Rada Supremă de la Kiev a aprobat legea privind drepturile minorităților naționale din Ucraina

Rada Supremă de la Kiev a aprobat legea privind drepturile minorităților naționale din Ucraina

Parlamentul ucrainean a adoptat un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităților naționale, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei a UE.

Pentru îndeplinirea acestor criterii fiind adoptate de asemenea două acte normative legate de combaterea corupției, relatează Agerpres, citând presă din Kiev.

Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), actul normativ „asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experților Consiliului Europei și organismelor sale privind drepturile minorităților (comunităților) naționale în unele zone” revizuiește șapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educației superioare, legea educației, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educației secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităților (comunităților) naționale și legea presei.

Aceste legi conțin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităților naționale în sferele educației și folosirii limbilor minorităților. Actul normativ adoptat vineri oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităților naționale și interesele Ucrainei și ale cetățenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în același comunicat.

Universitățile au dreptul de a-și alege limba de studiu

În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituțiile de învățământ superior private vor avea dreptul să-și aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituții studiază și limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.

De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorității naționale în procesul de învățământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei. Persoanele aparținând minorităților naționale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care și-au început ciclul de învățământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorități naționale vor avea dreptul să-și continue procesul educațional până la încheierea ciclului lor de învățământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind „protejarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.

Un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea actului normativ adoptat vineri, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor. Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităților naționale oferă garanții în conformitate cu standardele internaționale, dar pentru asigurarea deplinei conformități cu aceste standarde unele dispoziții ale legii trebuie reconsiderate.

Share our work
Consiliul Municipal Chișinău, convocat în ședință pe 7 decembrie

Consiliul Municipal Chișinău, convocat în ședință pe 7 decembrie

Comisia Electorală Centrală a hotărât, în cadrul ședinței de astăzi, convocarea în prima ședință a aleșilor locali din Consiliul municipal Chișinău pe 7 decembrie 2023, începând cu ora 12:00, menționează serviciul de presă al instituției pe pagina de Facebook.

Membrii CEC au luat act de cererea de retragere a împuternicirilor reprezentantului Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în Comisia Electorală Centrală, Vadim Filipov, recent confirmat de Parlamentul Republicii Moldova în funcția de membru al CEC, menționează sursa citată.

Alte hotărâri aprobate în ședința de astăzi a Comisiei, se referă la atribuirea mandatelor de consilier în mai multe consilii locale din țară. Acestea vizează ridicarea, în baza cererilor de demisie, a mandatelor de aleși locali și atribuirea mandatelor candidaților supleanți.

Legislația în vigoare stabilește că alesul local care se află în situații de incompatibilitate prevăzute de cadrul legal, demisionează din funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau își depune mandatul în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității.

Share our work
România, alături de Chișinău în drumul către Uniunea Europeană

România, alături de Chișinău în drumul către Uniunea Europeană

Recenta decizie a plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului român prin care a adoptat, cu o majoritate largă de voturi, o rezoluţie privind perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest, demonstrează încă odată atașamentul statului român față de ideea extinderii blocului comunitar.

Prin această rezoluţie, Parlamentul român îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei.

Totodată, susţine adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de „eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor” CE, precum şi de angajamentul UE pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul european.

Conform rezoluţiei, Parlamentul român îşi reiterează disponibilitatea de a coopera şi de a acorda sprijin Parlamentelor statelor candidate şi potenţial candidate pentru avansarea proceselor de aderare. În textul rezoluţiei se invocă dreptul oricărui stat suveran de a decide cu privire la politica sa externă şi la aranjamentele de securitate corespunzătoare intereselor naţionale.

Anterior, șefa diplomației române, Luminița Odobescu, preciza că pe fondul agresiunii militare în curs de desfășurare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, extinderea Uniunii Europene ar trebui să fie redinamizată ca o parte importantă a setului de instrumente al UE pentru a răspunde în mod corespunzător la evoluțiile geopolitice dramatice și fără precedent.

Șeful diplomației române a subliniat, totodată, poziția României favorabilă continuării accelerate a procesului de extindere a UE, bazat pe meritele proprii ale candidaților, în paralel cu procesul instituțional intern necesar pentru a pregăti Uniunea să primească noi membri.

