de Isac Mihai | nov. 21, 2024 | Moldova Electorală
Peste un milion de cetățeni ai R. Moldova au cetățenie română, o mare dintre aceștia având drept de vot în marja scrutinelor electorale organizate în România. Cetățenii români din R. Moldova pot participa și la alegerile locale din România dacă au domiciliu în localitățile de peste Prut. Pe 24 noiembrie, românii își vor alege președintele, care va sta la cârma țării în următorii cinci ani. Cine sunt cei 14 candidați, de unde puteți vota la alegerile prezidențiale din România, dar și alte curiozități despre sistemul electoral românesc vă povestesc în continuare.
Candidați pe toate gusturile
Turul I al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 24 noiembrie 2024. Pentru ca un candidat să câștige funcția de președinte al României încă din turul I, trebuie să obțină peste 50 % din voturile alegătorilor. Conform experților, acest scenariu nu este plauzibil, niciun candidat neavând capacitatea să mobilizez numărul de vorturi necesar.
Așadar, turul II al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc pe 8 decembrie. La alegerile prezidențiale, NU există un prag minim de prezență la vot pentru ca acestea să fie declarate valide. Spre deosebire de referendumul național (unde există un prag de prezență de 30 % pentru validare), la alegerile prezidențiale nu se impune o astfel de limită. Practic, rezultatele sunt considerate valide indiferent de prezența la vot, iar alegerea președintelui se face pe baza majorității voturilor valabil exprimate. Mai exact:
# turul I: este declarat câștigător candidatul care obține peste 50 % + 1 din voturile valabil exprimate;
# turul II: dacă niciun candidat nu atinge această majoritate în primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați clasați. În turul al doilea, câștigătorul este candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, fără a fi nevoie de un prag de prezență.
Iată cine sunt cei 14 candidați și ordinea finală în care aceștia apar pe buletinele de vot.
# Elena Lasconi – Unirea Salvați România
# George Simion – Alianța pentru Unirea Românilor
# Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
# Nicolae Ciucă – Partidul Național Liberal
# Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România
# Mircea Geoană – candidat independent
# Ana Birchall – candidată independentă
# Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
# Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
# Ludovic Orban – Forța Dreptei
# Călin Georgescu – candidat independent
# Cristian Diaconescu – candidat independent
# Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român
# Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Unde pot vota cetățenii R. Moldova cu cetățenie română?
Pe teritoriul Republicii Moldova vor activa 59 de secții de votare unde cetățenii români cu domiciliu în străinătate își vor putea exercita dreptul de vot. Mai jos puteți vedea lista secțiilor de votare care vor fi deschise pe 24 noiembrie în Moldova, iar aici puteți consulta lista completă a secțiilor de votare din diasporă.
Programul secțiilor de votare din diasporă este următorul:
# vineri (22 noiembrie) începând cu ora 12.00 până la ora 21.00;
# sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) între orele 7.0 și 21.00, cu posibilitatea de prelungire duminică până la ora 23.59.
Participare crescută
Participarea cetățenilor români din Republica Moldova la alegerile din România a crescut semnificativ în ultimele două decenii. În 2019, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, s-a înregistrat un record de participare, cu peste 47.000 de votanți în Republica Moldova, comparativ cu peste 43.000 în primul tur.
La alegerile europarlamentare din 2024, numărul votanților a depășit 57.000, depășind participarea din turul doi al alegerilor prezidențiale din 2019, când au fost 52.285 de votanți.
Această tendință ascendentă reflectă o implicare tot mai mare a cetățenilor români din Republica Moldova în procesele electorale din România, evidențiind o conștientizare și participare civică sporită în rândul acestora.
Cetățenii români originari din Republica Moldova, stabiliți în alte țări, au demonstrat, de asemenea, o implicare activă în alegerile din România. De exemplu, în 2024, în Italia, unde există o comunitate semnificativă de moldoveni cu cetățenie română, s-a înregistrat o prezență notabilă la urne la alegerile europarlamentare.
Autoritățile române au extins rețeaua de secții de votare în Republica Moldova și în țările cu comunități mari de cetățeni ai R.Moldova, facilitând accesul la procesul electoral.
Organizațiile civice și autoritățile au desfășurat campanii menite să informeze cetățenii despre drepturile lor electorale și procedurile de vot.
Odată cu integrarea europeană și consolidarea relațiilor bilaterale, cetățenii au devenit mai conștienți de impactul votului lor asupra politicilor naționale și regionale.
Această tendință ascendentă în participarea la vot reflectă o maturizare civică și o dorință crescută de implicare în procesele democratice ale României din partea cetățenilor români din Republica Moldova și diaspora.
Sistemul politic din România
România este o republică semi-prezidențială, în care puterea este împărțită între trei ramuri: legislativă, executivă și judecătorească. Constituția din 1991, revizuită în 2003, stabilește bazele acestui sistem democratic.
Executivul este format din Președintele României și Guvernul. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani (maximum două mandate). Are atribuții în domenii precum politica externă, apărarea națională și numirea primului ministru.
