Pe secna politică din Republica Moldova au apărut două partide noi, unul creat la sfârșitul anului 2023, iar altul la începutul anului electoral 2024, relatează mass-media de la Chișinău. Partidul politic „Victorie” și Partidul politic „Unitate” aduc numărul formațiunilor înregistrate în Republica Moldova la 80, transmite IPN.
Potrivit Agenției Servicii Publice, Partidul „Victorie” a fost înregistrat pe data de 28 decembrie 2023, în calitate de președinte fiind indicat Vadim Grozavu. Formațiunea declară că are 1331 de membri.
„Partidul politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, echității, garanției securității juridice deținând poziții patriotice și puternice. Suntem o formațiune pro moldovenească, pro cetățeni. Considerăm că pentru dezvoltarea statului este nevoie de o viziune clară cu privire la viitorul acestuia, fără a fi influențată de opinii și interese geopolitice”, se menționează în programul politic al formațiunii. Partidul politic „Unitate” este formațiunea cu numărul 80, fiind înregistrat pe 5 ianuarie 2024. Președintele formațiunii este Dmitrii Furdui, iar partidul arată că are 1199 de membri.
„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății în conformitate cu legea. Elita politică din Moldova a devenit o castă. În ultimul deceniu, guvernele care s-au perindat au capturat statul, iar guvernul actual a instaurat în țară dictatura, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom aboli dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crimele împotriva democrației”, se arată în programul partidului nou creat. Anul trecut au fost create cinci partide politice. Prima formațiune politică a fost înregistrată în ianuarie de către primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională.
În martie 2023, activistul Dragoș Galbur și-a înființat Partidul Național Moldovenesc, iar în mai 2023 a fost înregistrat Partidul Liga Orașelor și Comunelor, unul dintre co-președinți fiind primarul de Leova, Alexandru Bujorean. În luna august 2023 au fost create alte două formațiuni – Mișcarea Respect Moldova, condusă de fostul deputat democrat, Eugeniu Nichiforciuc, și Mișcarea Reformei Sociale, condusă de Igor Istrati.
Guvernul de la Chișinău a primit o solicitare din partea autorităților Federației Ruse pentru organizarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor secții de vot pentru alegerile prezidențiale ruse din 15-17 martie, dar deocamdată nu a fost oferit un răspuns oficial, relatează mass-media de peste Prut. Surse politice de la Tiraspol au precizat, pentru agenția de presă Karadeniz Press că partea rusă dorește deschiderea a unui număr de cel puțin 25 de secții de votare în regiunea separatistă din estul R. Moldova.
„Solicitarea este în prezent în proces de examinare, iar un răspuns va fi furnizat într-un interval de timp rezonabil”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, răspunzând în scris unei întrebări a postului Europa Liberă.
Alegerile la care președintele rus Vladimir Putin are toate șansele să obțină un nou mandat pe șase ani ar fi primul scrutin rusesc ținut și pe teritoriul R. Moldova după invadarea de către Rusia a Ucrainei vecine, în februarie 2022.
Autoritățile electorale ruse au recunoscut, după anunțarea datei alegerilor prezidențiale, că de data aceasta votarea în străinătate ar putea fi mai greu de organizat, mai ales în așa-numitele „țări ostile”, adică statele democratice care critică politica rusă în diferite domenii, condamnând mai ales invadarea Ucrainei.
Un alt impediment semnalat de Moscova este că un număr mare de diplomați ruși, care ar trebui să se implice în organizarea alegerilor rusești peste hotare, au fost expulzați din anumite țări.
Pe de altă parte, la 11 decembrie Moscova a anunțat că la alegerile prezidențiale vor putea vota și alegătorii din teritoriile ucrainene ocupate, chiar și cele pe care forțele ruse le controlează doar parțial.
Autoritățile ruse au afirmat recent că în unele țări considerate de Kremlin ca fiind „neprietenoase” consulatele ar putea să nu deschidă secții de votare la viitoarele alegeri rusești. Este vorba de 49 de state, care au condamnat invadarea Ucrainei.