În permanență, ministrul Luminița Odobescu a reiterat, în numele statului român, sprijinul pentru adoptarea, până la finalul acestui an, a deciziilor necesare deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, în conformitate cu realizările remarcabile ale celor doi candidați recunoscute de către Comisia Europeană prin evaluările pozitive publicate la 8 noiembrie 2023.

“Nu vorbim în termeni de “geopolitică” versus “merite”. Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt chiar mai puternice astăzi decât erau acum 20 de ani. Dar extinderea nu se referă doar la geopolitică. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii și norme comune. Voința politică, orientarea strategică europeană și asumarea valorilor UE sunt și mai relevante astăzi, deoarece au apărut noi provocări. În al doilea rând, într-o notă mai largă, această dezbatere nu este nici despre extindere versus evoluția internă a UE. Noi le considerăm complementare. În al treilea rând, extinderea este un proces benefic pentru UE și pentru actualele sale state membre. Ca atare, sunt convinsă că o UE extinsă are potențialul de a fi un actor mai puternic și mai relevant pe plan mondial”, menționa ministra Odobescu.

Federația Rusă a răspuns dur susținerii partenerilor occidentali pentru Reăublica Moldova și Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, la reuniunea OSCE de la Skopje că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanşat de Occident împotriva Federaţiei Ruse” într-un discurs în care a acuzat, de asemenea, Occidentul că distruge Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Ministrul rus de externe a spus că Occidentul duce un „război hibrid” împotriva Rusiei şi a declarat că Uniunea Europeană a devenit un „proiect politic agresiv”. În acest context, el a menţionat Republica Moldova şi a acuzat Occidentul că a „torpilat” planul rusesc de soluţionare a conflictului transnistrean propus în urmă cu 20 de ani, iar acum „ucide” formatul de negocieri „5+2”.

Dacă altădată Republica Moldova nu ar fi răspuns acestor declarații, actualul ministru de Externe, vicepremierul Nicu Popescu a cerut din nou Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Odată retrase trupele ruseşti, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău, vor fi create condiţii favorabile pentru rezolvarea „exclusiv paşnică” a conflictului transnistrean.

„Încă de la începutul invaziei brutale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în Moldova am resimțit întreg arsenalul de tentative de destabilizare pe care Rusia l-a declanșat împotriva noastră”, a declarat, la rândul său, pe canalul de telegram #MAEIExplică, Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.

„Declarațiile Rusiei, fie ele de astăzi sau din ocazii anterioare, se înscriu în șirul acțiunilor ostile pe care Federația Rusă încearcă să le implementeze față de țara noastră de-a lungul ultimilor 30 de ani. Din fericire, în tot acest timp, statele partenere din occident ne-au fost alături, ajutându-ne să depășim cu succes aceste amenințări”, a mai menționat acesta.

„Luând în calcul că ministrul Lavrov a ajuns totuși la reuniunea ministerială OSCE, sperăm că mesajul nostru – clar și tranșant – va fi înțeles și de el: Republica Moldova merge, ireversibil, pe calea europeană iar astăzi, mai mult ca niciodată, insistăm pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul nostru” a mai precizat Igor Zaharov.

Share our work
Republica Moldova la porțile Uniunii Europene. Va deschide Bruxelles-ul?

Republica Moldova la porțile Uniunii Europene. Va deschide Bruxelles-ul?

La Chișinău este așteptat cu nerăbdare, dar și cu speranță, summit-ul Consiliului European din decembrie 2023 de la Bruxelles. Declarația liderilor UE pe care aceștia urmează să o adopte la summitul lor din 14-15 decembrie cuprinde multe laude pentru R. Moldova, care face progrese „substanțiale” în ciuda amenințării „hibride” rusești, dar și o rară critică a organizației cu 27 de membri la adresa autorităților moldovene.

Consiliu strategic

Într-un proiect de declarație care circulă în mass-media, se amintește că, potrivit constatărilor preliminare ale misiunii de monitorizare OSCE/ODIHR, alegerile locale de la 5 noiembrie au fost „pașnice” și „eficient gestionate”, în ciuda „circumstanțelor dificile”.