Guvernul este condus de un prim-ministru, numit de președinte și aprobat de Parlament. Guvernul exercită puterea executivă și implementează politicile publice.
Legislativul este reprezentat de Parlamentul României, format din două camere: Senatul (Camera superioară) și Camera Deputaților (Camera inferioară). Parlamentul este ales prin vot universal pentru un mandat de 4 ani. Este principala instituție de legiferare și control al Guvernului.
Puterea judecătorească este independentă și include instanțele de judecată, cu Înalta Curte de Casație și Justiție la vârf, și Curtea Constituțională, care garantează respectarea Constituției.
Importanța Parlamentului de la București
Parlamentul este organul legislativ suprem al României și are un rol esențial în funcționarea statului. Printre principalele sale atribuții se numără adoptarea legilor. Toate legile, inclusiv bugetul de stat și alte reglementări importante, trebuie să fie adoptate de Parlament. Acesta poate modifica sau respinge propunerile legislative venite de la Guvern sau parlamentari.
Controlul executivului este exercitat de Legislativul de la București. Parlamentul poate solicita explicații de la Guvern, poate dezbate moțiuni simple și poate iniția o moțiune de cenzură, prin care poate demite Guvernul. Primul-ministru și cabinetul său trebuie să primească un vot de încredere din partea Parlamentului.
Parlamentul aprobă tratatele și acordurile internaționale, consolidând poziția României pe scena globală. Legislativul este responsabil pentru aprobarea deciziilor de importanță națională, inclusiv intervenții militare sau aderarea la organizații internaționale.
Parlamentul asigură respectarea principiilor democratice prin legiferare și controlul Guvernului. Este instituția prin care voința cetățenilor este transpusă în legi.
Prin adoptarea legislației europene și susținerea reformelor, Parlamentul joacă un rol crucial în alinierea României la standardele UE. Legislativul este o componentă fundamentală în sistemul de checks and balances, prevenind abuzurile de putere din partea executivului.
Astfel, Parlamentul României este pilonul central al democrației, având un impact direct asupra vieții politice, economice și sociale a țării.
de Ionescu Anca | nov. 6, 2024 | Moldova Electorală
Fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat crearea unui nou partid politic în R. Moldova, la doar câteva zile de la sfârșitul perioadei electorale din 2024 în fosta republică sovietică. Potrivit politicianului, „Inima Moldovei” are scopul de a reprezenta interesele cetățenilor și de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării.
Politici regionale
În cadrul unei conferințe de presă, Irina Vlah a subliniat că partidul va pune accent pe unitate și prosperitate, având ca obiective principale dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice. „Într-o perioadă de instabilitate politică și provocări economice în Republica Moldova, „Inima Moldovei” va colabora cu diverse partide pentru a promova politici care sprijină dezvoltarea regiunilor, în special cele mai puțin dezvoltate. Partidul își propune să abordeze probleme precum migrarea, sărăcia și reformele necesare în educație și sănătate. De asemenea, va avea o activitate concentrată atât la nivel național, cât și regional, cu o atenție specială pentru comunitățile din Găgăuzia și alte zone defavorizate”, a declarat Irina Vlah.
Carieră politică
Irina Vlah este prima femeie aleasă în funcția de guvernator al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia, exercitând două mandate în perioada 2015-2023. Ea s-a născut la 26 februarie 1974, în orașul Comrat, raionul Comrat. Este divorțată și are un copil.
Între 1991 și 1996 a studiat la Universitatea de Stat din Comrat, iar între 2001 și 2008 a urmat studiile la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei. Este doctor în drept, titlul lucrării sale de doctorat fiind „Concepția modernă a dezvoltării serviciului public în Republica Moldova”.
Și-a început cariera în 1996, în calitate de jurist la Inspectoratul Fiscal din UTA Găgăuzia, unde a lucrat până în 2003. Din anul 2003 a deținut funcția de șefă a Departamentului Juridic al Comitetului Executiv al Găgăuziei.
A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a făcut parte din componența Comitetului Executiv Politic al Partidului Comuniștilor. În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut, din primul tur, victoria la alegerile pentru funcția de bașcan. Patru ani mai târziu este realeasă pentru încă un mandat.
Platforma Moldova
În 2023 a anunțat că își va forma propriul proiect politic după ce își încheie mandatul de guvernator al UTA Găgăuzia, iar la 16 noiembrie a lansat Asociația Obștească „Platforma Moldova”, un proiect sociopolitic antiguvernamental.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Irina Vlah a obținut un salariu de 517.700 de lei în funcția de bașcan. Aceasta deține în proprietate un apartament de 113 metri pătrați, obținut prin contract de donație, cu o valoare declarată de peste 657.000 de lei. Mai deține în proprietate și un garaj, obținut, la fel, prin contract de donație, cu valoarea de peste 121.000 de lei.
În alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, Irina Vlah a candidat ca independentă, obținând 5,38% din voturi, clasându-se pe locul patru. În ziua scrutinului, Vlah a declarat că a votat pentru o Moldovă pașnică și neutră, unde cetățenii trăiesc în armonie și nu sunt nevoiți să emigreze.
