natalia Morari, de la Partidul „Viitorul Moldovei”, fostul prim-ministru Vasile Tarlev şi candidatul Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, ex-premierul Ion Chicu, şi-au îndemnat susţinătorii să voteze împotriva Maiei Sandu sau pentru fostul procuror general, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, relatează Europa Liberă, citată de mass-media internațională.
Candidata independentă Irina Vlah, fosta başcană a Găgăuziei, şi-a îndemnat şi ea susţinătorii să se prezinte în număr mare vot, dar să voteze „împotriva Maiei Sandu”.
În turul al doilea se vor confrunta actuala preşedintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obţinut 42,49% din sufragii în primul tur al alegerilor, şi candidatul susţinut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a obţinut 25,95% din voturi.
Maia Sandu, îngrijorată
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a manifestat îngrijorarea faţă de viitorul ţării, în cazul în care partidele proruse ar prelua puterea de la Chişinău. Sandu a declarat, luni seară, în cadrul unei dezbateri electorale organizate de postul public de televiziune Moldova 1, că pierderea alegerilor prezidenţiale ar putea pune în pericol şi următoarele alegeri legislative, programate să aibă loc anul viitor. Ea consideră că victoria sa în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, ar presupune salvarea democraţiei.
„Ca să ne gândim cu cine trebuie să facem coaliţiile, mai întâi trebuie să ne salvăm democraţia şi trebuie să salvăm democraţia astăzi, la prezidenţiale, ca să avem şansa unui vot liber şi corect la parlamentare, pentru că, dacă cei care cumpără voturile vor reuşi să preia puterea în Republica Moldova, atunci la parlamentare, la următoarele alegeri locale o să ne confruntăm cu probleme tot mai serioase de cumpărare de voturi. Acum este momentul şi aici trebuie să înţeleagă toţi cetăţenii de ce trebuie să ne mobilizăm. Şi instituţiile trebuie să înţeleagă, dar cel mai important este să înţeleagă cetăţenii că trebuie să ne mobilizăm ca să nu permitem ca voturile cumpărate să determine soarta Republicii Moldova. Noi în primul rând trebuie să ne asigurăm că o să avem alegeri libere şi independente la parlamentare, după care o să discutăm şi cetăţenii o să decidă cine vor să îi reprezinte în următorul Parlament”, a afirmat Maia Sandu.
Fără alternativă
Liderul de la Chişinău a subliniat că în momentul de faţă „nu există alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova”. „Vreau să fie foarte clar. Nu există alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova. Nu există alt plan. (…) Singura noastră cale de dezvoltare este calea europeană, aici unde am început să construim şi pe această cale trebuie să mergem mai departe”, a adăugat Sandu, care candidează pentru un nou mandat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate.
Contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, socialistul Alexandr Stoianoglo, a refuzat să participe la dezbaterea de la Moldova 1, deşi conducerea televiziunii publice a Republicii Moldova i-a lansat invitaţia.
de Isac Mihai | oct. 21, 2024 | Moldova Electorală
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut declarații dure în contextul scrutinului de duminică. Ea a spus că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. „Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a comunicat Sandu.
„Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației din țara noastră. Grupări criminale, împreună cu forțe străine – ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine și instabilitate”, a comunicat Maia Sandu, după miezul nopții.
„Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația. Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a adăugat ea.
Potrivit ultimelor date, preliminare, cu privire la alegerile prezidențiale Maia Sandu conduce cu 41,86% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,34%.
În dimineața acestei zile, conform autorităților electorale de la Chișinău, 49,90% au votat în favoarea modificării Constituției și 50,10% s-au pronunțat împotrivă. În câteva ore vor fi date publicității datele finale.