Precizăm că, Vladimir Putin, în vârsta de 71 de ani a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024. El deține puterea în Rusia din 1999 și mizează pentru al cincilea mandat.
Amintim că, la anteriorul scrutin prezidențial rusesc, din 2018, au fost deschise 400 de secții de vot în consulate din 145 de țări. Aproape 450.000 de oameni au votat în străinătate, dintre care majoritatea pro-Putin. Tot atunci au fost deschise mai multe secții de votare în stânga Nistrului, unde au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiune, deși Rusia anunța că are 220 de mii de cetățeni.
Pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost deschise în stânga Nistrului, fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise într-o țară străină și cu șase mai multe decât la alegerile precedente.
Numai două dintre secțiile din stânga Nistrului, au fost deschise în perioada 17-19 septembrie 2021, adică în toată perioada votului în Federația Rusă.
La celelalte 25 de secții votul a avut loc doar duminica, 19 septembrie 2023. Administrația transnistreană a deschis atunci în cinci cele mai mari orașe din regiune „linii fierbinți” care oferă informații despre procedura de votare.
Pe lista țărilor și regiunilor separatiste unde au fost deschise secții de votare pentru ultimele alegeri din Rusia, publicată de Comisia Electorală de la Moscova, au figurat și Abhazia, cu 9 secții, și Osetia de Sud, cu 10 secții de votare. Cele două regiuni separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca state independente numai de Rusia.
Rusia a ținut deja alegeri în teritorii ucrainene anexate sau ocupate ilegal, în ciuda protestelor Kievului și ale lumii democratice, care nu au recunoscut acele scrutine.
Ucraina a spus deja că nu va recunoaște votarea pentru „prezidențialele” rusești în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, după cum nici în Crimeea, cerând comunității internaționale să facă la fel și să-i sancționeze pe cei care se vor implica în organizarea lor.
În data de 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova. Conform informațiilor furnizate de Serviciul Vamal, toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, sunt obligați să respecte principiile generale de plată a taxelor vamale. Noile modificări au fost aplicat în concordanță cu prevederile tratatelor și acordurilor internaționale ratificate anterior de Republica Moldova. Astfel, după un lung interval de zeci de ani în care întreprinderile transnistrene au fost scutite de aceste plăți, acum vor aduce o contribuție la bugetul național prin achitarea taxelor vamale.
Decizia autorităților de la Chișinău nu a rămas fără reacție de partea cealaltă a Nistrului, câteva zeci de persoane din Transnistria manifestându-și nemulțumirea, în 11 ianuarie, la punctul de frontieră dintre Varnița și Tighina. Participanții la protest au afișat pancarte pe care erau scrise mesaje, cum ar fi: ,,Nu jefuirii poporului!”, ,,Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, ,,Ne-ați oprit întreprinderile”, „Nu vom plăti tribut”.
Introducerea unor taxe vamale a fost criticată și de liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a declarat: „Acest lucru va atrage după sine procese inflaționiste sub forma creșterii prețurilor la majoritatea bunurilor și, în consecință, o scădere a puterii de cumpărare a locuitorilor din Transnistria și a bunăstării lor generale. Permiteți-mi să vă reamintesc că, pe lângă plata dublă a taxelor sub formă de tribut medieval, așa-numita Moldova pro-europeană menține și alte măsuri restrictive pentru economia noastră, care împreună dăunează situației socio-economice a fiecărui locuitor al Transnistriei”. Mai mult, drept răspuns la noile modificări privind legislația vamală, care ar provoca prejudicii de circa 5 milioane de dolari Transnistriei, Tiraspolul a anunțat că a abrogat „regimul vamal preferențial” pentru fermierii din raionul Dubăsari, care au terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol.