Referitor la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a avut loc concomitent cu alegerile prezidențiale, Vlah a susținut organizarea unui referendum pe tema neutralității țării, considerând că o astfel de decizie trebuie luată de popor, nu de conducerea politică.
După primul tur al alegerilor, Vlah a îndemnat alegătorii să participe masiv la turul doi, programat pentru 3 noiembrie 2024, și să voteze împotriva Maiei Sandu, considerând că astfel pot contribui la salvarea Moldovei
În concluzie, Irina Vlah a promovat o viziune de neutralitate și pace pentru Republica Moldova, opunându-se aderării la Uniunea Europeană și susținând organizarea unui referendum privind statutul de neutralitate al țării.
Acuzații de corupție
În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Anticoruptie.md au scris că Irina Vlah a fost criticată pentru dezinformările pro-Kremlin lansate în campania sa electorală, fiind sancționată de Consiliul Audiovizualului pentru promovarea narațiunilor false privind înarmarea Moldovei și asocierea Maiei Sandu cu războiul.
În 2014, Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul regiunii a două „referendumuri” declarate ilegale: „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză; „referendumul” consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova.
În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan.
Organizarea „referendumurilor” a fost ilegală, iar rezultatele lor nu au avut efecte juridice. Totuși, acest eveniment a obținut importanță politică pentru administrația regiunii, acțiune exploatată propagandistic în contextul actualelor alegeri prezidențiale și al referendumului cu privire la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Cele două acțiuni ilegale din 2014 au fost organizate în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Război juridic
În timpul celor două „referendumuri”, în 2014, în regiunea găgăuză a fost lansată dezinformarea că locuitorii regiunii au dreptul să își aleagă vectorul de dezvoltare externă.
În realitate, conform Legii din 1994 cu privire la statutul regiunii găgăuze, locuitorii au dreptul la autodeterminare externă numai în cazul în care R. Moldova își pierde independența. Moldova nu și-a schimbat statutul de stat independent și suveran nici în 2014 și nici nu își propune să facă acest lucru în 2024. Mesajele despre legalitatea și legitimitatea unor astfel de referendumuri în autonomie sunt neîntemeiate.
În opinia actualei candidate la Președinția Republicii Moldova, organizarea „referendumurilor” pe data de 2 februarie 2014 a dus la „consolidarea societăţii găgăuze”.
Ea a subliniat că „referendumul a fost unul popular, populaţia autonomiei a reuşit să se consolideze, să se mobilizeze şi să declare că are opinie proprie, diferită de cea oficială”.
În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut victorie chiar din primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan.
„Asistența metodologică” din partea Kremlinului
O investigație realizată de Rise.md a dezvăluit că, în timpul campaniei electorale, Irina Vlah a beneficiat de „asistență metodologică” din partea Kremlinului cel puțin la elaborarea discursurilor electorale.
Iată câteva citate incluse de Kremlin și rostite, ulterior, de Irina Vlah:
„Situația este agravată de Acordul de Asociere cu UE, un Acord de aservire care ne-a fost impus din exterior și care a dus la ruperea relațiilor economice vitale cu Rusia, atât ale autonomiei, cât și ale Moldovei în general.”
„Chemăm toți locuitorii din Găgăuzia, toți patrioții autonomiei noastre, să susțină echipa noastră și să voteze pentru un viitor demn alături de Rusia! Viitorul Găgăuziei este decis astăzi!”
Deși Irina Vlah a făcut campanie pentru apropierea de Rusia, asistența financiară pentru regiunea găgăuză a venit din partea UE. În perioada celui de-al treilea an de mandat al Irinei Vlah a fost semnat un Acord cu Uniunea Europeană, care prevedea alocarea a trei milioane de euro pentru implementarea proiectului „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA).
Potrivit jurnaliștilor de investigație, o parte importantă din această asistență financiară a fost utilizată de autoritățile regiunii pentru niște proiecte-fantomă. În iunie 2023, într-un interviu pentru presă, Irina Vlah, deja în calitate de fost başcan al UTA Găgăuzia, a menţionat că proiectul respectiv a fost realizat cu succes.
Afacerile fratelui
La sfârșitul celui de-al doilea mandat al Irinei Vlah în funcția de guvernator al regiunii, firma fratelui acesteia s-a pomenit în centrul unui scandal legat de gestionarea grâului din Fondul de rezervă.
O investigație a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că, odată ce a fost demarat un control al cantității de grâu existente în depozite, mai exact, cu trei zile înainte să înceapă verificarea, grâul a fost transportat la depozitele „Colhoz-Pobeda” noaptea târziu, unde se păstra o parte din cereale. Acest lucru a fost făcut de Demir-Agro, compania lui Serghei Vlah, fratele fostului bașcan.
„Cel mai important este că afacerea lui nu avea legătură cu bugetul Găgăuziei. Și nu înțeleg cum l-aș fi putut ajuta. Afacerile lui nu au legătură cu bugetul Găgăuziei și întreprinderile găgăuze”, a spus Irina Vlah.
