Motivul pentru care s-a grăbit realizarea interconectărilor
România vrea să devină un jucător important în industria energetică eupeană și prin întărirea interconectivității cu statele vecine. O relație specială a existat între România și RSS Moldovenească și mai apoi cu Republica Moldova. Însă Republica Moldova are un sistem energetic sărac din cauza slabei industrializări. S-au realizat studii de fezabilitate și s-au încheiat contracte energetice între cele două țări abia începând cu 2015. După 24 februarie 2022, România s-a angajat să ajute Moldova în aprovizionarea cu energie și sub imboldul Statelor Unite ale Americii.
Marea problemă a sistemului electroenergetic moldovenesc era că funcționa după standardele din Federația Rusă, împreună cu sistemul elecro – energetic ucrainian. Acesta este principalul motiv pentru care sistemul energetic românesc nu s-a interconectat cu cel modovenesc.
Încă din 2021 au început probele de legare ale sistemelor din Ucraina și Moldova la sistemul energetic european ENTSO-E. Astfel în 24 februarie 2022 erau programate primele probe de sincronizare ale celor două sisteme energetice la cel European. Federația Rusă și-a ales această dată pentru a ataca Ucraina tocmai din această cauză, sperând să desincronizeze sistemul european prin crearea de probleme statelor vecine Ucrainei și Republicii Moldova. Nu s-a întâmplat deoarece în acea dimineață sistemul moldo – ucrainian a fost insularizat tocmai pentru a nu produce perturbații în sistemul european. Astfel cele două țări au funcționat în sistem insularizat până în data de 15 martie 2022 când au fost puse la punct toate instalațiile și procedurile de funcționare și au fost apte de a fi conectate cu ENTSO-E.
Starea sistemului electro – energetic moldovenesc
Republica Moldova a fost dependentă de energia rusească. Majoritatea energiei electrice până în 2022 s-a produs în Termocentrala de la Cuciurgan (capacitate de 2500 MW) ce se află în Transnistria și este în proprietatea concernului rusesc RAO EAS. Această Termocentrală nu a mai primit gaz ieftin din Rusia, și-a mărit prețul de producție și guvernul de la Chișinău a fost nevoit să renunțe treptat la aprovizionarea de la centrala transnistreana. După 24 februarie 2022 aprovizionarea cu gaze prin conductele ucrainiene a scăzut, astăzi această termocentrală a produs și pentru sistemul transnistrean și pentru cel moldovenesc.
Producția de energie pe partea dreaptă a Nistrului este slab reprezentată de câteva termocentrale, o hidrocentrală și câteva capacități regenerabile puse în funcțiune în ultimii ani.
Fig. 1 – Capacitățile instalate de producție de energie electrică din Republica Moldova (sursa: moldelectrica.md)
Pe partea stangă a Nistrului există termocentrala de la Cuciurgan care are capacități instalate de 2500 MW care pot produce energie electrica din gaz natural, cărbune sau păcură.
Chiar înainte de începerea războiului din Ucraina, aprovizionarea cu gaze din Federația Rusă s-a diminuat și prețurile acestora au crescut, astfel încât această termocentrală a fost nevoită să își mărească prețurile, care au fost cu mult peste puterea de cumpărare a mediului economic sau a consumatorilor casnici din Moldova. Astfel, producția livrată către consumatorii din dreapta Nistrului a fost diminunată până la 23% față de 2021. După începerea războiului s-a menținut cantitatea mică de energie electrică livrată către Republica Moldova. La venirea verii 2023 autoritățile de la Chișinău au fost obligate să plătescă prețurile cerute de autoritățile transnistrene din cauza incapaciății tehnice a Termoelectrica Chișinău (cu trei CET-uri, dintre care unul pe biomasă) de a produce energie electrică pe timp de vară. Astfel în vara 2023 centrala de la Cuciurgan producea 98% din totalul de consum. În octombrie 2023 prețurile au fost scăzute de Tiraspol. Sigur și în vara 2024 problemele tehnologice ale Termoelectrica Chișinâu vor fi aceleași și termocentrala de la Cuciurgan va prelua aproape toată producția de energie electrică din gaze naturale.
Pentru 2023 mixul electro – energetic arată că 94% din energia electrică a fost produsă în termocentrale, restul fiind regenerabilă din hidro, eolian și fotovoltaic.
Fig. 2 – Mixul de producție de energie electrică al Republicii Moldova ian – decembrie 2023 (sursa: moldelectrica.md, prelucrare Cosmin Păcuraru)
Pe linia Isaccea – Vulcănesti s-a realizat un import substanțial din Romania de 2,13 TWh și o mare parte din acesta a fost exportat către Ucraina – 2,09 TWh. Asta înseamnă că România a ajutat Ucraina cu peste 2 TWh în 2023. O foarte mică parte din exporturile românești au fost consumate în Republica Moldova (41 GWh).