„Cu toate acestea, au fost observate impacturi negative asupra procesului electoral, atât datorate interferenței străine, cât și măsurilor restrictive, impuse din cauza îngrijorărilor de securitate națională”, se atrage atenția în „ciorna” declarației Consiliului European (summitul liderilor celor 27 țări membre și oficialilor de vârf UE).

„În vederea viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare, Consiliul face apel la Moldova să asigure că măsurile de contracarare a interferențelor maligne sunt în linie cu standardele internaționale”, se mai arată în document.

Consiliul European din 14-15 decembrie trebuie să decidă asupra începerii negocierilor de aderare la UE cu Moldova și Ucraina. Dar o asemenea decizie nu este cuprinsă în proiectul de declarație finală văzut de Europa Liberă, ea fiind lăsată pentru ultimele zile înainte de summit.

Pe 8 noiembrie, Comisia Europeană (executivul UE) a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova odată ce autoritățile de la Chișinău îndeplinesc câteva condiții restante în domeniul justiției, luptei cu corupția și cu oligarhii.

Progres substanțial

Proiectul de declarație a Consiliului European conține îndemnuri asemănătoare. După ce vor saluta „progresul substanțial” făcut de Moldova în ciuda „provocărilor semnificative care decurg din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și acțiunile hibride împotriva Moldovei însăși”, liderii europeni vor cere autorităților moldovene să mențină „un progres sustenabil” al reformei în domeniile statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.

Recomandarea privind alegerile pe care Consiliului European urmează să o facă în declarația de la summitul din decembrie este una din evoluțiile principale față de raportul Comisiei Europene, care a fost adoptat înainte ca alegerile locale moldovene să se fi încheiat.

Înaintea scrutinului din 5 noiembrie, R. Moldova a exclus din competiția electorală peste o sută de persoane considerate ca având legături cu oligarhul fugit din țară Ilan Șor, în urma modificărilor la Codul Electoral, adoptate de partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”.

În ajunul alegerilor, CEC a exclus din cursă și candidații partidului „reinventat” al lui Șor, Șansă, după declararea neconstituțională a formațiunii inițiale.

Deciziile s-au luat pe baza unui raport al Serviciului de Informații și Securitate, care arăta că formațiunea corupea alegătorii și ar fi primit circa un miliard de lei din Rusia.

Sprijin german

Cancelarul Olaf Scholz a declarat că guvernul german sprijină deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi doreşte să sprijine această ţară în privinţa realizării reformelor necesare. O astfel de decizie va ajuta și Republica Moldova, care a beneficiat și de alte semne ale disponibilității germane

Cancelarul Scholz i-a comunicat acest mesaj preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski într-o conversaţie telefonică, potrivit guvernului german.

Olaf Scholz a subliniat că viitorul Ucrainei se află în Uniunea Europeană. Germania îşi va continua sprijinul pentru Ucraina, inclusiv în sectorul militar, în strânsă coordonare cu Europa şi cu parteneri internaţionali.

La fel ca vecina sa, Republica Moldova, Ucraina aşteaptă în prezent o decizie privind începerea negocierilor de aderare.

Comisia Europeană a recomandat în principiu acest pas în urmă cu două săptămâni, dar este nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre. O decizie urmează să fie luată la summitul din 14 – 15 decembrie.

În prezent, nu este clar dacă decizia va fi favorabilă. Motivul principal este acela că cerinţele în privinţa aplicării reformelor interne nu au fost încă îndeplinite pe deplin.

În timpul unei vizite la Kiev, marţi, preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, a asigurat atât Ucraina, cât şi R. Moldova, de sprijinul său deplin în eforturile lor de a începe rapid negocierile. În acelaşi timp, însă, i-a avertizat să nu vadă acest lucru ca pe o decizie inevitabilă.

La rândul său, preşedintele Zelenski a reafirmat recent eforturile ţării sale în privinţa realizării tuturor reformele necesare

Efort românesc

România susţine adoptarea, în luna decembrie, a deciziei pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi Ucraina, a afirmat, recent, și ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

„În ceea ce priveşte extinderea în sine şi din alte puncte de vedere, trebuie să demonstrăm că putem trece de la abordarea declarativă la acţiune şi la decizii în beneficiul Uniunii şi al partenerilor care ne împărtăşesc convingerile. Asta trebuie să facem. Acesta este motivul pentru care România susţine adoptarea, în decembrie, a deciziei pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, suntem de părere că Georgia trebuie să aibă parte de susţinere în parcursul european şi, concomitent, susţinem avansarea pe acest parcurs a partenerilor noştri din Balcanii de Vest”, a transmis şefa diplomaţiei române.