În regiunea găgăuză, Demir-Agro a devenit cunoscută de când Irina Vlah a preluat funcția de bașcan în 2015. Compania este specializată în cumpărarea cerealelor în Moldova și vânzarea în străinătate. În 2016, Demir-Agro a ocupat primul loc la concursul pentru cel mai bun antreprenor al Găgăuziei la două categorii: „Cel mai bun exportator” și „Mecena anului”.
Cinci ani mai târziu, în 2021, Demir-Agro a anunțat procedură de insolvență. În același an, una dintre băncile comerciale din Republica Moldova a intentat un proces împotriva acestei companii pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de trei milioane de dolari. Creditul a fost acordat în 2019-2020. Drept urmare, la 21 noiembrie 2022, instanța de fond a decis să recupereze 3,2 milioane de dolari de la Serghei Vlah.
Dezinformările pro-Kremlin
În ajunul și în decursul campaniei electorale pentru funcția de președinte, Irina Vlah a lansat mai multe dezinformări proruse.
De exemplu, Consiliul Audiovizualului a sancționat, în ședința din 28 iunie 2024, postul TVC 21 cu amendă de 10.000 de lei pentru că fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, în cadrul unei emisiuni a televiziunii respective, a lansat mai multe dezinformări pro-Kremlin în care a asociat-o pe Maia Sandu cu războiul, a vorbit despre înarmarea Moldovei, pe fondul închiderii școlilor.
Ministerul Apărării arată că finanțările respective au crescut nu în ultimele luni, ci în ultimii doi ani, după invazia Federației Ruse în Ucraina.
Astfel, în 2022, instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). În 2024, bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde de lei (0,65% din PIB).
În cadrul aceleiași emisiuni, Irina Vlah a reluat narațiunea falsă conform căreia Maia Sandu este acuzată de închiderea școlilor atât în perioada în care a deținut funcția de ministru al Educației (2012-2015), cât și în prezent, în calitate de președinte al R. Moldova.
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2012-2015, când Maia Sandu a fost ministrul Educației, și-au încetat activitatea 73 de instituții de învățământ primar și secundar. În 2012, numărul total de instituții a constituit 1.394, iar în 2015 – 1.321. Totodată, reducerea numărului de instituții de învățământ se atestă atât în perioadele anterioare, cât și în cele ulterioare.
Autoritățile au explicat necesitatea unor astfel de măsuri prin declinul demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul peste hotare, ce au condus la reducerea semnificativă a numărului elevilor și al studenților. În 1990-2012, numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus doar cu 14,6%.
de Ionescu Anca | oct. 30, 2024 | Moldova Electorală
Preşedintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,79% din voturi, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, a declarat că nu îi va susţine în turul al doilea al scrutinului prezidenţial, care va avea loc duminică, nici pe Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de guvernământ), nici pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), relatează mass-media de la Chișinău.
Supărare electorală
Într-o conferinţă de presă organizată luni de Partidul Nostru, Renato Usatîi i-a îndemnat pe cei peste 213.000 de susţinători ai săi din primul tur al scrutinului prezidenţial „să-şi asume responsabilitatea pentru votul lor” în turul al doilea, întrucât el nu va vota pentru niciunul dintre candidaţi.
„Nu voi vota niciun candidat, dar în acelaşi timp vreau să menţionez faptul că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetăţenii noştri, nici cei care m-au votat pe mine şi nici cei care au votat alte partide politice”, a spus Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea la primul tur al prezidenţialelor, care s-a desfăşurat la 20 octombrie.
„Fiecare cetăţean trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru votul său. Acţionaţi aşa cum consideraţi corect. Trebuie să decideţi singuri pentru cine să votaţi în turul doi”, a afirmat Usatîi, adresându-se alegătorilor săi.
În conferinţa de presă susţinută online, Usatîi a afirmat că nu-l poate susţine pe fostul procuror general întrucât în spatele său se află persoane controversate precum liderul PSRM, Igor Dodon, controversatul om de afaceri Viaceslav Platon, care a fugit din Republica Moldova acum mai mulţi ani din cauza problemelor penale, Grigore Caramalac, cap al lumii interlope care propagă discursul Moscovei la Chişinău, sau fostul premier democrat Vlad Filat, condamnat în 2016 la nouă ani de închisoare pentru corupţie.
Presiuni externe
„Au încercat să facă presiuni asupra mea din Moscova şi să mă roage să mă retrag din alegeri în favoarea lui Stoianoglo. După ce am refuzat, au început să mă ameninţe cu un nou dosar penal şi condamnare în absenţă pe dosarul vechi, pe care l-au declanşat tot ei în campania prezidenţială din 2020”, a declarat el.
Usatîi afirmase şi mai înainte că „a fost ameninţat de nişte persoane, membri ai unor grupări politico-criminale, care i-au cerut să renunţe la cursa prezidenţială în favoarea candidatului susţinut de PSRM, Alexandr Stoianoglo”, conform Ziarului de Gardă.