De menționat că Noul Cod Vamal al Republicii Moldova are ca scop alinierea și armonizarea legislației vamale naționale la standardele Uniunii Europene, oferind în același timp agenților economici avantaje sporite, precum servicii digitalizate și reducerea birocrației. Printre principalele măsurile ce urmează să fie implementate se regăsesc: prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii, prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile, modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale și dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale, prin care înainte de a lua o decizie cu consecințe negative pentru solicitant, Serviciul Vamal îi comunică motivele și îi oferă posibilitatea de a-și exprima dezacordul în termen de 30 de zile.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, în emisiunea LIVE cu Rotaru și Kiss de la Digi24, că Rusia nu are resursele necesare pentru a ataca Republica Moldova, cu toate că era vizată în planul inițial de război, când Moscova și-a propus să prindă Ucraina într-o menghină, prin ocuparea Kievului, ocuparea Odesei și încercuirea prin Transnistria. Oficialul Alianței a explicat că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare. Pe de altă parte, există preocupări serioase în privința unui război hibrid total, în contextul parcursului proeuropean al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale care se apropie.
„Militar, nu au resurse. Planul inițial era ocuparea Kievului și ocuparea Odesei, încercuire prin Transnistria și prinderea Ucrainei într-o menghină. Ăsta a fost planul militar inițial. El a eșuat și nu se va întâmpla. Militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare”, relatează Digi24.
„Din punctul de vedere al unui atac hibrid, al unui război hibrid total. Mai ales că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde Maia Sandu conduce cu atât de mult succes drumul proeuropean al fraților de peste Prut este de interes vital și pentru Rusia.
De aceea, Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE. Lucrăm împreună, inclusiv în planul luptei împotriva dezinformării și-i ajutăm să aibă reziliență sporită, la atacuri cibernetice, la dezinformare și la încercarea disperată a Rusiei, prin cozi de topor din Moldova, să oprească drumul proeuropean al Republicii Moldova.
Dincolo de faptul că suntem români și ținem la oamenii de acolo – ne sunt frați și surori. O astfel de șansă pentru Republica Moldova nu vine decât de două ori pe secol. A fost o șansă la primul război din Transnistria. S-a dus cum s-a dus. Asta a fost. Iar asta e a doua șansă. Noi toți avem tot interesul ca Moldova și Ucraina să vină către Europa”, a declarat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a mai declarat că în acest moment nu există atât de mult o problemă de finanţare în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, cât o problemă de capacitate industrială, „în principal în Europa”. „Nu cred că vom avea dificultăţi masive din punct de vedere al finanţării efortului ucrainean (de război – n.r.), care e şi efortul nostru, dar vedem în acest moment un adevărat război industrial în paralel cu cel atât de brutal şi nemilos care se întâmplă în Ucraina de doi ani de zile. Avem în acest moment nu atât de mult o problemă de finanţare – apar sincope depăşibile – dar avem o problemă de capacitate industrială, în principal în Europa, pentru că de 30 de ani Europa a colectat – noi toţi, inclusiv România – dividendele păcii şi am crezut că după terminarea Războiului Rece lucrurile vor fi liniştite şi calme, iată că nu sunt. Deci continuăm să mobilizăm aliaţii şi partenerii noştri. (…) Suntem peste 50 de naţiuni care susţinem Ucraina. America este evident piesa centrală, dar ceilalţi aliaţi europeni reprezentăm mai mult de jumătate din sprijinul pentru Ucraina”, a mai menționat Geoană, citat de Digi 24. El a arătat că România ar trebui să profite de această nevoie de armament pentru a-şi revitaliza industria de apărare. „Deci este mai degrabă în acest moment (…) un război de capacitate industrială, un război de producţie industrială şi sper ca şi România să poată să profite, prin revitalizarea industriei de apărare, de această nevoie de a produce mai multe echipamente militare”, a adăugat Mircea Geoană.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, va semna, joi, la Istanbul, alături de omologii bulgar şi turc, Memorandumul de înţelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea. Acțiunea este doar primul pas spre o prezență navală permanentă a NATO la Marea Neagră, dorită de România.