Ea a adăugat că „parcursul european al ţărilor din Balcanii de Vest şi al celor din Parteneriatul Estic este singura opţiune corectă pentru pace, stabilitate şi prosperitate pe termen lung”.

„Cred că nimeni nu trebuie lăsat în urmă, nici ţările din Balcanii de Vest, nici partenerii din est – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Nu ne putem permite să îi lăsăm pe aceştia în sfera unor actori agresivi, în special în acest moment, când democraţia se află pe muchie de cuţit, iar securitatea din regiune este foarte fragilă”, a completat Odobescu.

Potrivit ministrului, „în contextul agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, a prins contur o înţelegere comună în interiorul Uniunii: extinderea UE trebuie să fie re-dinamizată ca răspuns standard al evoluţiilor geopolitice dramatice şi fără precedent”.

„Împreună am convenit să transmitem că extinderea este o investiţie geostrategică în pace, stabilitate şi prosperitate”, a spus şefa diplomaţiei române.

Avertisment geopolitic

Ea a transmis că pachetul privind extinderea se bazează pe meritele statelor candidate, ghidate de raportul de ţară, în fiecare caz.

„Cu toţii ştim că aderarea la UE nu se întâmplă peste noapte, dar, de exemplu, evoluţia Ucrainei şi a Republicii Moldova de la cererea de aderare a fost remarcabilă, în special în contextul unui război care a avut consecinţe dramatice. (…) În decembrie, trebuie să acţionăm în mod curajos şi să luăm deciziile politice pe care partenerii noştri le aşteaptă. Apoi să ne implicăm fără ezitare într-un proces complicat, care va fi bazat pe reguli şi merite pe tot parcursul său”, a punctat Luminiţa Odobescu.

„Nu vorbim în termeni de geopolitică versus merite”, a arătat ministrul de Externe, care a evidenţiat că UE este, în primul rând, „o comunitate de valori, principii şi norme împărtăşite”.

„Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt mai puternice azi decât acum 20 de ani, dar extinderea nu are de-a face doar cu geopolitica. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii şi norme împărtăşite. Voinţa politică, gândirea strategică europeană şi asumarea valorilor UE sunt aspecte tot mai relevante în prezent, în contextul noilor provocări”, a remarcat Odobescu.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Atac rusesc

Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia Republicii Moldova de a adera la sancţiunile ‘antiruseşti’ ale Uniunii Europene împotriva Moscovei, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS.

Este prima reacţie a Moscovei după ce parlamentul de la Chişinău a aprobat, în a doua lectură, o lege privind modificările legislative în legătură cu aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.

„Decizia părţii moldovene nu va rămâne fără răspuns. Vă vom informa suplimentar despre măsurile pe care le vom lua”, a spus Zaharova.

Moscova, a declarat ea, consideră aderarea Republicii Moldova la sancţiuni, adoptate din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, drept „un nou pas ostil al conducerii de la Chişinău, care s-a aliniat integral campaniei antiruse a Occidentului colectiv”.

„Scopul ei este distrugerea completă a relaţiilor moldo-ruse care, din vina oficialilor de la Chişinău, sunt deja într-o stare deplorabilă”, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

„Un astfel de curs distructiv al conducerii Republicii Moldova corespunde cu greu intereselor locuitorilor ţării care, în marea lor majoritate, au o atitudine prietenoasă faţă de Rusia şi sunt interesaţi să menţină şi să dezvolte o cooperare bilaterală pe mai multe planuri”, a declarat Maria Zaharova.

Totodată, forul legislativ de la Chişinău a denunţat alte şapte acorduri cu prevederi depăşite pentru cetăţenii Republicii Moldova, încheiate pe platforma Comunităţii Statelor Independente (CSI).

Documentele vizează colaborarea cu statele CSI în legătură cu ocrotirea sănătăţii populaţiei, ajutorul reciproc în caz de accidente şi alte situaţii excepţionale, obiective electroenergetice, asigurarea trupelor de grăniceri cu armament şi tehnică militară, cercetări ştiinţifice şi nucleare, precum şi colaborarea guvernului Republicii Moldova cu Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR).