Fig. 3 – Mixul de consum de energie electrică al Republicii Moldova 2023 (sursa: moldelectrica.md, prelucrare Cosmin Păcuraru)
Problema este că ANRE-ul moldovenesc nu specifică care este aportul energetic din stânga Nistrului, dar în statisticile ANRE acesta este dedus ca producție proprie fără a se specifica că proveniența este de la termocentrala de la Cuciurgan.
Fig. 4 – Ponderea producătorilor de energie electrică din partea dreaptă a Nistrului din Republica Moldova în 2022 (sursa: Raportul ANRE Moldova)
Conform site-ului Termoelectrica, aceasta companie produce 15% din totalul consumului de energie electrică din Moldova.
Pe fondul scăderii consumului, astăzi putem afirma că Republica Moldova își asigură o mare parte din producția proprie, importurile situându-se doar la 1%.
În acest moment există doar o singură interconexiune între România și Republica Moldova prin care se face transfer de putere, este vorba despre linia de 400 KV Isaccea – Vulcănești. Acestă linie este extrem de vulnerabilă deoarece trece prin două teritorii ale Ucrainei, ceea ce înseamnă că pot fi oricând doborâte de bombele, dronele sau rachetele rusești. O altă vulnerabilitate este aceea că interconectarea se face prin stația de transformare de la Cuciurgan, adică de pe teritoriul transnistrean.
Fig. 5 – Liniile de de transport de energie electrică din Republica Moldova (sursa: Moldelectrica)
În Planul de Dezvoltare ale rețelelor electrice al Transelectrica sunt prevăzute 4 interconexiuni.
Fig. 6 – Planul de interconectare România – Republica Moldova (Sursa: Moldelectrica)Fig. 7 – Harta interconectării electrice România – Republica Moldova (Sursa: Transelectrica)
Însă în planurile Transelectrica urgențele care se vor realiza sunt:
Fig. 8 – Interconecaterea România – Modova pentru perioada 2024 – 2031 (sursa Planul de Dezvoltare RET 2022 – 2032 Transelectrica)
Din datele obținute de la Moldelectrica observăm că fluxurile de energie în 2023 sunt importuri mari din România și exporturi mari către Ucraina.
Fig. 9 – Fluxurile de energie electrică România – Moldova (sursa : Moldelectrica)Fig. 10 – Fluxurile de energie electrică Moldova – Ucraina (sursa: Moldelectrica)
Interconectarea piețelor de energie electrică dintre România și Moldova este în curs. Astfel la începutul anului 2024, compania Energocom a devenit furnizor pe OPCOM (piața românească, sucursală a Transelectrica), fiind importator pentru Moldova. De asemenea OPCOM a anunțat în luna martie 2024 că oferă consultanță pentru realizarea pieței de la Chișinău ce va fi cunoscută sub numele de OPEM.
Distribuția de energie electrică se face prin două companii:
În sud Premier Energy, companie privată deținuta de un fond de investitii ceh ce deține în România o companie cu același nume, care s-a listat zilele trecute pe bursa de valori (PE pe BVB) cu un IPO de succes.
În nordul Republicii Moldova distribuția este făcută de IS RED Nord ce este o companie de stat.
Fig. 12 – Acoperirea IS RED Nord (sursa: rednord.md)
Concluzie: Sistemul electro – energetic moldovenesc este încă extrem de vulnerabil la influența Federației Ruse.
Singura conexiune fizică existentă cu sistemul european ENTSO-E se face prin linia Isaccea – Vulcanesti – Cuciurgan, ce trece pe teritoriul ucrainian.
Proprietarii termocentralei de la Cuciurgan, implicit și a stației de transformatoare care leagă aceasta linie de sistemul electro – energetic moldovenesc este concernul rusesc RAO – EAS.
Autoritățile transnistrene sunt pro ruse, deci pot oricând sabota singura interconexiune.
Funcționarea sistemului electro – energetic moldovenesc în sincronizare cu sistemul ucrainian și cel rusesc până in 24 februarie 2022 a făcut imposibilă interconectarea cu sistemul românesc și implicit cel european. Întârzierea este mare și din cauza companiei românești Transelectrica și a sistemului de achiziții din România.
Republica Moldova se bazează pe producția de energie electrică din gaze, iar acestea încă mai provin din Federația Rusă.
K.P.: Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunțat recent că R. Moldova și Uniunea Europeană vor încheia un Parteneriat de Securitate. Ce impact va avea asupra situației de securitate din regiune?
Ion Tăbârță: Pentru început trebuie de precizat că Uniunea Europeană nu este un jucător geopolitic pe arena internațională, cel puțin, nu are această experiență. UE urmează încă să-și stabilească statutul său de jucător geopolitic în sistemul internațional. Parteneriatul de Securitate încheiat cu Republica Moldova este prima colaborare de așa gen pentru Uniunea Europeană.