Inițiativă strategică
MCM Black Sea reprezintă o iniţiativă a celor trei aliaţi riverani la Marea Neagră menită să faciliteze siguranţa navigaţiei prin combaterea ameninţărilor reprezentate de minele marine. Structura operaţională a MCM Black Sea, cu o comandă rotativă la fiecare şase luni şi două activări planificate în fiecare rotaţie, va asigura un nivel continuu de vigilenţă şi pregătire, contribuind şi la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare a Flancului Estic. Partenerii riverani ai NATO, precum şi Grupurile Navale Permanente NATO şi Aliaţii non-litorali, vor putea participa la activităţile MCM Black Sea în scopul dezvoltării cooperării în sprijinul securităţii Mării Negre şi pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea.
La rândul său, ministrul adjunct bulgar al Apărării Atanas Zaprianov se va deplasa în Turcia, unde va semna acest acord.
Decizia de a aproba Memorandumul de către partea bulgară a fost luată la o reuniune guvernamentală la Sofia pe 13 decembrie 2023. Crearea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră (MCM Black Sea) a fost iniţiată de Turcia în august 2023 cu misiunea principală de a asigura securitatea rutelor maritime din Marea Neagră faţă de minele plutitoare şi de a contracara ameninţarea reprezentată de mine apărută după începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, se arată în anunţ. Activităţile MCM Black Sea au caracter complet paşnic şi nu sunt îndreptate împotriva niciunei alte ţări. Este de aşteptat ca acesta să contribuie la îmbunătăţirea interacţiunii şi relaţiilor de bună vecinătate dintre participanţi, fără a înlocui prezenţa NATO şi activităţile curente de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Războiul din Ucraina, început de Rusia, duce la riscuri de securitate în regiune, în special în ce priveşte transportul, iar pentru a minimiza aceste riscuri forţele navale ale celor trei ţări se vor implica în eliminarea minelor plutitoare, a declarat la începutul lunii ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, citat de mass-media de la Sofia.
Axa București-Kiev
Preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cei doi şefi de stat făcând un schimb aprofundat de opinii şi evaluări cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi din regiune, în special la Marea Neagră, a informat Administraţia Prezidenţială de la București. „Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Volodimir Zelenski de continuarea sprijinului ferm al ţării noastre pentru Ucraina”, a arătat Administraţia Prezidenţială. El a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile. Preşedinţii României şi Ucrainei au discutat şi despre dezvoltarea relaţiei bilaterale şi priorităţile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc şi dorinţa comună de a avansa substanţial în procesul de stabilire a unui Parteneriat strategic între cele două ţări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a lui Volodimir Zelenski la Bucureşti, în octombrie 2023, şi conform Declaraţiei comune semnate la acel moment de cei doi şefi de stat. În acest context, preşedintele Iohannis a salutat progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, ca urmare a celor convenite de cei şefi de stat în octombrie 2023, şi a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc. Iohannis şi Zelenski au discutat şi despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, şeful statului felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. „Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit în mod deosebit preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros şi susţinerea acordate de şeful statului român personal şi de România în atingerea acestui obiectiv”, a transmis Administraţia Prezidenţială. Cei doi preşedinţi au discutat şi despre parcursul euroatlantic al Ucrainei şi despre priorităţile la nivel aliat din acest an, precum şi despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.
Opoziție turcă
Inițial, Turcia a anunţat că nu va permite tranzitarea Bosforului către Marea Neagră a celor două dragoare de mine pe care armata britanică le-a oferit Ucrainei, întrucât trecerea acestor nave contravine Convenţiei de la Montreux. Oficialii de la Ankara nu au oferit detalii privind o posibilă revizuire a deciziei lor. După ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei, Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră. Regatul Unit a anunţat luna trecută că va transfera către Ucraina două nave specializate în identificarea şi neutralizarea minelor maritime, pentru a ajuta armata ucraineană în desfăşurarea operaţiunilor militare navale în războiul cu Rusia. Dar Turcia şi-a informat aliaţii din NATO că, atât timp cât continuă războiul în Ucraina, nu va autoriza cele două dragoare de mine să tranziteze strâmtorile Bosfor şi Dardanele, precizează un comunicat emis de preşedinţia de la Ankara. Turcia a implementat imparţial şi riguros Convenţia de la Montreux pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră, se arată în acelaşi comunicat, care dezminte „zvonurile apărute în unele mass-media” conform cărora ar fi autorizat trecerea celor două nave.