Chişinăul a denunţat până în prezent 42 de acorduri cu CSI. În acelaşi timp, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu, a trimis parlamentului spre examinare şi aprobare noul proiect al Strategiei Securităţii Naţionale, conform publicaţiei Ziarul Naţional.

Noua strategie, destinată să răspundă provocărilor actuale în materie de securitate, menţionează că Federaţia Rusă reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale, dar „Republica Moldova va rezista”.

Rusia nu crede în lacrimi

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a denunţat miercuri o aşa-zisă „strâmtorare a limbii ruse” pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida faptului că moldovenii ar avea o atitudine „grijulie şi iubitoare” faţă de cultura rusă. Ea a declarat că 80% dintre moldoveni „ştiu limba rusă şi o folosesc în viaţa de zi cu zi”, iar guvernarea de la Chişinău încearcă să-i priveze „de această moştenire”.

„Circa 80% din locuitorii Republicii Moldova cunosc limba rusă şi o folosesc în viaţa de zi cu zi. Cetăţenii R. Moldova au o atitudine grijulie faţă de cultura rusă. Eu cred că ei manifestă dragoste faţă de această moştenire, pe care o consideră şi a lor. Un exemplu în acest sens este atitudinea faţă de (poetul rus, Aleksandr) Puşkin, care a locuit pe teritoriul Moldovei moderne aproape trei ani. Din păcate, autorităţile de la Chişinău întreprind toate măsurile pentru a strâmtora rolul limbii ruse în viaţa publică”, a declarat Zaharova în cadrul briefingului săptămânal de la Ministerul rus de Externe.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat că autorităţile de la Chişinău ar fi redenumit ilegal „limba moldovenească” în „limba română”.

Aceasta afirmă că Republica Moldova s-ar „învecina” cu Rusia şi că ar avea „relaţii economice bune” şi o „istorie comună”.

„Au rescris-o, au redenumit-o română. Iar acum a venit rândul limbii ruse. După ţările baltice şi Ucraina, Chişinăul recurge la derusificarea Republicii Moldova”, a afirmat Maria Zaharova, adăugând că autorităţile moldovene ar face aceasta „pentru a distruge ţara, sub pretextul desfăşurării unor reforme”.

„Sub anumite pretexte sunt interzise canalele ruseşti pe teritoriul R. Moldova, sunt blocate site-urile de ştiri ruseşti. Are loc o discriminare pe faţă, din punct de vedere al limbii vorbite”, a mai spus ea, adăugând că Moscova monitorizează toate acestea şi raportează organizaţiilor internaţionale.

„Cetăţenii Republicii Moldova vor materiale şi televiziuni ruseşti, deoarece înţeleg că această limbă este şi moştenirea lor”, a conchis Zaharova.

Share our work
Georgia: 20 de ani de la Revoluția Trandafirilor. Ce urmează?

Georgia: 20 de ani de la Revoluția Trandafirilor. Ce urmează?

Principalul partid de opoziţie din Georgia, fondat de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili aflat în prezent în detenţie, a marcat recent cea de-a 20-a aniversare a Revoluţiei Trandafirilor, un val de contestare fără precedent pe care îl lansase acest reformator prooccidental. UE a refuzat să-i acorde în iunie 2022 statutul de ţară candidată la aderare Georgiei, pe care l-au primit Ucraina şi Republica Moldova. Aspiraţiile europene ale Georgiei nu sunt văzute cu ochi buni de Moscova.

Mișcare revoluționară

Această mişcare, lansată în noiembrie 2003 după alegeri controversate, îl înlăturase de la putere pe Eduard Şevardnadze, care domina viaţa politică încă din anii 1970.

Mihail Saakaşvili a devenit preşedintele acestei foste republici sovietice şi a lansat o politică de integrare în NATO şi UE, sfidând Moscova.

Fostul preşedinte, care a condus Georgia din 2004 până în 2013 înainte de a se exila opt ani în străinătate, în special în Ucraina, a fost arestat la întoarcere în ţara sa în 2021, într-un dosar de abuz de putere pe care el îl consideră motivat politic.