Cu certitudine, acest parteneriat vine să asiste Republica Moldova în procesul de reformare și modernizare a armatei naționale, proces pe care guvernarea de la Chișinău l-a demarat după invazia Rusiei în Ucraina. Republica Moldova este un stat cu multe vulnerabilități ale securității naționale, ori odată cu modernizarea și reformarea armatei naționale, Chișinăul își va întări capacitățile sale de apărare. Și drept urmare, își va fortifica securitatea sa națională. O Republică Moldova, cu un grad în creștere a capacităților de asigurare a securității naționale, va contribui mai mult ca factor de stabilizare într-o regiune a Europei – bazinul nordic al Mării Negre – care în momentul dat este cel mai fierbinte de pe continent.
K.P.: România a aniversat în aceste zile 20 de ani de apartenență la NATO ca stat membru cu drepturi depline. Cum a fost influențat acest statut al României arhitectura de securitate a R. Moldova? Ce rol poate să joace România în consolidarea securității R. Moldova?
Ion Tăbârță: Statutul de stat membru al NATO a dus la faptul că România a devenit un factor de stabilitate regională. România joacă acum un rol cheie ca și actor-membru NATO în asigurarea securității regionale în bazinul Mării Negre. România este acum un adevărat cap de pod pentru Alianța Nord-Atlantică în a stăvili influența Federației Ruse în regiune. Indiscutabil, în cei 20 de ani de când este parte componentă a NATO, România și-a dezvoltat capacități și capabilități pentru a contribui din plin la stabilitatea regională.
În calitate de stat vecin al Republicii Moldova, România a pledat foarte mult pentru cauza Republicii Moldova la cele mai înalte forumuri internaționale. La faptul că Republica Moldova a ajuns să fie acum țară candidat la Uniunea Europeană o contribuție majoră a avut-o România. Bucureștiul reprezintă un furnizor de securitate pentru Chișinău. Și în caz, de un scenariu negativ pentru Republica Moldova, mă refer la pericolul unei eventualei invazii rusești pentru statul nostru, atunci România va fi acel stat la care Republica Moldova va apela, în mod natural, ca să o apere și protejeze
K.P.: Asistăm la un adevărat război propagandistic împotriva NATO în mass-media pro-rusă din R. Moldova. Ce înseamnă de fapt NATO pentru R. Moldova?
Ion Tăbârță:Cu regret, subiectul NATO în Republica Moldova este interpretat eronat și greșit de către populație. În societatea moldovenească au fost moștenite clișeele din perioada sovietică despre Alianța Nord-Atlantică, care ulterior au fost alimentate de propaganda rusească, dar și de către actorii pro-ruși din Republica Moldova. Narativele rusești au tratat NATO în termeni negativi, iar actorii politici interni de orientare pro-rusă au insistat că statutul neutralitatea este cel care apără Republica Moldova. Vorbind despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, această prevedere juridică constituțională nu a dus la întărirea securității ei, ci mai degrabă a slăbit capacitățile de apărare a statului nostru, iar în anumite momente chiar a servit intereselor geopolitice ale Federației Ruse în regiune, cum a fost la summitul NATO de la București din aprilie 2008.
Partidele politice proeuropene din Republica Moldova au evitat, și încă mai evită, să abordeze și să inițieze discuție largi cu societatea privind subiectul NATO. Cu toate acestea, Republica Moldova începând cu anul 1994 a dezvoltat o relație de cooperare, cu rezultate concrete, cu Alianța Nord-Atlantică prin intermediul Parteneriatului pentru Pace. Armata moldovenească, care o perioadă lungă practic a fost lăsată de izbeliște de guvernările de la Chișinău, anume cu suportul NATO și-a menținut un anumit grad de pregătire profesională și instruire, datorită proiectelor și programelor încheiate de Republica Moldova cu Alianța Nord-Atlantică.
K.P.: Războiul din Ucraina durează de peste 10 ani, iar din 24 februarie 2022 asistăm la invazia militară pe scară largă rusă. La ce evoluții ne putem aștepta în următoarele luni pe frontul ruso-ucrainean și ce impact credeți că va avea asupra R. Moldova?
Ion Tăbârță:În momentul dat, în războiul din Ucraina nu are o previzibilitate al finalității lui. Cu atât mai mult, este regretabil că armata ucraineană nu are deocamdată resursele necesare care i-ar permite ei să înfrângă armata rusă și să-și elibereze toate teritoriile ocupate de către Rusia, începând cu anul 2014. Eliberarea tuturor teritoriilor ocupate este poziția cheie a Ucrainei pentru a începe negocierile de pace privind încheierea acestui război. Totodată, Rusia, care se pare că în momentul dat deține inițiativa pe linia frontului, ar fi de acord să meargă la armistițiu sau un acord de încheiere a ostilităților militare doar în condițiile recunoașterii teritoriilor ocupate de către ea drept ruse, abordare care este inacceptabilă pentru Ucraina.