În acelaşi timp, Renato Usatîi a afirmat că nu o va susţine nici pe Maia Sandu, despre care a spus că este marcată de „sindromul (Mihail) Gorbaciov” – „când eşti aplaudat în străinatate, dar eşti urât în interior”, deşi nu i-a putut reproşa decât „unele greşeli”.
Usatîi a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care unii analişti de la Chişinău consideră esenţiale voturile electoratului acestuia pentru câştigarea alegerilor de către candidata proeuropeană.
Poziții similare
O poziţie similară a fost exprimată de candidatul independent Tudor Ulianovschi, care a spus că nu va sprijini niciun candidat în turul al doilea. În acelaşi timp, candidata independentă Natalia Morari, de la Partidul „Viitorul Moldovei”, fostul prim-ministru Vasile Tarlev şi candidatul Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, ex-premierul Ion Chicu, şi-au îndemnat susţinătorii să voteze împotriva Maiei Sandu sau pentru fostul procuror general, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, relatează Europa Liberă, citată de mass-media internațională.
Candidata independentă Irina Vlah, fosta başcană a Găgăuziei, şi-a îndemnat şi ea susţinătorii să se prezinte în număr mare vot, dar să voteze „împotriva Maiei Sandu”.
În turul al doilea se vor confrunta actuala preşedintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obţinut 42,49% din sufragii în primul tur al alegerilor, şi candidatul susţinut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a obţinut 25,95% din voturi.
Maia Sandu, îngrijorată
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a manifestat îngrijorarea faţă de viitorul ţării, în cazul în care partidele proruse ar prelua puterea de la Chişinău. Sandu a declarat, luni seară, în cadrul unei dezbateri electorale organizate de postul public de televiziune Moldova 1, că pierderea alegerilor prezidenţiale ar putea pune în pericol şi următoarele alegeri legislative, programate să aibă loc anul viitor. Ea consideră că victoria sa în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, ar presupune salvarea democraţiei.
„Ca să ne gândim cu cine trebuie să facem coaliţiile, mai întâi trebuie să ne salvăm democraţia şi trebuie să salvăm democraţia astăzi, la prezidenţiale, ca să avem şansa unui vot liber şi corect la parlamentare, pentru că, dacă cei care cumpără voturile vor reuşi să preia puterea în Republica Moldova, atunci la parlamentare, la următoarele alegeri locale o să ne confruntăm cu probleme tot mai serioase de cumpărare de voturi. Acum este momentul şi aici trebuie să înţeleagă toţi cetăţenii de ce trebuie să ne mobilizăm. Şi instituţiile trebuie să înţeleagă, dar cel mai important este să înţeleagă cetăţenii că trebuie să ne mobilizăm ca să nu permitem ca voturile cumpărate să determine soarta Republicii Moldova. Noi în primul rând trebuie să ne asigurăm că o să avem alegeri libere şi independente la parlamentare, după care o să discutăm şi cetăţenii o să decidă cine vor să îi reprezinte în următorul Parlament”, a afirmat Maia Sandu.
Fără alternativă
Liderul de la Chişinău a subliniat că în momentul de faţă „nu există alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova”. „Vreau să fie foarte clar. Nu există alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova. Nu există alt plan. (…) Singura noastră cale de dezvoltare este calea europeană, aici unde am început să construim şi pe această cale trebuie să mergem mai departe”, a adăugat Sandu, care candidează pentru un nou mandat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate.
Contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, socialistul Alexandr Stoianoglo, a refuzat să participe la dezbaterea de la Moldova 1, deşi conducerea televiziunii publice a Republicii Moldova i-a lansat invitaţia.
de Isac Mihai | oct. 21, 2024 | Moldova Electorală
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut declarații dure în contextul scrutinului de duminică. Ea a spus că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. „Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a comunicat Sandu.
„Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației din țara noastră. Grupări criminale, împreună cu forțe străine – ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine și instabilitate”, a comunicat Maia Sandu, după miezul nopții.
„Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația. Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a adăugat ea.
Potrivit ultimelor date, preliminare, cu privire la alegerile prezidențiale Maia Sandu conduce cu 41,86% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,34%.
În dimineața acestei zile, conform autorităților electorale de la Chișinău, 49,90% au votat în favoarea modificării Constituției și 50,10% s-au pronunțat împotrivă. În câteva ore vor fi date publicității datele finale.
de Isac Mihai | oct. 17, 2024 | Moldova Electorală
Reprezentantul regimului ilegal de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că așa-zisele autorități separatiste nu vor împiedica locuitorii din stânga Nistrului cu pașapoarte moldovenești să participe la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și la referendumul privind aderarea acesteia la Uniunea Europeană, transmite IPN.
Potențiale provocări
Krasnoselski a subliniat că este important ca „cetățenii să-și prioritizeze siguranța personală”, avertizând asupra unor potențiale provocări. De asemenea, acesta a asigurat că trecerea așa-numitei granițe nu va fi restricționată pentru cei care doresc să voteze.
