de Natalia Ciobanu | aug. 6, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Formatiunea politica Svoboda vizeaza anexarea Transnistriei la Ucraina
Ucraina trebuie să declare că este pregătită pentru includerea Transnistriei în componența sa, în cazul în care România se va uni cu Republica Moldova, a declarat deputatul ucrainean Eduard Leonov, membru al grupului parlamentar „Svoboda”, formatiune considerata extremista de o parte a mediilor politice ucrainene si internationale. „Teritoriile în care locuiesc etnici ucraineni, au fost tăiate de granițele a catorva state vecine, din cauza diverselor evenimente geopolitice din sec. XX. Transnistria nu este un teritoriu străin pentru Ucraina”, a răspuns deputatul într-o conversație online cu cititorii agenției „Novyi Reghion”.
Declaratii belicoase
Leonov a mai subliniat că „Ucraina nu este interesată să provoace conflicte teritoriale”, subliniind, totodată, că statul ucrainean „nu are dreptul să stea deoparte, când actori externi decid soarta etnicilor ucraineni din afara granițelor Ucrainei”. „În cazul în care România va încerca să alipească Republica Moldova, noi va trebui să declarăm foarte clar că suntem pregătiți să integrăm Transnistria în componenta Ucrainei”, a subliniat parlamentarul de la Kiev.
Majoritatea analistilor politici de la Kiev consideră ideile expuse de Leonov drept „marginale”, fiind in contradictie cu poziția oficială a Kievului în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, care sprijina integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova.
Svoboda, acuzata de neo-nazism
Formatiunea nationalista este recunoascuta pentru ideile radicale expuse de deputatii sai din Rada Suprema de la Kiev, recent, 30 de membri ai Parlamentului israelian adresand o scrisoare deschisa preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, în care cer deputaţilor europeni să boicoteze partidul naţionalist „Svoboda” din Ucraina. „De mai bine de o jumătate de an, primim informaţii îngrijorătoare conform cărora sentimentul naţionalist în Ucraina este în creştere şi este alimentat de organizaţia neo-nazistă „Svoboda”, care a obţinut peste 10% din voturi la ultimele alegeri parlamentare”, se arată în mesajul transmis preşedintelui PE.
„Suntem îngrijoraţi de ameninţările membrilor „Svoboda” la adresa evreilor şi ruşilor din Ucraina, precum şi a altor grupuri etnice. Aceşti oameni se inspiră din ideile naziste şi ridică în slăvi masacrele comise de către divizia ucraineană a SS în timpul celui de-al doilea război mondial”, menţionează parlamentarii israelieni.
Soc politic
Aleșii din Israel au mai subliniat că au fost „șocați” de faptul că „Svoboda” face parte din blocul opoziției unite din legislativul ucrainean, compusa din formatiunile politice opuse guvernului de la Kiev, format de catre Partidul Regiunilor. Membrii Knessetului au declarat că nu pot fi indiferenți atât timp cât există neo-nazism, în orice parte a lumii.
KARADENIZ-PRESS precizează că formațiunea nationalistă „Svoboda” se bucură, in principal, de susținerea locuitorilor din vestul Ucrainei, iar la alegerile din toamna anului trecut este prezentă în Rada Supremă de la Kiev, cu un grup format din 36 de deputati.
de Natalia Ciobanu | aug. 5, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko ramane speranta opozitiei ucrainene pentru castigarea urmatoarelor alegeri parlamentare
Acum doi ani, pe 5 august 2011, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a fost arestată pentru a treia oară în întreaga sa carieră politică. Arestările din anii 1995 și 2001 au transformat-o întrun lider al opoziției, iar „dosarul gazelor” a devenit fatal: instanța a condamnat-o la șapte ani de detenție. În acești doi ani petrecuți după gratii, Timoșenko a devenit deținutul №1 din Ucraina.
Timoșenko suflă în ceafa lui Ianukovici
Unul dintre cele mai recente sondaje de opinie, realizat de Centrul pentru cercetări politice și economice „A. Razumkov”, în colaborare cu fundația „Inițiative democratice”, a arătat că Iulia Timoșenko, în pofida absenței sale din viața politică activă, „suflă în ceafa” președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici. La alegerile prezidențiale din 2015 pentru Ianukovici ar vota 23,4% de ucraineni (din cei care vor merge la vot). În același timp, pe Timoșenko sunt gata să o susțină 16,3% din respondenți. Analizând acest rezultat, sociologii admit că fostul premier ar obține locul doi în primul tur al scrutinului prezidențial, iar în al doilea tur l-ar putea învinge detașate Viktor Ianukovici. În acest fel, în perioada detenției sale în închisoarea din Kacianovsk, ea a reușit nu doar să-și păstreze rolul de lider național, dar și să îl întărească.
