de George Dragos | ian. 19, 2024 | Moldova Electorală
Un număr de 19 partide politice nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023, relatează mass-media de peste Prut.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru prezentarea tardivă sau neprezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară, Comisia a inițiat 19 procese contravenționale în privința formațiunilor care nu s-au conformat prevederilor legale. În conformitate cu prevederile Codului contravențional, acestea riscă sancțiuni sub formă de avertisment sau amendă de la 120 la 400 de unități convenționale (6 mii – 20 mii de lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere sau persoanei juridice.
Totodată, din cele 61 de partide politice 42 au depus în termen raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023.
Partidele politice urmau să prezinte rapoartele până la 15 ianuarie curent. Conform legislației electorale, rapoartele privind finanțarea partidelor politice se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de raportare electronică, prin subsistemul informatic „Control financiar”, iar la solicitarea CEC și pe suport de hârtie.
Cele 42 de partide politice care au depus în termen raportul privind gestiunea financiară pentru semestrul doi al anului 2023 sunt: Partidul Social Democrat European, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Profesioniștilor ”Speranța – Надежда”, Partidul Liberal, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”, Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Partidul Politic Partidul Verde Ecologist, Partidul politic Partidul Nostru, Partidul Republican din Moldova, Partidul Politic „NOI”, Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Politic „MOLDOVA MARE”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul ”Patrioții Moldovei”, Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană”, Partidul Politic „REPUBLICA UNIRII”, Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partid Politic Partidul „RENAŞTERE”, Partidul Politic ”Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidul Politic „ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR”, Partidul Politic „PATRIA”, Partidul Politic „PARTIDUL RUSO-SLAVEAN DIN MOLDOVA”, Partidul Politic „FORŢA DIASPOREI”, Partidul Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic ”VOINȚA POPORULUI”, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”, Partidul politic Partidul Democrat Modern din Moldova ( Partidul Politic ”PRO MOLDOVA”), Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”, Partidul Politic „Puterea Oamenilor”, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „Partidul Progresului Național”, Partidul Politic „Bugeacul Nostru”, Partidul Politic Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare, Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională, Partidul politic Partidul Național Moldovenesc, Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Politic MIȘCAREA RESPECT MOLDOVA.
Trei partide politice nu au prezentat în conformitate cu prevederile legale, prin intermediul subsistemului informatic „Control Financiar”, dar au prezentat raportul doar pe suport de hârtie: Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”, Partidul Național Liberal, Partidul Socialist din Moldova.
Două partide politice au prezentat raportul prin SSI „Control Financiar”, cu încălcarea termenului prevăzut de lege: Partidul Politic „Pentru Oameni, Natură și Animale”, Mișcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova.
Patru partide politice sunt în proces de completare și semnare a rapoartelor prin SSI „Control Financiar”: Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”, Partidul Național Liberal, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”.
Alte 14 partide politice nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul stabilit: Partidul Politic „Partidul Legii și Dreptății”, Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ, Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Politic Mișcarea Reformei Sociale, Partidul Politic „VICTORIE”.
de George Dragos | ian. 16, 2024 | Moldova Electorală
Pe secna politică din Republica Moldova au apărut două partide noi, unul creat la sfârșitul anului 2023, iar altul la începutul anului electoral 2024, relatează mass-media de la Chișinău. Partidul politic „Victorie” și Partidul politic „Unitate” aduc numărul formațiunilor înregistrate în Republica Moldova la 80, transmite IPN.
Potrivit Agenției Servicii Publice, Partidul „Victorie” a fost înregistrat pe data de 28 decembrie 2023, în calitate de președinte fiind indicat Vadim Grozavu. Formațiunea declară că are 1331 de membri.
„Partidul politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, echității, garanției securității juridice deținând poziții patriotice și puternice. Suntem o formațiune pro moldovenească, pro cetățeni. Considerăm că pentru dezvoltarea statului este nevoie de o viziune clară cu privire la viitorul acestuia, fără a fi influențată de opinii și interese geopolitice”, se menționează în programul politic al formațiunii.
Partidul politic „Unitate” este formațiunea cu numărul 80, fiind înregistrat pe 5 ianuarie 2024. Președintele formațiunii este Dmitrii Furdui, iar partidul arată că are 1199 de membri.
„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății în conformitate cu legea. Elita politică din Moldova a devenit o castă. În ultimul deceniu, guvernele care s-au perindat au capturat statul, iar guvernul actual a instaurat în țară dictatura, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom aboli dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crimele împotriva democrației”, se arată în programul partidului nou creat.
Anul trecut au fost create cinci partide politice. Prima formațiune politică a fost înregistrată în ianuarie de către primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională.