Din aceste considerente, este puțin probabil, ca războiul din Ucraina să se încheie în curând. Cu referință la Republica Moldova, atât timp cât țara vecină rezistă și linia frontului este departe geografic de hotarele noastre, Chișinăul poate să stea relativ liniștit privind posibilitatea unei agresiuni militare venite dinspre Rusia.
K.P.: Transnistria este o problemă de securitate eternă pentru R. Moldova. Cum vedeți rezolvarea acestui diferend pe fondul apropierii dintre R. Moldova și Uniunea Europeană? Putem asista la o retragere a contingentului militar rus?
Ion Tăbârță:În evoluția problemei transnistrene trebuie să facem o distincție clară dintre componentă ei economică și cea politică. Economic interesele regiunii transnistrene sunt spre vest. Dacă regiunea transnistreană dorește să se dezvolte economic, atunci ea trebuie să se orienteze spre Uniunea Europeană. Evident, juridic și practic ca parte componentă a Republicii Moldova. Despre această realitate obiectivă ne vorbesc cifrele comerțului exterior al regiunii transnistrene.
Din punct de vedere politico-ideologic, regiunea transnistreană este dominată de către Federația Rusă. Cu părere de rău, în regiunea transnistreană noi nu avem lideri politici și formațiuni politice pro Republica Moldova. De regulă, competiția electorală, așa cum este ea, în regiunea transnistreană se desfășoară după principiul cine este mai pro rus și anti Chișinău. Cu toate acestea, schimbările geopolitice din regiune din ultimii ani – izolarea de spațiul estic și dependența tot mai mare de malul drept al râului Nistru – au creat premisele pentru guvernul de la Chișinău ca să integreze economic regiunea transnistreană în componența sa.
Întrebarea este dacă cei de la Tiraspol vor dori să se integreze în UE împreună cu Republica Moldova și dacă le va permite Moscova să o facă, în caz de dorință. Oricum, Tiraspolul trebuie să conștientizeze că dezvoltarea economică a regiunii poate să aibă loc doar împreună cu Chișinăul în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Atașamentul ideologic și geopolitic față de Rusia înseamnă izolarea internațională a regiunii transnistrene, cu toate consecințele social-economice și umanitare negative pentru stânga Nistrului.
K.P.: Găgăuzia rămâne ferm ancorată în așa-zisa Ruski Mir. Ce ar putea să facă autoritățile de la Chișinău pentru a nu permite folosirea regiunii ca armă împotriva restului R. Moldova?
Ion Tăbârță:Autoritățile centrale de la Chișinău trebuie să integreze etnia găgăuză în societatea moldovenească. Faptul că acestei etnii i s-a acordat statutul de unitate teritorială autonomă în anul 1994 nu a dus automat la integrarea ei în cadrul statului Republica Moldova. Găgăuzii, profund rusificați în perioada sovietică, s-au racordat în toată această perioadă preponderent spre Rusia, ei rezonând cu mesajele propagandistice venite de la Moscova. Etnia găgăuză, fiind vorbitoare de limbă rusă și mai puțin de cea română, reprezintă un sol fertil pentru propaganda rusă. De aici și caracterul ei antieuropean și conflictual cu Chișinăul.
Guvernarea urmează să identifice soluții de incluziune a etnicilor găgăuzi în societatea moldovenească. Incluziunea nu se face doar prin acordarea UTA Găgăuziei a proiectelor și granturilor din partea partenerilor de dezvoltare sau beneficierea de către Comrat a deferitor facilități fiscale din partea Chișinăului, ci prin elaborarea politicilor de către guvernul central în urma implementării cărora etnicii găgăuzi s-ar percepe drept parte a societății moldovenești, ca până la urmă, ei să devină cetățeni loiali ai Republicii Moldova dar să nu fie militanți frenetici ai intereselor geopolitice al Federației Ruse în Republica Moldova.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea R.Moldova la UE ar urma să aibă loc în luna octombrie 2024, a anunțat președinta Maia Sandu, citată de mass-media de peste Prut.