Analiști politici ucraineni susțin că deschiderea cazului penal pe numele Iuliei Timoșenko urmărea mai multe scopuri. Primul a constat în înlăturarea unui concurent politic puternic. Al doilea a urmărit distrugerea opoziției, iar al treilea obiectiv a fost să le demonstreze ucrainenilor ce pățesc cei care sunt anti-sistem.
Se pare că după doi ani de aflare după gratii a Lady Iu., cum preferă să o numească unii jurnaliști ucraineni, niciunul dintre cele trei obiective nu a fost realizat până la capăt. Timoșenko nu a fost distrusă complet ca politician, opoziția s-a unit (deși mai sunt unele disensiuni) și trei partide parlamentare s-au înțeles să susțină un singur candidat în al doilea tur la prezidențiale. Ultimele proteste ale cetățenilor din Ucraina au arătat că nici oamenii simpli nu s-au lăsat intimidați, pentru că orice abuz al forțelor de ordine s-a lăsat cu scandaluri și proteste mari la care se cerea demisia vreunui demnitar.
Lady Iu. și opoziția
O parte din analiștii politici susțin însă că opoziția a fost afectată de condamnarea liderului „Batkivșcina”. Ei afirmă că nimeni din „troika” opoziției parlamentare – Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Vitalii Klicko („UDAR”) și Oleg Teagnibok („Svoboda”) – nu poate lua responsabilitatea de a fi cu adevărat un lider al Opoziției. Niciunul dintre cei trei nu are carisma și puterea de a scoate oameni în stradă și a presa autoritățile, calități specifice fostului premier. Unele voci spun că Iațeniuk, Kliciko și Teagnibok sunt conștienți de caracterul puternic al Lady Iu. și sunt îngrijorați că ea ar putea deveni figura principală la alegerile prezidențiale, în contextul în care toți trei s-au arătat dispuși să-și încerce forțele la scrutinul din 2015.
Pe de altă parte, și Timoșenko a lăsat să se înțeleagă uneori că este dezamăgită de colegii săi din tabăra opoziției. Deși ea a insistat ca cele trei forțe parlamentare de opoziție să formeze o coaliție unită, în final s-a arătat dezamăgită. Per ansamblu, starea opoziției este o problemă în Ucraina, pentru că o alternativă nu există la ora actuală.
Criza din opoziție a apărut nu atât din cauza lipsei unei personalități puternice, cât din cea a lipsei unui program politic. În anul 2004 politicienii și cetățenii luptau pentru direcția în care să se miște țara – dintre vectorul european și cel euroasiatic. Astăzi Guvernul de la Kiev și președintele Viktor Ianukovici se declară proeuropeni și chiar au demarat unele reforme în acest sens.
Timoșenko și UE
Uniunea Europeană a insistat de la început pentru eliberarea Iuliei Timoșenko din închisoare. Unele țări membre, precum Germania și Lituania, au declarat că justiția din Ucraina este selectivă, precizând că numai soluționarea „problemei Timoșenko” ar putea duce la progresul Ucrainei în dialogul cu UE. Oficialii europeni ascultă părerea societății civile din Ucraina și a opoziției, nu doar pe cea a autorităților.
Un alt aspect important este că CEDO continuă examinarea plângerilor fostului premier condamnat în regim de urgență. Pe 30 iulie a expirat termenul în care Ucraina putea contesta decizia CEDO în cazul primei plângeri a Iuliei Timoșenko, în care ea pleda că pe 5 august 2011 a fost reținută ilegal. Pe 30 aprilie în acest an CEDO a constatat că arestarea opozantei s-a făcut cu încălcarea câtorva articole din Convenția pentru drepturile omului. Tot atunci Curtea de la Strasbourg a recunoscut parțial și politizarea dosarului pe numele fostului premier. CEDO a mai constatat că nu au existat dovezi pentru a stabili că Timoșenko a fost maltratată și că nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale necesare. Având în vedere că Ucraina nu a contestat acest verdict, reiese că decizia CEDO este definitivă și trebuie respectată de autoritățile ucrainene.