În martie 2023, activistul Dragoș Galbur și-a înființat Partidul Național Moldovenesc, iar în mai 2023 a fost înregistrat Partidul Liga Orașelor și Comunelor, unul dintre co-președinți fiind primarul de Leova, Alexandru Bujorean. În luna august 2023 au fost create alte două formațiuni – Mișcarea Respect Moldova, condusă de fostul deputat democrat, Eugeniu Nichiforciuc, și Mișcarea Reformei Sociale, condusă de Igor Istrati.
de Isac Mihai | ian. 16, 2024 | Știri
Guvernul de la Chișinău a primit o solicitare din partea autorităților Federației Ruse pentru organizarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor secții de vot pentru alegerile prezidențiale ruse din 15-17 martie, dar deocamdată nu a fost oferit un răspuns oficial, relatează mass-media de peste Prut. Surse politice de la Tiraspol au precizat, pentru agenția de presă Karadeniz Press că partea rusă dorește deschiderea a unui număr de cel puțin 25 de secții de votare în regiunea separatistă din estul R. Moldova.
„Solicitarea este în prezent în proces de examinare, iar un răspuns va fi furnizat într-un interval de timp rezonabil”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, răspunzând în scris unei întrebări a postului Europa Liberă.
Alegerile la care președintele rus Vladimir Putin are toate șansele să obțină un nou mandat pe șase ani ar fi primul scrutin rusesc ținut și pe teritoriul R. Moldova după invadarea de către Rusia a Ucrainei vecine, în februarie 2022.
Autoritățile electorale ruse au recunoscut, după anunțarea datei alegerilor prezidențiale, că de data aceasta votarea în străinătate ar putea fi mai greu de organizat, mai ales în așa-numitele „țări ostile”, adică statele democratice care critică politica rusă în diferite domenii, condamnând mai ales invadarea Ucrainei.
Un alt impediment semnalat de Moscova este că un număr mare de diplomați ruși, care ar trebui să se implice în organizarea alegerilor rusești peste hotare, au fost expulzați din anumite țări.
Pe de altă parte, la 11 decembrie Moscova a anunțat că la alegerile prezidențiale vor putea vota și alegătorii din teritoriile ucrainene ocupate, chiar și cele pe care forțele ruse le controlează doar parțial.
Autoritățile ruse au afirmat recent că în unele țări considerate de Kremlin ca fiind „neprietenoase” consulatele ar putea să nu deschidă secții de votare la viitoarele alegeri rusești. Este vorba de 49 de state, care au condamnat invadarea Ucrainei.
Precizăm că, Vladimir Putin, în vârsta de 71 de ani a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024. El deține puterea în Rusia din 1999 și mizează pentru al cincilea mandat.
Amintim că, la anteriorul scrutin prezidențial rusesc, din 2018, au fost deschise 400 de secții de vot în consulate din 145 de țări. Aproape 450.000 de oameni au votat în străinătate, dintre care majoritatea pro-Putin. Tot atunci au fost deschise mai multe secții de votare în stânga Nistrului, unde au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiune, deși Rusia anunța că are 220 de mii de cetățeni.
Pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost deschise în stânga Nistrului, fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise într-o țară străină și cu șase mai multe decât la alegerile precedente.
Numai două dintre secțiile din stânga Nistrului, au fost deschise în perioada 17-19 septembrie 2021, adică în toată perioada votului în Federația Rusă.
La celelalte 25 de secții votul a avut loc doar duminica, 19 septembrie 2023. Administrația transnistreană a deschis atunci în cinci cele mai mari orașe din regiune „linii fierbinți” care oferă informații despre procedura de votare.
Pe lista țărilor și regiunilor separatiste unde au fost deschise secții de votare pentru ultimele alegeri din Rusia, publicată de Comisia Electorală de la Moscova, au figurat și Abhazia, cu 9 secții, și Osetia de Sud, cu 10 secții de votare. Cele două regiuni separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca state independente numai de Rusia.
Rusia a ținut deja alegeri în teritorii ucrainene anexate sau ocupate ilegal, în ciuda protestelor Kievului și ale lumii democratice, care nu au recunoscut acele scrutine.
Ucraina a spus deja că nu va recunoaște votarea pentru „prezidențialele” rusești în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, după cum nici în Crimeea, cerând comunității internaționale să facă la fel și să-i sancționeze pe cei care se vor implica în organizarea lor.
de Gorea Alexandru | ian. 16, 2024 | Știri
În data de 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova. Conform informațiilor furnizate de Serviciul Vamal, toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, sunt obligați să respecte principiile generale de plată a taxelor vamale. Noile modificări au fost aplicat în concordanță cu prevederile tratatelor și acordurilor internaționale ratificate anterior de Republica Moldova. Astfel, după un lung interval de zeci de ani în care întreprinderile transnistrene au fost scutite de aceste plăți, acum vor aduce o contribuție la bugetul național prin achitarea taxelor vamale.
Decizia autorităților de la Chișinău nu a rămas fără reacție de partea cealaltă a Nistrului, câteva zeci de persoane din Transnistria manifestându-și nemulțumirea, în 11 ianuarie, la punctul de frontieră dintre Varnița și Tighina. Participanții la protest au afișat pancarte pe care erau scrise mesaje, cum ar fi: ,,Nu jefuirii poporului!”, ,,Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, ,,Ne-ați oprit întreprinderile”, „Nu vom plăti tribut”.