Pentru cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului vor fi deschise 30 de secții de votare situate în Zona de Securitate, în localități controlate de autoritățile constituționale. Deschiderea secțiilor de vot în zonele necontrolate, unde „nu există garanții de securitate a procesului și nici certitudinea lipsei interferențelor externe care ar putea influența rezultatele”, contravine normelor legale, spun reprezentanții Biroului politici reintegrare de la Chișinău.
Biroul Politici de Reintegrare anunță că 30 de secții de votare vor fi deschise pentru cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul din 20 octombrie.
Biroul Politici de Reintegrare menționează că cele 30 de secții de votare vor fi deschise în 21 de localități de pe malul drept al Nistrului și din raionul Dubăsari, destinate pentru cetățenii cu drept de vot, domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Tighina.
Pentru scrutinul din 20 octombrie 2024 au fost constituite 2 221 secții de votare. 1 957 de secții vor fi deschise în țară, 30 de secții vor fi organizate pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și 234 secții de votare – pentru cetățenii din străinătate.
Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova vor fi organizate pe data de 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu referendumul la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin aderarea țării la Uniunea Europeană.
Secții de vot
Biroul politici de reintegrare reamintește că pentru scrutinele din 20 octombrie sunt deschise 30 de secții de votare, în 21 de localități de pe malul drept al Nistrului și în raionul Dubăsari. Aici urmează să-și exercite dreptul la vot cetățenii domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender.
Adresele secțiilor de votare:
Municipiul Chișinău, secția de votare nr. 37/1, amplasată în Direcția întreprinderii de stat „Calea ferată din Moldova”, str. Vlaicu Pârcălab, 48;
Orașul Vadul lui Vodă, secția de votare nr. 37/2, amplasată în Liceul teoretic „Ștefan Vodă”, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 11;
Orașul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/3, amplasată în Primăria orașului Anenii Noi, et. I (în hol), str. A. Suvorov, 6;
Comuna Calfa, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/4, amplasată în Căminul cultural;
Satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/5, amplasată în Casa de Cultură, intrarea centrală (în hol), str. Canaș Camzin, 12;
Satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/6, amplasată în Casa de Cultură, intrarea din spate, Str. Canaș Camzin, 12;
Satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/7, amplasată în Centrul de Cultură, Tineret și Sport (teren comun cu școala primară), str. Păcii, 64;
Satul Varnița, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/8, amplasată în Liceul Teoretic Varnița (în hol);
Satul Varnița, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/9, amplasată în Centrul Comunitar Multifuncțional „Asclepio”, (în hol);
Satul Varnița, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/10, amplasată în Liceul Teoretic Varnița (în ospătărie);
Orașul Căușeni, secția de votare nr. 37/11, amplasată în Complexul sportiv, str. Mihail Eminescu, 29;
Satul Chircăiești, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/12, amplasată în Gimnaziul „Mihai Eminescu”, str. Păcii, 16;
Satul Copanca, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/13, amplasată în Primăria Copanca;
Satul Fârlădeni, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/14, amplasată în clădirea Primăriei, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 281;
Satul Hagimus, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/15, amplasată în Gimnaziul „Ioan Vodă”, blocul II, et .I , str. Ștefan cel Mare,142;
Satul Hagimus, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/16, amplasată în Gimnaziul „Ioan Vodă”, blocul II, et. II, str. Ștefan cel Mare, 142;
Orașul Criuleni, secția de votare nr. 37/17, amplasată în Școala de Arte din orașul Criuleni, str. 31 August;
Comuna Cocieri, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/18, amplasată în Liceul Teoretic „Vlad Ioviță”, str. Școlii, 47;
Comuna Cocieri, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/19, amplasată în Liceul Teoretic „Vlad Ioviță”, str. Școlii, 47;
Satul Coșnița, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/20, amplasată în sediul Primăriei, str. Păcii, 51;
Satul Doroţcaia, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/21, amplasată în Liceul Teoretic Doroțcaia;
Comuna Molovata Nouă, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/22, amplasată în Gimnaziul „Anatol Codru” (intrarea centrală);
Satul Ustia, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/23, amplasată în Gimnaziul Ustia;
Satul Sănătăuca, raionul Florești, secția de votare nr. 37/24, amplasată în Grădinița Sănătăuca (în hol);
Satul Sănătăuca, raionul Florești, secția de votare nr. 37/25, amplasată în Oficiul stării civile Sănătăuca (în hol);
Satul Sănătăuca, raionul Florești, secția de votare nr. 37/26, amplasată în Casa de menire socioculturală Sănătăuca (în hol);
Orașul Rezina, secția de votare nr. 37/27, amplasată în Incubatorul de afaceri al Consiliului raional Rezina (sala de ședințe), str. Șciusev, 10;
Orașul Rezina, secția de votare nr. 37/28, amplasată în Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” (sala sportivă), str.1 Mai, 11/1;
Orașul Rezina, secția de votare nr. 37/29, amplasată în Palatul raional de cultură Rezina (în hol), str.27 August, 1 A;
Satul Răscăieți, raionul Ștefan Vodă, secția de votare nr. 37/30, amplasată în Gimnaziu Răscăieți (sala de sport), str. Ștefan cel Mare, 1.