La ora actuală, Mihail Saakaşvili este considerat principalul lider al opoziţiei georgiene, devenind unul din pretendenții la un mandat prezidențial.

Politicianul de 55 de ani susţine că a fost maltratat în închisoare şi medici şi-au exprimat îngrijorarea pentru sănătatea lui, care pare să se deterioreze după o grevă a foamei care a durat 50 de zile, anul trecut.

„Revoluţia Trandafirilor a schimbat istoria Georgiei pentru totdeauna şi i-a asigurat un loc în lume”, a scris Saakaşvili pe Facebook. „Revoluţia noastră a pus bazele destructurării sistemului rus postsovietic şi a făcut din Georgia un exemplu de urmat”, a adăugat el.

Fostul preşedinte a demarat ample reforme şi a reuşit să ţină în frâu corupţia care măcina instituţiile georgiene.

Însă numeroşi critici au denunţat în timpul preşedinţiei sale atingeri aduse libertăţilor şi o deviere autoritară, citând în special violenta reprimare a manifestaţiilor antiguvernamentale.

Revoluţia georgiană a fost urmată de alte mişcări similare, precum Revoluţia Portocalie prooccidentală din Ucraina, în 2004. Iniţiative foarte prost văzute de Kremlin, preocupat să-şi menţină influenţa în ţările din fostul spaţiu sovietic.

Război politic intern

Parlamentul georgian a încercat recent, fără succes, să o pună sub acuzare pe președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili, care a acuzat guvernul că a subminat încercarea Georgiei de a adera la Uniunea Europeană

Deputații din partidul de guvernământ Visul Georgian au obținut doar 86 din cele 100 de voturi necesare (o majoritate de două treimi) pentru a-l demite pe șeful statului, în primul vot de destituire din istoria acestei țări din Caucaz, devenită independentă în 1991, și pe care partidele de opoziție l-au boicotat.

Curtea Constituțională a decis că Zurabișvili, ale cărei puteri sunt limitate, a încălcat Constituția prin faptul că a călătorit în străinătate pentru a face lobby pentru aderarea Georgiei la UE fără permisiunea guvernului.â

„Niciun obstacol nu va putea să mă împiedice să ating singurul obiectiv pe care mi l-am propus astăzi: obținerea statutului de candidat la UE pentru Georgia până la sfârșitul anului”, a declarat în fața Parlamentului, înainte de vot, acest fost diplomat francez, acum în vârstă de 71 de ani, foarte critic la adresa actualului guvern.

„În aceste vremuri dificile, fac apel la partenerii noștri europeni să nu abandoneze Georgia în ciuda acestui vot de destituire antieuropean”, a adăugat ea.

Într-un moment în care Rusia este înfrântă în Ucraina, nu trebuie să i se permită să își consolideze influența în această regiune prin recurgerea la „soft power”, ocupație și destabilizarea regiunii Mării Negre”, a adăugat Zurabișvili, aleasă președinte în 2018.

Liderul partidului de guvernământ, Irakli Kobakhidze, i-a cerut demisia, afirmând că aceasta este „complet lipsită de legitimitate politică și morală”.

Susținere pentru UE

La fel ca Ucraina și Moldova, alte două foste republici sovietice, Georgia s-a adresat Bruxelles-ului pentru a deveni candidată imediat după începutul invaziei rusești în Ucraina anul trecut, care a reînviat amintirile neplăcute ale războiului purtat de Rusia pe teritoriul său în 2008.

În ultimele luni, însă, opoziția georgiană a acuzat guvernul că încearcă să submineze aceste eforturi și că urmează o politică pro-rusă.

Zurabișvili a criticat guvernul pentru incapacitatea sa de a realiza reformele cerute de Bruxelles, care sunt condiții pentru a acorda Georgiei statutul de candidat oficial la UE.

Liderii europeni au acordat acest statut Ucrainei și Moldovei, dar au cerut Georgiei să implementeze mai întâi reforme judiciare și electorale, să îmbunătățească libertatea presei și să reducă puterea oligarhilor.

În august și septembrie, șefa statului a vizitat Bruxelles, Paris și Berlin pentru a cere sprijin pentru eforturile sale de a-și aduce țara în UE.

Conform sondajelor de opinie, aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, consacrată în constituția Georgiei, se bucură de sprijinul a peste 80% din populația georgiană.