Miză electorală
Șeful statului a amintit că a solicitat Parlamentului să declanșeze procedura de organizare și desfășurare a celor două scrutine, precizând că anume Legislativul de la Chișinău va veni cu o decizie în acest sens.Rugată să precizeze dacă cunoaște o dată preliminară când ar urma să se desfășoare scrutinele, Maia Sandu a menționat că „cel mai probabil în luna octombrie”.Maia Sandu îndeamnă societatea să își coordoneze eforturile pentru a combate propaganda și dezinformările, promovând în același timp beneficiile aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.Președinta Republicii Moldova a mai făcut un apel către Parlament să inițieze procedura de organizare a referendumului de aderare a R. Moldova la UE.„Vreau să fac un apel către Parlamentul Republicii Moldova să inițieze procesul propriu-zis și să pornim activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă”, a declarat Maia Sandu.Șefa statului a ținut să sublinieze beneficiile aderării la Uniunea Europeană, menționând că cel mai mare avantaj este pacea.„Cel mai mare avantaj este pacea. Cu toții cunoaștem că pacea este garantată în UE. În toate statele membre ale UE oamenii se bucură de pace și de aici încrederea mea că toți cetățenii R. Moldova vor ca statul nostru să devină stat membru al UE, pentru că toți cetățenii R. Moldova își doresc pace aici în R. Moldova poate doar cu excepția câtorva slujitori ai Kremlinului, da în marea majoritate cetățenii noștri cor pace. UE e în primul rând un proiect de pace și așa putem să consolidăm pacea prin aderarea la UE”, a explicat președintele.
Ocazie istorică
Maia Sandu a declarat că astăzi R. Moldova se află în fața unei oportunități istorice, deși de trei decenii s-a vorbit despre integrare europeană fără să se implementeze măsurile necesare.
„Auzim voci din opoziție care spun că acest proiect nu este al poporului ci al guvernării ca să convingem că acesta este un proiect al poporului e nevoie să facem acest referendum acum, a declarat Maia Sandu.
Totodată, președintele s-a adresat societății civile cu îndemnul de a-și coordona eforturile în combaterea falsurilor și dezinformărilor despre UE, să explice societății ce înseamnă UE și care sunt transformările.
Pe lângă principalul avantaj de pace, aderarea la UE va aduce bunăstare și prosperitate cetățenilor R. Moldova, a menționat șeful statului.
Maia Sandu a adus drept exemplu nivelul de viață în statele care au aderat la UE – România, făcând trimitere și la recentele date cu privire la volumul exporturilor.
Astfel, în anul 2023, 65% din volumul total al exporturilor a fost direcționat pe piața Uniunii Europene, 47 de miliarde de lei venind din UE în R. Moldova. În Federația Rusă, exporturile au constituit 3,5 %.
Strategie online
„Pentru Referendum” este platforma ce conține informații despre activitățile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în R. Moldova, precum și beneficiile aderării la UE. Această poate fi accesată chiar de astăzi pe link-ul pentru.md. Site-ul a fost lansat pentru a oferi o informați amplă și complexă despre avantajele integrării europene, dar și pentru a combate falsurile și dezinformările despre Uniunea Europenă, a subliniat președintele R. Moldova, Maia Sandu, la conferința de presă susținută astăzi.
Potrivit Maiei Sandu, pe acest site se vor prezenta informații despre ce face UE în R. Moldova și care sunt avantajele, beneficiile integrării europene.
„Așa încât să ajungem la cât mai multă lume cu această informație și doi- să putem să combatem falsurile despre UE pentru că vedem că ele sunt mai multe și vor fi și mai multe în următoarele luni pentru că știm că sunt forțe externe care nu își doresc ca R. Moldova să fie o țară liberă, un stat puternic, o țară liberă de corupție și o țară care își alege propriul viitor, propriul drum fără amestec din afară”.
„Integrarea Europeană nu este proiectul unei singure persoane, unui partide politic, nu poate o singură persoană să reușească în acest proiect, acest proiect este al tuturor cetățenilor, indiferent unde locuiesc aici în țară sau peste hotare”, a menționat Maia Sandu.
Platforma „Pentru Referendum” conține o secțiune separată dedicată avantajelor aderării la UE. Drept exemple sunt prezentate informații despre transformările prin care au trecut România și Lituania, indicatori ai nivelului de trai, mărimea salariilor și a pensiilor.
O altă secțiune „Combaterea falsurilor despre UE”, evidențiază 10 minciuni despre UE răspândite prin intermediul instrumentelor de propagandă și despre care cetățenii trebuie să cunoască că aceste informații sunt false.
Opoziție pro-rusă
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au contestat acum câteva săptămâni la Curtea Constituțională articolul din Codul Electoral care permite organizarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale.
Referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Veronica Roșca. Documentul a fost adoptat în Parlament.
Președinta Maia Sandu a venit cu precizări cum va putea fi organizat referendumul din toamnă în Transnistria, privind integrarea europeană. „Pe teritoriul regiunii transnistrene nu se pot deschide secții de vot, pentru că acesta nu este controlat de organele constituționale. Dar cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului pot veni să voteze în secțiile de pe malul drept”, a declarat șefa statului.
Șefa statului Maia Sandu a venit cu un mesaj la trei ani de la învestirea sa în funcția de președintă a Republici Moldova. „Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a scris aceasta pe rețele.
În septembrie 2023, președinta Maia Sandu refuza să spună dacă va candida sau nu pentru al doilea mandat de șef de stat. „E devreme să discutăm acest subiect”, a spus atunci șefa statului.