Presiuni separatiste
Așa-zisele autorități de la Tiraspol cer organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană şi pe teritoriul regiunii separatiste proruse, care nu este administrat de Chişinău, „pentru a obţine opinia reală a tuturor transnistrenilor”. Conform unui comunicat transmis recent de aşa-zisul „minister de externe” de la Tiraspol, se menționează că „am aşteptat cu răbdare şi am analizat cu atenţie procesele de pregătire pentru aceste plebiscit, sperând că vocea cetăţenilor care locuiesc în Transnistria va fi de asemenea importantă. (…) Totuşi, după cum vedem, Moldova în toţi aceşti ani acţionează într-un mod standard. (…) Pe parcursul anului trecut, partea moldovenească nu a făcut nici un efort pentru a iniţia un dialog pe tema referendumului. Este evident că Chişinăul nu are nevoie de cetăţenii noştri, nu este interesată de părerea lor”.
Potrivit Tiraspolului, Chişinăul a „ignorat poziţia poporului transnistrean, fără măcar a încerca să propună deschiderea secţiilor de votare pe teritoriul Transnistriei”. „Pentru a obţine opinia reală a tuturor transnistrenilor considerăm că este foarte posibil de a organiza referendumul privind atitudinea faţă de Uniunea Europeană pe teritoriul nostru”, a comunicat aşa-zisul „minister de externe” de la Tiraspol, care susţine că ar fi posibilă desfăşurarea unei astfel de consultări populare pe baza unor „acorduri între părţi, cu participarea observatorilor, inclusiv internaţionali, şi cu dorinţa comunităţii mondiale de a ţine cont de opinia populaţiei din Transnistria”.
Precedent european
Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la UE pe 23 iunie 2022, iar în decembrie 2023 Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare. Înscrierea acestei orientări proeuropene în Constituţie ar garanta menţinerea cursului proeuropean şi ar da o pârghie suplimentară pentru reforme. Pentru ca rezultatele unui referendum să fie validate, e nevoie ca la urne să vină cel puţin o treime din persoanele înscrise pe listele de vot. Referendumul din octombrie va fi unul constituţional, la care se decid propuneri ce ţin revizuirea sau modificarea Constituţiei. Dacă mai mult de 50% din alegători se vor pronunţa în favoarea aderării la UE, aceasta direcţie de dezvoltare a ţării va fi introdusă în Constituţie. Dacă, ulterior, s-ar schimba guvernarea, aceasta nu ar putea modifica această prevedere în legea supremă din stat. Transnistria, care nu este sub controlul Chişinăului şi are o orientare pronunţat prorusă, este interesată de eşuarea acestui referendum. Deşi un referendum naţional în favoarea UE nu este o condiţie obligatorie în procesul aderării, multe state au organizat un astfel de plebiscit. Treispezece ţări membre ale UE, între care Austria, Finlanda, Polonia, Croaţia sau Letonia, au avut referendumuri pre-aderare. În unele cazuri, referendumurile au fost organizate cu mulţi ani înainte ca ţara să devină membră sau să fie demarate negocierile de aderare. În România şi Bulgaria, care au devenit membre UE în 2007, procesul de aderare a avut loc prin consens politic, fără să fie organizate consultări ale populaţiei, care sprijinea oricum masiv această direcţie.
de Georgescu Ionuț | oct. 17, 2024 | Moldova Electorală
Rata de participare la referendum se calculează în funcție de numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, și nu după numărul cetățenilor cu drept de vot din Registrul de Stat al Alegătorilor, relatează mass-media de la Chișinău. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui aspect încă în anul 2010, când a avut loc referendumul pentru modificarea Constituției în vederea alegerii directe a șefului statului. Atunci, Curtea a subliniat că o treime din cetățenii înscriși în liste trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat. Explicațiile au fost oferite de către directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan. Pentru ca referendumul din 20 octombrie să fie validat, la el trebuie să participe aproximativ 940 de mii de votanți.
Diferențe majore
Într-o conferință de presă la IPN, Igor Boțan a declarat că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, iar pe listele electorale sunt înscriși 2,7 milioane de cetățeni.
„Există o diferență de aproape jumătate de milion de cetățeni, pentru că avem în regiunea transnistreană aproape 300 de mii de cetățeni cu drept de vot, dar ei nu pot fi incluși în listele de alegători, pentru că autoritățile din Republica Moldova nu controlează acest teritoriu, respectiv nu deschid secții de votare în regiune”, a notat directorul ADEPT.
Cetățenii cu drept de vot din regiunea transnistreană pot să voteze, la fel, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale. Acum 20 de ani, Curtea a subliniat că, dacă cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot nu este inclus în listele electorale de la secția de votare, autoritățile electorale sunt obligate să-l includă în listele suplimentare ca să-și exercite dreptul de vot. De aceea, cetățenii din regiunea transnistreană (circa 300 de mii), dacă vin în cele 30 de secții de votare de-a lungul râului Nistru, în ziua alegerilor, vor fi incluși în listele electorale suplimentare, precizează directorul ADEPT.