Introducerea unor taxe vamale a fost criticată și de liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a declarat: „Acest lucru va atrage după sine procese inflaționiste sub forma creșterii prețurilor la majoritatea bunurilor și, în consecință, o scădere a puterii de cumpărare a locuitorilor din Transnistria și a bunăstării lor generale. Permiteți-mi să vă reamintesc că, pe lângă plata dublă a taxelor sub formă de tribut medieval, așa-numita Moldova pro-europeană menține și alte măsuri restrictive pentru economia noastră, care împreună dăunează situației socio-economice a fiecărui locuitor al Transnistriei”. Mai mult, drept răspuns la noile modificări privind legislația vamală, care ar provoca prejudicii de circa 5 milioane de dolari Transnistriei, Tiraspolul a anunțat că a abrogat „regimul vamal preferențial” pentru fermierii din raionul Dubăsari, care au terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol.
De menționat că Noul Cod Vamal al Republicii Moldova are ca scop alinierea și armonizarea legislației vamale naționale la standardele Uniunii Europene, oferind în același timp agenților economici avantaje sporite, precum servicii digitalizate și reducerea birocrației. Printre principalele măsurile ce urmează să fie implementate se regăsesc: prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii, prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile, modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale și dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale, prin care înainte de a lua o decizie cu consecințe negative pentru solicitant, Serviciul Vamal îi comunică motivele și îi oferă posibilitatea de a-și exprima dezacordul în termen de 30 de zile.
de Ionescu Anca | ian. 14, 2024 | Știri
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, în emisiunea LIVE cu Rotaru și Kiss de la Digi24, că Rusia nu are resursele necesare pentru a ataca Republica Moldova, cu toate că era vizată în planul inițial de război, când Moscova și-a propus să prindă Ucraina într-o menghină, prin ocuparea Kievului, ocuparea Odesei și încercuirea prin Transnistria. Oficialul Alianței a explicat că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare. Pe de altă parte, există preocupări serioase în privința unui război hibrid total, în contextul parcursului proeuropean al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale care se apropie.
„Militar, nu au resurse. Planul inițial era ocuparea Kievului și ocuparea Odesei, încercuire prin Transnistria și prinderea Ucrainei într-o menghină. Ăsta a fost planul militar inițial. El a eșuat și nu se va întâmpla. Militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare”, relatează Digi24.
„Din punctul de vedere al unui atac hibrid, al unui război hibrid total. Mai ales că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde Maia Sandu conduce cu atât de mult succes drumul proeuropean al fraților de peste Prut este de interes vital și pentru Rusia.
De aceea, Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE. Lucrăm împreună, inclusiv în planul luptei împotriva dezinformării și-i ajutăm să aibă reziliență sporită, la atacuri cibernetice, la dezinformare și la încercarea disperată a Rusiei, prin cozi de topor din Moldova, să oprească drumul proeuropean al Republicii Moldova.
Dincolo de faptul că suntem români și ținem la oamenii de acolo – ne sunt frați și surori. O astfel de șansă pentru Republica Moldova nu vine decât de două ori pe secol. A fost o șansă la primul război din Transnistria. S-a dus cum s-a dus. Asta a fost. Iar asta e a doua șansă. Noi toți avem tot interesul ca Moldova și Ucraina să vină către Europa”, a declarat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a mai declarat că în acest moment nu există atât de mult o problemă de finanţare în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, cât o problemă de capacitate industrială, „în principal în Europa”.
„Nu cred că vom avea dificultăţi masive din punct de vedere al finanţării efortului ucrainean (de război – n.r.), care e şi efortul nostru, dar vedem în acest moment un adevărat război industrial în paralel cu cel atât de brutal şi nemilos care se întâmplă în Ucraina de doi ani de zile. Avem în acest moment nu atât de mult o problemă de finanţare – apar sincope depăşibile – dar avem o problemă de capacitate industrială, în principal în Europa, pentru că de 30 de ani Europa a colectat – noi toţi, inclusiv România – dividendele păcii şi am crezut că după terminarea Războiului Rece lucrurile vor fi liniştite şi calme, iată că nu sunt. Deci continuăm să mobilizăm aliaţii şi partenerii noştri. (…) Suntem peste 50 de naţiuni care susţinem Ucraina. America este evident piesa centrală, dar ceilalţi aliaţi europeni reprezentăm mai mult de jumătate din sprijinul pentru Ucraina”, a mai menționat Geoană, citat de Digi 24.
El a arătat că România ar trebui să profite de această nevoie de armament pentru a-şi revitaliza industria de apărare.
„Deci este mai degrabă în acest moment (…) un război de capacitate industrială, un război de producţie industrială şi sper ca şi România să poată să profite, prin revitalizarea industriei de apărare, de această nevoie de a produce mai multe echipamente militare”, a adăugat Mircea Geoană.