Refuz ucrainean
Funcționarii ucraineni din Ministerul Justiției spun însă că intrarea în vigoare a deciziei CEDO nu va schimba nimic în cazul Timoșenko, pentru că Ucraina ar fi respectat-o demult, adoptând noul Cod procesual penal.
La CEDO a mai fost depusă o altă plângere a Iuliei Timoșenko, în care ea subliniază că a fost lipsită de dreptul la justiție echitabilă. Fostul premier pune la îndoială calitatea prevederilor din Codul penal, aplicate în dosarul ei. Mai mult, Timoșenko acuză conducerea penitenciarului în care este deținută de publicarea pe Internet a unor înregistrări video și audio din timpul convorbirilor cu soțul ei sau atunci când se afla în salonul spitalului din închisoare. În cazul dat ar fi vorba despre încălcarea dreptului la familie și viață privată. În plângere se mai menționează că fostul premier, începând cu data de 5 august 2011, a fost lipsită de dreptul la dialog cu massmedia, ceea ce i-ar fi afectat viața politică.
Strategie politica
Eliberarea Iuliei Timoșenko este un as în mâneca puterii de la Kiev, folosit atât în procesul de negocieri cu UE, cât și în campania electorală pentru alegerile preizdențiale din 2015. Viktor Ianukovici speră că Ucraina va reuși să semneze Acordul de asociere cu Ucraina în toamna acestui an, la Vilnius, fără să o elibereze pe Timoșenko din închisoare. Fostul premier ar putea deveni liber doar după alegerile prezidențiale, în urma cărora Ianukovici speră să fie reales.
Șansele sunt și mai mari dacă în fruntea Președinției ar putea veni un candidat din tabăra actualie opoziții parlamentare.
de Natalia Ciobanu | iul. 16, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Flota militara ucraineana, motiv de disputa politica la Kiev
Ministerul Apărării din Ucraina intenționează să transfere comandamentul marinei militare ucrainene din portul Sevastopol la Kiev, a declarat deputatul din formațiunea nationalista „Svoboda”, Iurii Sitrotiuk, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Parlamentarul a făcut referire la o dispoziție a ministrului ucrainean al Apărării, Pavlo Lebediev. „Acest pas va slăbi poziția militară și politică a Ucrainei în Sevastopol și în Crimeea” consideră politicianul. Potrivit lui, transferul comandamentului marinei militare din peninsulă va avea drept rezultat creșterea influenței militarilor ruși în regiunea autonoma.
Pana in acest moment, Ministerul Apărării de la Kiev nu a comentat aceste acuzatii.
Scandal cu repetitie
Un scandal similar a avut loc si în anul 2004. În acea perioadă, asociația „Sevastopolul Ucrainean” a făcut publice planurile președintelui Leonid Kucima de a transfera navele militare ale Ucrainei din portul Sevastopol pe lacul Donuzlav de lângă Eupatoria. Îngrijorările asociației nu s-au adeverit.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev nu au acceptat demersurile Federatiei Ruse privind stationarea separata a flotelor militare ucraineana si rusa din Marea Neagra.
Presa ucraineană a mai scris anterior că ministrul Pavlo Lebediev, fost deputat al Partidului Regiunilor intr-o circumscriptie din orasul Sevastopol si unul dintre cei mai importanti oligarhi locali, a dipus vânzarea unor terenuri „în plus” ale Ministerului Apărării din Kiev și Republica Autonoma Crimeea, achizitionate promt de catre firme cu capital rusesc.
de Natalia Ciobanu | iul. 12, 2013 | Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Popularitatea formatiunii nationaliste ucrainene Svoboda sperie Knesset-ul
30 de membri ai Parlamentului israelian au semnat o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, în care cer deputaţilor europeni să boicoteze partidul naţionalist „Svoboda” din Ucraina. „De mai bine de o jumătate de an, primim informaţii îngrijorătoare conform cărora sentimentul naţionalist în Ucraina este în creştere şi este alimentat de organizaţia neo-nazistă „Svoboda”, care a obţinut peste 10% din voturi la ultimele alegeri parlamentare”, se arată în mesajul transmis preşedintelui PE.
„Suntem îngrijoraţi de ameninţările membrilor „Svoboda” la adresa evreilor şi ruşilor din Ucraina, precum şi a altor grupuri etnice. Aceşti oameni se inspiră din ideile naziste şi ridică în slăvi masacrele comise de către divizia ucraineană a SS în timpul celui de-al doilea război mondial”, menţionează parlamentarii israelieni.