Sute de mii
„Și mai există, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 200 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au domiciliu. Respectiv, dacă nu au domiciliu, ei nu sunt incluși în listele electorale. Deci, calcul cu privire la rata de participare pornește de la cifra aproximativă de 2,7 milioane de cetățenii cu drept de vot. Din 2,7 milioane, o treime reprezintă aproximativ 940 de mii de cetățeni care ar trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat”, explică Igor Boțan.
În ceea ce privește articolul 142 din Constituție, care se referă la patru subiecte distincte – suveranitatea, independența, neutralitatea și statul unitar – expertul spune că, atunci când sunt supuse referendumului, votul pozitiv trebuie să vină de la jumătate din cetățenii înscriși în listele electorale. Însă nu este cazul referendumului din 20 octombrie, când este suficient să voteze „Da” majoritatea participanților la plebiscit.
Exemplu britanic
Apartenența la UE nu înseamnă pierderea suveranității, mai relatează expertul, citat de mass-media. Igor Boțan a dat exemplul Marii Britanii, care în 1975 a organizat un referendum de ieșire din UE, însă britanicii au respins ideea.
„Atunci a pierdut, a cedat suveranitatea Marea Britanie sau nu? În 2016, Marea Britanie a hotărât iar să facă un referendum de ieșire din UE. A făcut referendum, au decis să iasă. A ieșit din UE. I-a afectat cumva suveranitatea, independența faptul că timp de aproximativ 40 de ani a fost în UE? În niciun fel. Vreau să vă spun că din 27 de țări membre ale UE, în 24 au fost modificate constituțiile, la fel ca și în cazul Republicii Moldova… În ceea ce privește suveranitatea și independența, sunt articole în constituțiile țărilor UE care spun că acestea sunt apărate și este vorba despre un efort comun al acestor state cum să-și organizeze cooperarea economică și politică de a așa natură încât să fie beneficiari toți cei care fac parte din UE, fără să-și atingă interesele legate de suveranitate și de independență. Iar dacă vreun stat decide ca Marea Britanie să se despartă – sunteți liberi să faceți acest lucru. Este adevărat că acum, două treimi din cetățenii marii Britanii regretă faptul că țara s-a despărțit de UE”, a mai spus Igor Boțan, citat de mass-media.
Acte necesare
Comisia Electorală Centrală (CEC) reamintește alegătorilor din Republica Moldova despre actele în baza cărora vor putea vota la alegerile din 20 octombrie. Astfel, în conformitate cu prevederile cadrului legal, toți cetățenii cu drept de vot, atât din țară, cât și cei de peste hotare, vor putea vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
-buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
-buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
-pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.
La fel, CEC-ul de la Chișinău a atenționat că alegătorii, domiciliați în una din localitățile din regiunea transnistreană, vor putea vota cu buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova și buletinul de identitate provizoriu, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a titularului în localitățile din regiunea transnistreană, inclusiv cei domiciliați în raza circumscripției electorale municipale Bender și comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni.
Informații generale
În această duminică, cetățenii R. Moldova cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele și pentru a decide în privința cursului european al țării. În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 234 peste hotare. Pragul de validare a scrutinelor este de o treime din numărul alegătorilor incluși pe liste.
Alegerile președintelui Rep. Moldova din 20 octombrie, reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Cetățenii vor alege șeful statului – garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.
Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi de la formațiunea „Partidul Nostru”, Vasile Tarlev de la Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidat independent, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și candidații independenți Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.
Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.
Prag de validare
De asemenea, pentru a fi validate alegerile prezidențiale precum, și referendumul, la votare trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.
La referendumul național, cetățenii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția R. Moldova va fi modificată și va include dezideratul integrării europene.
La referendum s-a înscris 15 partide, dintre care 13 susțin integrarea europeană, în timp ce două formațiuni sunt contra aderării la UE. Este vorba de Partidul Comuniștilor și de Partidul „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor. În același timp, cea mai importantă formațiune a opoziției parlamentare – Partidul Socialiștilor – boicotează acest exercițiu electoral.
Referendumul constituțional este organizat la inițiativa președintei Maia Sandu. Cu șapte zile înainte de alegeri, ea a făcut un îndemn la vot către cetățeni, într-un mesaj video, subliniind că „la referendum nu există turul doi, de aceea este important să mergem și să alegem din prima”.
Secții de vot
În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 306 în mun. Chișinău, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a fostei republici sovietive.
Cetățenii din diaspora vor vota în 234 de secții de vot din 37 de țări. Cele mai multe dintre ele, 60 la număr, vor fi deschise în Italia. În Germania vor fi 26, iar în Franța – 20. În Statele Unite și în România se va putea vota la câte 16 secții. În România, vor fi deschise secții de votare la București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.
În acest an, în premieră, cetățenii Rep. Moldova din șase țări: Statele Unite, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia au putut să-și exercite dreptul la vot prin corespondență.