La data de 15 noiembrie, candidata PAS, Maia Sandu a câștigat detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, ea având un avans de peste 15 puncte procentuale după numărarea a 100% de procese verbale, obținând 57,75%.
Contracandidatul său, candidatul independent, Igor Dodor, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost votat de 690.139 dintre alegători, respectiv 42,25%.
Maia Sandu a fost aleasă de 943.486 de cetățeni, devenind astfel, primul președinte al țării votat de un număr atât de mare de alegători.
Premierul R. Moldova, Dorin Recean, a declarat că ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, unde i-a fost înmânată nota de protest privind deschiderea secțiilor de votare a Federației Ruse în regiunea transnistreană, relatează mass-media de peste Prut.
„Oleg Vasnețov a fost convocat la MAE pentru a-i fi prezentată nota de protest. Statul R. Moldova solicită să fie respectat și corespunzător acest lucru înseamnă respect față de cetățenii R. Moldova. Statul R. Moldova acționează acolo unde poate să controleze mediul. Nu vom admite să fie încălcări pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Repet, toată lumea trebuie să respecte R. Moldova și prin aceasta cetățenii țării”, a menționat Recean.
La ieșirea din MAE de la Chișinău, ambasadorul rus a declarat că „dreptul la vot nu poate fi limitat în nicio țară. Acest fapt este scris în Constituția Federației Ruse și în alte acte normative”. Acțiunea are loc după ce presa locală din stânga Nistrului a relatat că în această duminică vor fi deschise șase secții de votare pentru cei aproximativ 220 de mii de cetățenii ruși care ar locui acolo.
Chișinăul a interzis deschiderea altor secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia în afară de cea de la sediul ambasadei. Totuși trei dintre acestea vor fi deschise Tiraspol și câte una – la Tighina, Rîbnița și Grigoriopol. La începutul lunii februarie, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că singura secție de votare autorizată va fi la Ambasada Rusiei din Chișinău.
Anterior, pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost în stânga Nistrului, acesta fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise de Rusia într-o țară străină.
Astfel, cetățenii Federației Ruse din regiunea transnistreană vor putea vota la alegerile prezidențiale din Rusia din 17 martie 2024, între orele 8.00 și 20.00, la trei secții de votare în Tiraspol, precum și în Bender, Rîbnița și Grigoriopol, unde va fi deschisă câte o secție de votare. Pentru a vota, este necesară prezentarea unui document care să ateste identitatea și deținerea cetățeniei ruse: buletin de identitate al Federației Ruse; pașaport străin al Federației Ruse; pașaport de cetățean al URSS, în cazul în care acest pașaport conține următoarele informații: mențiunea privind cetățenia FR (pe partea din față a pașaportului) sau există o anexă la pașaport care atestă cetățenia rusă, sau există o ștampilă de înregistrare la locul de reședință, care confirmă reședința permanentă pe teritoriul Federației Ruse începând cu 6 februarie 1992; certificat de intrare (întoarcere) în Federația Rusă. De asemenea, cetățenii pot vota și cu un pașaport străin expirat.
În Transnistria, situația cetățenilor ruși și implicarea Rusiei în regiune a fost un subiect activ discutată în mass-media regională în ultima perioadă. Liderul separatist din Transnistria, Vadim Krasnoselski, a cerut intensificarea sprijinului pentru ca tinerii din regiune să poată obține cetățenia rusă, în special pentru cei născuți după prăbușirea URSS. Această solicitare vine în urma unui decret semnat de președintele rus Vladimir Putin care a simplificat procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru cetățenii din Republica Moldova, Kazahstan și Belarus. Această mișcare a fost interpretată de premierul moldovean Dorin Recean ca o tentativă de a recruta tineri pentru conflictul din Ucraina.
Pe lângă acest aspect, așa-numitele autorități din Transnistria au solicitat Rusiei să majoreze numărul militarilor ruși în misiunea de pacificare din Zona de Securitate. Sursele citate susțin că în 1995, Rusia și-a micșorat contingentul de la șase la două batalioane de infanterie motorizată, iar în prezent, numărul pacificatorilor ruși din zonă nu depășește 450 de persoane, față de 3.100 cât ar fi prevăzut în documentele Comisiei Unificate de Control. Există, deci, posibilitatea juridică de a majora acest contingent, iar numărul pacificatorilor ruși ar putea fi suplinit inclusiv din rândul cetățenilor ruși rezidenți în regiune, mai relatează presa regională.
Informații recente arată că la ultimele alegeri pentru Duma de Stat din Rusia, majoritatea cetățenilor ruși din Transnistria au susținut formațiunile politice pro-Putin, arătând impactul semnificativ al influenței și propagandei ruse asupra regiunii.