Un eventual eşec al Georgiei în aderarea la UE va bucura Rusia, a afirmat recent, la Tbilisi, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, îndemnând Georgia să efectueze reforme democratice.
Cu prilejul unei vizite la Tbilisi, Borrell a dat asigurări că „Georgia aparţine fără îndoială familiei europene”, subliniind în acelaşi timp că fosta republică sovietică din Caucaz nu a îndeplinit până acum decât trei din cele 12 criterii avansate de UE drept condiţie prealabilă pentru acordarea statutului de ţară candidată.
„Rusia va fi încântată dacă noi eşuăm” să integrăm Georgia în UE, a declarat Borrell, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul georgian Irakli Garibaşvili, promiţând totuşi că „UE nu va abandona Georgia”.
El a criticat, de asemenea, decizia recentă a guvernului de la Tbilisi de a relua zborurile directe spre Rusia, făcând apel la Georgia să se alinieze la politica UE – care a suspendat zborurile – faţă de Moscova.
La rândul său, Irakli Garibaşvili a dat asigurări că Tbilisi este „în întregime” alături de UE „atunci când vine vorba despre invazia rusă a Ucrainei, democraţie şi drepturile omului”. „Singura decizie politică bună ar fi să i se acorde Georgiei statutul de candidată la UE spre sfârşitul anului”, a estimat el.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Relații controversate

Relația dintre Rusia și Georgia a fost marcată de numeroase evenimente și conflicte începând cu perioada post-sovietică.

În anii ’90, Georgia a devenit independentă de Uniunea Sovietică. Însă, două regiuni, Osetia de Sud și Abhazia, au încercat să-și câștige independența și au avut sprijin din partea Rusiei. Aceste regiuni au fost scene ale conflictelor violente, iar Rusia a susținut separatismul în aceste zone, ceea ce a dus la tensiuni serioase între cele două țări.

În 2008, situația a escaladat în Războiul din Osetia de Sud. Conflictul a fost declanșat atunci când Georgia a încercat să-și consolideze controlul asupra Osetiei de Sud, iar Rusia a intervenit în sprijinul separatiștilor osetini. Această confruntare a dus la o intervenție militară rusă în Georgia și la recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei de către Rusia.

În plus, prezența militară rusă în regiunile separatiste și relațiile încordate dintre cele două țări au continuat să creeze tensiuni în regiune. Georgia își dorește să-și consolideze legăturile cu Vestul și să devină parte a NATO și UE, ceea ce a stârnit îngrijorare în Rusia.

Aceste evenimente au deteriorat semnificativ relațiile dintre cele două țări. Georgia consideră Osetia de Sud și Abhazia ca fiind părți integrale ale teritoriului său și nu recunoaște independența acestora, în timp ce Rusia continuă să susțină regiunile separatiste.

De atunci, tensiunile s-au menținut, iar relația ruso-georgiană rămâne încordată. Georgia și-a exprimat dorința de a se apropia de NATO și UE, ceea ce a provocat îngrijorare în Rusia, generând și mai multe tensiuni geopolitice și diplomatice între cele două state.

În iunie 2022, Comisia Europeană a refuzat să acorde Georgiei statutul de candidat la UE, cerând în schimb să implementeze o serie de reforme. Comisia Europeană a îndemnat Tbilisi să îndeplinească 12 condiții pentru a obține acest statut, printre care încheierea polarizării politice, progres în ceea ce privește libertatea presei, reformele judiciare și electorale, precum și „de-oligarhizarea”.

Umbra rusă

Proiectul Moscovei de a instala o bază navală în Abhazia, regiune separatistă prorusă din Georgia, intervine după pierderi militare grele suferite de Rusia în Marea Neagră, dar scoate de asemenea în evidenţă ambiţiile ruse reafirmate în această regiune.

Aslan Bjania, liderul prorus al acestei regiuni separatiste, a afirmat că marina militară rusă va dispune de un punct de ancorare permanent în districtul Oceamcire, la Marea Neagră. Kremlinul nu a comentat deocamdată asupra acestei informaţii.

Presă franceză oferă o privire de ansamblu asupra mizelor strategice şi geopolitice ale acestui anunţ surprinzător.