Piedica Montreux
Turcia „a considerat imediat drept „război” operaţiunea militară specială a Rusiei împotriva Ucrainei”, prin urmare, conform prevederilor Convenţiei de la Montreux, „a închis strâmtorile pentru navele militare ale celor două părţi aflate în război (Rusia şi Ucraina)”, argumentează preşedinţia turcă. Conform respectivei convenţii, navele militare ale părţilor nebeligerate pot tranzita strâmtoarea chiar şi pe timp de război, dar aceeaşi convenţie oferă Turciei posibilitatea de a avea ultimul cuvânt şi de a refuza autorizarea trecerii oricărei nave dacă estimează că există un risc ca această ţară să fie atrasă în război. Cele două dragoare de mine – din clasa Sandown – donate Ucrainei de către Regatul Unit sunt nave relativ mici, având 52 de metri lungime, 10,5 metri lăţime şi un pescaj de 2,3 metri. Aceste dimensiuni se încadrează în cele autorizate pentru navigaţia pe canalul Rhin-Mein-Dunăre pentru a fi astfel transportate pe Dunăre până la Marea Neagră, dar înălţimea lor nu permite trecerea pe sub podurile acestei căi navigabile. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce continuă războiul în Ucraina. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma unei vizite efectuate la Istanbul de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a predat în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea unor drone turceşti Bayraktar către Ucraina.
Zelenski avertizează
Ezitările occidentalilor cu privire la livrările de ajutoare către Kiev îl încurajează pe (preşedintele rus) Vladimir Putin, care vrea să ”ocupe” întregul teritoriu al Ucrainei, a avertizat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP şi Reuters. ”Trebuie să acordăm atenţie retoricii lui Putin. El nu se va opri. Vrea să ne ocupe complet”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Vilnius. ”Putin nu va încheia (războiul) atât timp cât noi, împreună, nu vom termina cu el”, a explicat şeful statului ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda. El a atenţionat că, în cazul înfrângerii Ucrainei, alte ţări din apropierea Rusiei riscă să fie atacate. ”Trebuie să înţelegem că Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm”, a explicat preşedintele ucrainean. Acesta a insistat că ţara sa duce ”lipsă gravă” de sisteme occidentale de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării în ultimele săptămâni a bombardamentelor ruse în Ucraina. ”În ultimele zile, Rusia a lovit Ucraina cu un total de 500 de proiectile, dintre care noi am distrus 70%”, a detaliat el. Volodimir Zelenski a precizat că nu există presiuni din partea partenerilor Kievului în sensul opririi luptei contra forţelor ruse ce au invadat Ucraina începând din februarie 2022.
„Există mai multe voci în mass-media, le-am citit pe toate. Dar cred că partenerii noştri oficial încă nu intenţionează să ne dea astfel de semnale. Cel puţin eu personal nu i-am auzit”, a adăugat preşedintele ucrainean. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a spus că la summitul NATO de la Washington din iulie acest an, ce va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, Ucraina aşteaptă cel puţin un pas concret pe calea către integrarea sa în organizaţie.