Rusia organizează la jumătatea lui martie un scrutin menit să-i ofere în mod triumfal lui Vladimir Putin – în lipsa unor opozanţi reali – un nou mandat de şase ani şi să-i impună legitimitatea, în pofida unor tulburări cauzate de Războiul din Ucraina.
Republica Moldova, o fostă republică sovietică, situată între Ucraina şi România, denunţă cu regularitate tentative de destabilizare ale Moscovei, care nu vede cu ochi buni apropierea sa de Uniunea Euroepană (UE).
Transnistria, o fâşie cu o lungime de 200 de kilometri şi o de o lăţime rar mai mare de 20 de kilometri, aflată sub ocupație militară rusă, şi-a proclamat în mod unilateral independenţa în 1990, de frica unei ”românizări” a Republicii Moldova, care căuta la acea vreme să iasă de orbita sovietică.
Moscova o consideră însă un cap de pod în apropierea frontierei UE şi menţine în Transnistria aproximativ 1.500 de militari. Marea majoritate a contingentului este formată din cetățeni ai R. Moldova din regiune, care dispun și de cetățenie rusă. Aceste contingent mai este și un mijloc de susținere a pretențiilor Transnistriei împotriva guvernului central moldovean.
Transnistria dispune de propriile forțe armate, cunoscute sub numele de Forțele Armate ale Republicii Moldovenești Nistrene (PMR), precum și de propriile servici de informații. Aceste forțe sunt structurate pentru a include atât unități militare regulate, cât și structuri paramilitare.
Detaliile specifice privind dimensiunea, capacitatea și dotările Forțelor Armate ale PMR variază și pot fi dificil de obținut din surse deschise datorită naturii izolate și nerecunoscute internațional a Transnistriei. În general, se estimează că aceste forțe sunt compuse din câteva mii de militari activi, incluzând infanterie, unități de artilerie și forțe aeriene limitate, precum și echipamente și vehicule militare care datează în mare parte din perioada sovietică.
Conform datelor mass-media, filegale teneegimul separatist pro-rus
ltor forțe paramilitare, cu toate că au apărut speculații cu privire la faptul că acest număr există doar pe hârtie, umflarea acestui număr fiind un mod de delapidare a fondurilor de către comandanți.
Este important de menționat că informațiile despre capacitatea militară a Transnistriei pot fi fluide și se pot schimba în funcție de dinamica regională și de relațiile cu Republica Moldova și Federația Rusă.
Federația Rusă s-a declarat deschisă să ajute Transnistria, regiune separatistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, ai cărui reprezentanţi au cerut anterior ajutorul Moscovei în faţa a ceea ce ei au numit „presiunea sporită” din partea Chişinăului, relatează mass-media internațională. „Oamenii care sunt în Transnistria trăiesc în condiţii foarte dure. Desigur, au mare nevoie de ajutor. Rusia este deschisă la acest ajutor, dar preferăm până în ultimul moment să rezolvăm orice problemă prin dialog, dialog politic”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în cadrul unei conferinţe cu un grup de studenţi. La aşa-zisul Congres al „deputaţilor de la toate nivelurile” din Transnistria, întrunit săptămâna trecută la Tiraspol la solicitarea liderului separatist Vadim Krasnoselski, a fost adoptată o rezoluţie oficială prin care se cerea „protecţia” Rusiei în faţa a ceea ce a descris ca fiind o presiune concertată asupra economiei transnistrene din partea guvernului moldovean. Iniţial, apelul transnistrean de săptămâna trecută a fost interpretat ca o solicitare de ajutor militar, dar autorităţile separatiste au clarificat că este vorba de o cerere de asistenţă strict politică pentru reactivarea negocierilor în vederea soluţionării conflictului. Peskov a recunoscut că situaţia dintre Transnistria, regiune aflată sub ocupație militară rusă, şi Republica Moldova „este departe de a fi previzibilă şi calmă”. „Acolo locuiesc oameni care în mare măsură nu sunt de acord cu ceea ce fac autorităţile de la Chişinău. Desigur, sperăm că autorităţile moldoveneşti vor ţine cont de părerea acestor oameni”, a declarat Peskov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului şi-a exprimat totodată încrederea că Republica Moldova nu va urma sfaturile niciunei puteri din afara regiunii şi nu va alege „calea confruntării şi represiunii poporului”. „Acest lucru va duce la o catastrofă”, a adăugat el şi a denunţat că „bacilul rusofobiei se înmulţeşte” în Republica Moldova. Peskov a criticat şi faptul că unii lideri consideră că a paria pe apropierea de Uniunea Europeană înseamnă a fi „duşmani” ai Rusiei. ”Este o greşeală teribilă. Sperăm ca la Chişinău să se înţeleagă cât de monstruos este”, a spus el. În apelul lor către Rusia, dar şi către ONU şi alte organizaţii internaţionale, transnistrenii au amintit că „peste 220.000 de cetăţeni ruşi” locuiesc permanent pe acest teritoriu, unde trăiesc mai puţin de o jumătate de milion de oameni. În replică, Republica Moldova a negat că exercită presiuni asupra regiunii separatiste, iar ulterior Departamentul de Stat al SUA a dat asigurări că monitorizează „foarte atent” acţiunile Rusiei.
Anterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat conducerea Republicii Moldova că încearcă să distrugă formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea transnistreană şi a făcut o paralelă cu guvernarea de la Kiev. „Am cerut regimului de la Chişinău, condus de cetăţeni români, care nu fac un secret din faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să nu mai blocheze procesul de negocieri”, a declarat vineri Lavrov, citat de agenția rusă de presă TASS. ”Conducerea transnistreană vorbeşte de mult timp despre acest lucru: formatul 5+2 a permis luarea în considerare a intereselor transnistrenilor în contextul păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Tocmai reluarea acestui format este ceea ce solicită Transnistria, în timp ce conducerea română de la Chişinău încearcă să distrugă definitiv acest format”, a susţinut ministrul rus, care a vorbit în cadrul Forumului Diplomatic de la Antalya, în Turcia. De asemenea, el a atras atenţia asupra faptului că „regimul care s-a instalat la Chişinău calcă pe urmele regimului de la Kiev, anulează tot ce este rusesc, discriminează limba rusă în toate domeniile şi, împreună cu ucrainenii, exercită presiuni economice serioase asupra Transnistriei”. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat la rândul său că formatul de negocieri 5+2 este nefuncţional, iar miza Chişinăului este acum aducerea treptată a regiunii transnistrene în câmpul legislativ al Republicii Moldova. Şefa statului spune că regiunea din stânga Nistrului va trebui să se conformeze legislaţiei naţionale pentru a putea beneficia de toate avantajele apropierii de Uniunea Europeană. „Formatul 5+2 nu poate să funcţioneze în situaţia în care doi membri ai acestui format sunt în război. Rusia a atacat Ucraina şi Ucraina nu vrea să participe la acest format. Noi facem ce este bine pentru cetăţenii noştri. Reîntregim ţara şi întreprindem paşi mici în diferite domenii care ar conduce la această reîntregire, ca să beneficiem cu toţii de procesul de integrare europeană, care înseamnă beneficii şi până să ajungem stat membru, şi mult mai multe beneficii după ce vom deveni stat membru. Regiunea transnistreană beneficiază de prevederile Acordului de Asociere; pentru ca aceste beneficii să fie păstrate şi crescute, stânga Nistrului trebuie să se conformeze unor rigori ale Uniunii Europene”, a explicat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV, citată vineri de https://deschide.md.
La negocierile în format 5+2 privind reglementarea transnistreană participau cele două ”părţi în conflict” (Chişinăul şi regiunea separatistă) şi trei mediatori: Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). La formatul iniţial s-au adăugat ulterior doi actori cu statut de observatori: Uniunea Europeană şi Statele Unite. În aceeaşi emisiune, Sandu a spus că Republica Moldova nu „se rupe” de Rusia, ci de „Rusia agresivă”, şi Chişinăul îşi doreşte să vadă o Rusie paşnică şi democratică în viitorul apropiat, pentru a putea construi „relaţii bune” cu această ţară, care a invadat militar Ucraina, acum doi ani. „Vreau să fie foarte clar, noi nu avem nimic împotriva ruşilor, noi avem împotriva tancurilor ruseşti. Noi nu avem ceva împotriva lor, noi vrem doar ca Federaţia Rusă, ca şi alte state, să respecte Republica Moldova, să respecte alegerea cetăţenilor Republicii Moldova. Noi suntem o ţară democratică, încă trebuie să mai consolidăm această democraţie, dar oamenii decid ce fac, unde merg, cu cine cooperează”, a declarat Maia Sandu, citată de mass-media de la Chișinău. Întrebată când va ieşi R. Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi dacă ”face suficient de mult pentru a se rupe de Federaţia Rusă”, Maia Sandu a precizat: „În primul rând, noi nu ne rupem de Rusia, noi ne rupem de Rusia agresivă. Noi ne dorim să vedem o Rusie paşnică într-un viitor apropiat şi democratică şi să avem relaţii bune. Noi ne dorim relaţii bune cu toate statele. Ca să fie foarte clar, acum ne rupem de Rusia agresivă şi este alegerea lor că s-a ajuns aici”. În ceea ce priveşte ieşirea ţării din acordurile semnate pe platforma CSI, şefa statului a spus că acestea se examinează prin prisma interesului cetăţenilor Republicii Moldova. ”Anumite acorduri care nu sunt în interesul Republicii Moldova sunt întrerupte, altele, dacă mai reprezintă nişte beneficii – nu. În toate acţiunile pe care le facem, pornim de la interesul cetăţenilor”, a menţionat şefa statului.