1. O bază în stadiu embrionar

Baza de la Oceamcire, în sudul Abhaziei, nu poate servi drept veritabilă bază operaţională. Potrivit Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), imagini prin satelit arată infrastructuri portuare „limitate” şi „o coastă înconjurătoare formată din plaje de nisip”, nepotrivite pentru construcţii.

Prin urmare, locul este „nepotrivit pentru a deveni o bază primară a Flotei ruse la Marea Neagră”, însă Moscova ar putea să-l dezvolte pentru „a utiliza portul Oceamcire drept o bază auxiliară în viitor”, precizează ISW.

Tomas Baranec, specialist în Caucaz pentru think-thank-ul slovac Strategic Analysis, confirmă că portul nu poate primi nave mari. „Ar trebui adâncit, ceea ce ar lua timp”, adaugă el.

2. Marina rusă, slăbită

Ucraina şi-a înmulţit atacurile împotriva bazelor Flotei ruse din Crimeea, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014. Kievul a revendicat distrugerea de sisteme antiaeriene, a unui şantier naval şi a două nave. La sfârşitul lui septembrie, Ucraina a lovit de asemenea puternic baza de la Sevastopol a flotei inamice.

Aceste noi lovituri amintesc de umilitoarea distrugere a crucişătorului Moskva, nava-amiral rusă din Marea Neagră, pe care ucrainenii au scufundat-o în aprilie 2022.

„Ruşii sunt foarte îngrijoraţi de aceste atacuri, în timp ce încep să-şi retragă navele din Marea Neagră spre Marea Azov. Este exact ceea ce vor ucrainenii”, nota în septembrie Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St-Andrews din Scoţia.

„Multe nave ruseşti au încasat lovituri, fie în largul mării, fie la ţărm. De aici nevoia de a le îndepărta cât mai repede posibil de Ucraina”, constată Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice.

3. Marea Neagră, supraexpusă

De la declanşarea invaziei ruse, niciunul dintre cei doi beligeranţi nu a putut utiliza în mod real Marea Neagră. În special din motive geografice. „Marea Neagră este o mare mică”, analizează fostul amiral Ausseur, subliniind întărirea sistemelor de supraveghere drept mijloace de atac dinspre uscat.

„Astăzi, în Marea Neagră nu mai există nicio navă de război ucraineană sau rusă care navighează. Pentru că ea este detectată, urmărită şi luată în vizor dacă se doreşte. Acesta este primul război în care lucrurile au ajuns în acest punct”, subliniază el.

De asemenea, aspectul strategic al zonei depăşeşte domeniul militar: pe aici Ucraina şi-a exportat vreme de aproape un an cerealele, în virtutea unui acord cu Moscova, mediat de Turcia şi ONU.

Rusia s-a retras în iulie din acest acord, denunţând piedici în faţa propriilor exporturi. De atunci, Kievul încarcă să deschidă un nou coridor, în pofida ameninţărilor ruse.

4. Capcană geopolitică

Un război scurt, dar sângeros a avut loc în 2008 între Moscova şi Tbilisi, pe fondul tensiunilor legate de aspiraţiile prooccidentale ale Georgiei. Guvernul georgian actual a calificat această viitoare bază rusă drept „încălcare flagrantă” a suveranităţii Georgiei, însă a adoptat o poziţie mai suplă faţă de Rusia în ultimul timp.

Cu această bază, Rusia ar putea lansa atacuri împotriva Ucrainei dinspre un teritoriu în mare parte georgian. Dimpotrivă, „dacă Ucraina va îndrăzni să atace teritoriul georgian, aceasta va duce în mod inevitabil la tensiuni cu Tbilisi”, notează Toma Baranec.

În afară de aceasta, Moscova, care desfăşoară deja soldaţi în Abhazia, „ar putea face presiune asupra Tbilisi, dacă Georgia îşi va manifesta din nou ambiţia de a adera la NATO”, subliniază Alex Petric, de la societatea britanică de informaţii Janes.

Georgia, mică republică din Caucaz, a pierdut deja jumătate din accesul său la mare şi riscă o blocadă a ultimelor sale două porturi. „Aceasta îi oferă Rusiei o pârghie pentru a menţine Georgia în neutralitate şi un mijloc de a-şi recâştiga un pic din influenţa pierdută în sudul Caucazului”, adaugă Petric.

Share our work