Soc politic
Aleșii din Israel au mai subliniat că au fost „șocați” de faptul că „Svoboda” face parte din blocul opoziției unite din legislativul ucrainean, compusa din formatiunile politice opuse guvernului de la Kiev, format de catre Partidul Regiunilor. Membrii Knessetului au declarat că nu pot fi indiferenți atât timp cât există neo-nazism, în orice parte a lumii.
KARADENIZ-PRESS precizează că formațiunea nationalistă „Svoboda” se bucură, in principal, de susținerea locuitorilor din vestul Ucrainei, iar la alegerile din toamna anului trecut este prezentă în Rada Supremă de la Kiev, cu un grup format din 36 de deputati.
de Natalia Ciobanu | iul. 2, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Svoboda ameninta autonomia crimeeana
Unul din principalele partide parlamentare de opoziție din Ucraina – „Svoboda”, considerat ultranaționalist, pledează pentru transformarea Republicii Autonome Crimeea într-o regiune, care să se numească Tavria, iar orașul Sevastopol să fie capitala acestei regiuni, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „«Svoboda» pledează pentru organizarea unui referendum național la care să fie pusă problema anulării statutului de autonomie pentru peninsula Crimeea. Acesta trebuie să devină a 27-a regiune din Ucraina, iar orașul cu statut special Sevastopol trebuie să devină orașul administrativ al regiunii. Referendumul face parte din programul nostru și vom insista ca acesta să aibă loc”, a declarat deputatul din fracțiunea „Svoboda”, Igor Șvaika, în cadrul unui interviu. Potrivit inițiatorilor plebiscitului, la ora actuală Crimeea este „o pepinieră a dispozițiilor antiucrainene”.
Referendum problema
În acest moment, autoritatile ucrainene nu pot organiza un referendum la care să fie supusă problema statutului peninsulei Crimeea, întrucât trebuie modificată legislația electorală ucraineana. Totuși, deputații naționaliști din opoziție speră să își atinga obiectivele, având în vedere că în Rada Supremă funcționează o comisie pentru modificarea Codului electoral. „Eu sunt membru al acestei comisii. Lucrăm asupra normelor legislative privind alegerea președintelui, deputaților, consilierilor locali, dar și asupra procedurii de organizare a referendumurilor naționale și locale. În Ucraina trebuie să existe o legislație clară care să prevadă cum trebuie organizate plebiscitele”, a subliniat Șvaika.
Formatiunea „Svoboda” considera că amendamentele la Codul electoral ar putea fi votate în a doua jumătate a anului.
Reacția autorităților: NU
Intenția naționaliștilor de la „Svoboda” i-a iritat pe locuitorii rusofili din peninsulă. Mai mult, președintele Consiliului de Miniștri al Autonomiei (Guvernul regional – n. red.), Anatolii Moghilev, membru al Partidului Regiunilor, a catalogat propunerea celor de la „Svoboda” drept o „aberație care urmărește destabilizarea situației social-politice din peninsulă”. „Asemenea porniri vorbesc despre lipsa de imaginație politică. Crimeea este o parte integrantă a Ucrainei, iar statutul de autonomie demonstrează importanța specială a acestei regiuni, un centru geostrategic important pentru țara noastră și pentru întregul bazin al Mării Negre”, a declarat Anatolii Moghilev, referindu-se la declarațiile lui Igor Șvaika.
Comuniștii: Inițiativa nu va trece de legislativ
Comuniștii ucraineni au declarat că Rada Supremă nu va susține inițiativa formațiunii „Svoboda” de a organiza un referendum privind anularea statutului de autonomie al Republicii Crimeea. Liderul Partidului Comunist din Ucraina, Piotr Simonenko, a declarat într-un interviu pentru agenția Regnum că startul referendumului poate fi dat doar de Rada Suprema de la Kiev. „Partidul Comunist nu va susține în niciun caz această inițiativă. Sunt aproape convins că nici Partidul Regiunilor nu va vota în favoarea lui. Astfel, Rada Supremă îl va respinge”, consideră Simonenko, numindu-i „provocatori” pe politicienii de la „Svoboda”.
Crimeea este o republică autonomă în cadrul Ucrainei care ocupă peninsula cu același nume din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. Recensământul populației, realizat în Ucraina în anul 2001, a arătat că peste 58% din populația peninsulei este constituita de etnici ruși. Aceștia sunt urmați de ucraineni cu 24,32% și de tătarii crimeeni (12%).