Portul Constanța, salvarea Ucrainei
Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, graţie majorării livrărilor de cereale provenite din Ucraina precum şi proiectelor de îmbunătăţire a infrastructurii finanţate de Uniunea Europeană, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare din România, citați de Reuters. Potrivit surselor, portul Constanţa a expediat anul trecut o cantitate record de 36 milioane de tone de cereale, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022. Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un singur an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre. Guvernul de la Bucureşti vrea să dubleze capacităţile de tranzit pentru cerealele ucrainene prin portul Constanţa, până la patru milioane de tone pe lună, şi în prezent lucrează la modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere din şi din jurul portului Constanţa. Miercuri, reprezentanţii autorităţii portuare au precizat că proiecte de investiţii finanţate de Uniunea Europeană, cu o valoare de 546,8 milioane de euro, au fost finalizate anul trecut sau urmează să fie finalizate în 2024. De asemenea, noi proiecte de investiţii cu o valoare de 218 milioane de euro aşteaptă în prezent să fie aprobate. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, declara în luna decembrie că România va asigura tranzitul a cel puţin 4 milioane tone de cereale lunar dinspre Ucraina, lucru posibil şi prin implementarea proiectului PRIMUS dedicat navigaţiei pe timp de noapte pe Canalul Sulina. „De astăzi navigaţia pe Canalul Sulina este posibilă şi pe timp de noapte! Proiectul PRIMUS a fost finalizat, iar sistemul de balizaj va permite navelor să navigheze în condiţii de siguranţă 24 de ore din 24”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu. Traficul total de marfă prin portul Constanţa s-a ridicat la 92,5 milioane de tone în 2023, în creştere cu 22,5% comparativ cu 2022, au precizat reprezentanţii autorităţii portuare.
Sprijin pentru R. Moldova
Republica Moldova este expusă la acţiunile hibride ale Moscovei, de aceea România va continua sprijinul său în domeniile în care Chişinăul are cea mai mare nevoie, a afirmat recent ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Angel Tîlvăr, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Marelui Ducat de Luxemburg, Yuriko Backes şi cu şeful luxemburghez al Apărării, generalul Steve Thull, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, Braşov. Întrevederile au avut loc cu prilejul vizitei pe care oficialii aliaţi au efectuat-o la trupele luxemburgheze din cadrul Grupului de Luptă NATO, dislocat în facilitatea românească de pregătire. În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile multidimensionale depuse de România pentru sprijinul Ucrainei încă din primele zile ale declanşării invaziei ruse, precum şi hotărârea Guvernului de la Bucureşti de a continua acest sprijin. Angel Tîlvăr a subliniat importanţa sprijinirii procesului de instruire a militarilor armatei ucrainene, reliefând, în acest context, importanţa Centrului European de Instruire F-16 inaugurat la Feteşti, la sfârşitul anului trecut, unde se pot pregăti piloţi români, dar şi din ţări aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.â În context, cei doi oficiali au analizat modalităţile concrete prin care cele două ţări pot colabora pentru sprijinirea instruirii piloţilor ucraineni în cadrul Centrului. „România găzduieşte unul dintre cele mai mari contingente luxemburgheze dislocate în afara graniţelor, în ultimii ani, aceasta fiind o dovadă a unei cooperării excelente în cadrul unui proiect esenţial pentru postura aliată de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Apreciem relaţia foarte bună de cooperare pe care o avem cu toţi aliaţii care participă la Grupul de Luptă al NATO din ţara noastră – Franţa, Belgia şi Luxemburg. Împreună depunem eforturi pentru dezvoltarea continuă a acestuia, inclusiv a infrastructurii”, a spus Angel Tîlvăr, citat în comunicat. Generalul Gheorghiţă Vlad a remarcat că prezenţa militarilor străini în ţara noastră reprezintă un mesaj foarte important al unităţii statelor NATO în faţa deteriorării situaţiei regionale de securitate. „În continuare, sunt planificate antrenamente şi exerciţii pentru creşterea capacităţii comune de reacţie, precum şi a interoperabilităţii Grupului de Luptă cu capabilităţi ale Forţelor Terestre Române”, a afirmat şeful Statului Major al Apărării din România. Cei doi miniştri au discutat şi despre importanţa Summit-ului NATO de la Washington, care va avea loc în acest an, Angel Tîlvăr subliniind necesitatea menţinerii unei prezenţe aliate consolidate în regiunea Mării Negre, precum şi importanţa creşterii sprijinului pentru partenerii vulnerabili din zonă, în special a Republicii Moldova.
