Comisia Electorală Centrală de la Chișinău reamintește cetățenilor cu drept de vot că pot solicita votarea la locul aflării la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, relatează mass-media regională.
Astfel, alegătorul, care din motive de sănătate sau alte motive temeinice nu se poate deplasa la secția de votare, trebuie să depună o cerere în scris pentru a solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă.
Biroul electoral va recepționa cererile până în ziua precedentă zilei votării, adică sâmbătă, 4 noiembrie 2023, până la ora 14:00.
De asemenea, alegătorul poate solicita și în ziua alegerilor votarea la locul aflării prin depunerea unei cereri în formă scrisă, dar cu prezentarea unui certificat medical. Biroul electoral va aproba cererea până la ora 14:00.
Precizări noi
Reamintim că persoanele care nu pot să depună singure cererea privind votarea la locul aflării, au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei sale sau să solicite pentru aceasta ajutorul asistentului social din cadrul primăriei. Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic.
În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, cel puțin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.
La rândul lor, studenții și elevii cu drept de vot, înmatriculați la instituții de învățământ în localitatea în care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară de mai puțin de trei luni până la data primului tur de scrutin, vor putea să participe la alegerile locale generale fiind înscriși în lista electorală suplimentară.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, aceștia vor fi obligați să prezinte organului electoral buletinul de identitate cu fișa de însoțire și carnetul de student/elev cu înscrieri privind instituția de învățământ la care sunt înmatriculați în localitatea respectivă.
Ulterior, acești alegători vor fi înscriși în lista electorală suplimentară. Alegerile locale generale din Republica Moldova vor avea loc pe 5 noiembrie 2023.
Ziua internaţională a Mării Negre este marcată anual la 31 octombrie. La această dată a fost semnat în 1996, la Istanbul, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro. A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, de cele şase state, Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. „În 1992, la Bucureşti, statele riverane Mării Negre, pe deplin conştiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversităţii ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituţional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare şi protecţie a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, denumită generic şi Convenţia de la Bucureşti, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie”, se menţiona într-un comunicat de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.
„Convenţia de la Bucureşti reprezintă cadrul instituţional legal care permite Părţilor Semnatare să adopte şi să implementeze măsuri adecvate pentru protecţia şi conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenţiei, fapt pentru care are obligaţia de a pune în aplicare Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagra, instrument de lucru şi de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susţine financiar programul de monitorizare naţional integrat al factorilor fizico-chimici şi biologici al Mării Negre. Rezultatele obţinute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătăţirea stării ecologice a Mării Negre”, se arăta într-o postare din 31 octombrie 2022 de pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/.
La 31 octombrie 2023, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Universitatea Ovidius Constanţa sărbătoresc Ziua Internaţională a Mării Negre prin organizarea workshop-ului „Iniţiativa de creştere albastră pentru cercetare şi inovare în Marea Neagră”. Evenimentul va fi centrat pe importanţa creşterii albastre şi măsura în care ştiinţa poate contribui la realizarea viziunii pentru „O Mare Neagră sănătoasă şi productivă”, se arată pe site-ul INCDM,http://www.rmri.ro.
Pe fondul recentelor rețineri ale unor persoane acuzate de implicare în finanțarea ilegală a partidelor politice, Inspectoratul General al Poliției de la Chișinău avertizează că coruperea în alegeri este o infracțiune, în contextul alegerilor generale locale care urmează să aibă loc duminică. „Vi s-au oferit bani sau produse în schimbul voturilor? Vi s-au făcut favoruri sau promisiuni? Acestea sunt fapte infracționale care se pedepsesc penal”, se menționează într-un spot video informativ.
Conform prevederilor din Codul Penal, coruperea alegătorilor se pedepsește cu amendă în mărime de la 37 500 de lei la 57 500 de lei sau cu închisoare de la 1 la 5 ani – în cazul persoanelor fizice. Persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 300 de mii de lei la 400 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Inspectoratul General al Poliției îndeamnă toți cetățenii să își exprime propria voință prin vot liber și să respecte toate măsurile și restricțiile stabilite de actele normative în timpul alegerilor locale.
Pe 5 noiembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri generale locale. Urmează să fie aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a propus Comisiei pentru Situații Excepționale ca pe perioada Stării de Urgență să fie sistată activitatea a șase canale de televiziune. Canalele a căror activitate urmează să fie sistată sunt ITV, Publika TV, Prime TV, Orizont TV, Canal 2 și Canal 3.
Potrivit directorului SIS posturile TV menționate au preluat conținutul altor posturi ale căror licențe au fost suspendate anterior. Alexandru Musteața a mai menționat că Federația Rusă încearcă prin intermediul acestor posturi să influențeze rezultatul alegerilor locale generale care urmează să se desfășoare în Republica Moldova pe data de 5 noiembrie 2023.
Anterior autoritățile au suspendat activitatea altor șase posturi de televiziune, Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV.
Totodat, prin Ordinul Directorului SIS nr. 74 din 30 octombrie curent, a fost completată lista surselor cu conținut online care alterează, în condiţiile stării de urgenţă, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, conţinutul informaţiilor difuzate în spaţiul public în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale provenite de la autorităţile publice din statul aflat în conflict militar şi recunoscut drept stat agresor sau provenite de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de sancţiuni internaţionale ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei şi Norvegiei, pentru acţiuni ce au urmărit destabilizarea ordinii constituţionale din Republica Moldova sau pentru implicarea în acţiuni ce atentează la statalitatea şi integritatea teritorială a statului vecin Ucraina. 31 de surse online sunt afectate de acest ordin.
În campania pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie, concurenții electorali au cheltuit până acum, peste 26 de milioane de lei, potrivit datelor raportate la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, relatează portalul alegeri.md, citat de mass-media.
În ultimele patru săptămâni de campanie (perioada 30 septembrie – 27 octombrie), cei mai mulți bani i-a cheltuit Partidul Acțiune și Solidaritate – aproximativ 6,7 milioane de lei.
Partidul de guvernământ de la Chișinău este urmat de Partidul Socialiștilor – cu 3,4 milioane de lei, de formațiunile extraparlamentare Partidul ”Șansă” și Partidul Nostru – ambele cu câte circa 3 milioane de lei, în timp ce Mișcarea Alternativa Națională a cheltuit 2,5 milioane.
Partidul ”Renaștere” a folosit în actuala campanie, conform datelor raportate la CEC, 1,6 milioane de lei, iar Partidul Social Democrat European și Partidul Liberal Democrat – câte puțin peste 1 milion de lei.
Platforma Demnitate și Adevăr a cheltuit până acum în jur de 800 de mii de lei, iar Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare – câte aproximativ 700 de mii de lei.
Vineri, 3 noiembrie, este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile locale. Potrivit Codului electorali, sâmbătă și duminică, în ziua votării, agitația electorală este interzisă.
La alegerile din 5 noiembrie urmează să fie aleși 898 de primari și peste 11 mii de consilieri locali. Dacă primarii nu sunt aleși din primul tur, adică nu au întrunit cel puțin jumătate din numărul de voturi, urmează să aibă loc peste două săptămâni un al doilea tur de scrutin cu primii doi candidați cu cele mai multe voturi obținute.
