În cadrul ședinței plenare al Parlamentului Republicii Moldova din 12 decembrie, Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a prezentat o analiză de intelligence, privind fraudele electorale observate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional din toamna acestui an. Aceste concluzii vin în completarea unui raport publicat în noiembrie 2023, care semnala direcțiile de acțiune ale actorilor locali coordonați de Federația Rusă pentru subminarea proceselor democratice din Republica Moldova.
Potrivit raportului din 2023, Moscova urmărește nu doar susținerea unor candidați favorabili, ci și subminarea încrederii în procesele electorale, încercând să prezinte alegerile drept nelegitime pe baza unor presupuse disfuncționalități ale sistemului. Acest tip de narativ poate fi deja observat în discursurile promovate de anumiți actori și lideri politici. Printre cele mai răspândite mesaje regăsite în spațiul public se numără afirmații precum: „Maia Sandu este președintele diasporei!”, „Maia Sandu a pierdut alegerile pe plan național și nu reprezintă cetățenii care trăiesc în țară.”, „Referendumul a fost decis de diaspora!” sau „Rezultatele referendumului nu reflectă voința celor care locuiesc aici.”. Este de așteptat ca această strategie să fie intensificată în contextul alegerilor din 2025, având drept scop accentuarea diviziunilor și slăbirea coeziunii naționale.
Raportul din 2023 avertiza asupra riscurilor iminente care amenință procesele democratice, însă cu siguranță nimeni nu își imagina anvergura resurselor financiare și umane puse la bătaie de Kremlin pentru a-și îndeplini principalul obiectiv: schimbarea guvernării actuale cu una loială Moscovei. Succesul obținut de gruparea Șor în alegerile locale din 2023, culminând cu preluarea controlului asupra UTA Găgăuzia, a consolidat poziția lui Ilan Șor în fața Kremlinului, generând o încredere ridicată și sprijin sporit din partea acestuia.
După anunțul oficial privind organizarea referendumului legat de integrarea europeană, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) a stabilit un centru de comandă în Moscova, pentru coordonarea operațiunilor hibride împotriva Republicii Moldova. Acest centru, coordonat de Ilan Șor, a devenit nucleul strategiei, unde erau concepute planuri complexe, ce includeau finanțare, logistică, campanii de dezinformare și suport tehnic.
În Chișinău funcționa centrul de execuție, care transpunea în practică directivele primite de la Moscova. Activitățile organizate la acest nivel includeau coordonarea protestelor, gestionarea logisticii necesare și instruirea vorbitorilor pentru promovarea narativelor ruse. De aici, structura operațiunilor se ramifica în teritoriu, printr-o rețea de 119 celule regionale, fiecare având misiunea de a recruta aproximativ 1.500 de activiști per raion. Aceste celule regionale erau susținute de o bază extinsă de 1.900 de celule primare, răspândite pe întreg teritoriul țării.
La baza acestei piramide se aflau 33.000 de activiști și o rețea largă de 84.000 de simpatizanți. Structura sofisticată și dimensiunea vastă a rețelei evidențiază o organizare minuțios orchestrată, care nu ar fi putut lua naștere fără implicarea serviciilor secrete rusești.
Pentru ca această piramidă să fie operațională pe teritoriul Republicii Moldova, au fost create două platforme. Prima este blocul politic „Victorie”, care este coordonat de tehnologi politici din cadrul partidului rus de guvernare „Edinaia Rossia”. Blocul a fost conceput pentru a disemina narativele Kremlinului și pentru a acționa ca o forță politică ce pune în mișcare rețeaua.
A doua platformă, organizația non-guvernamentală EVRAZIA, reprezenta un instrument cheie al soft power-ului Kremlinului în Republica Moldova. Deși Nelli Parutenco, fosta contabilă a partidului „ȘOR”, este directorul organizației, consiliul de administrație este coordonat de Aliona Arshinova, deputat în Duma Federației Ruse. Printre obiectivele primordiale ale ONG-ului se numără: promovarea conceptului de „Lumea Rusă” pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv prin transportarea cetățenilor moldoveni la Moscova), recrutarea de persoane predispuse la acțiuni destabilizatoare și facilitarea finanțării ilegale a partidelor politice aliniate intereselor Kremlinului.
Deși accentul său era pus pe tactici soft, EVRAZIA integra și o componentă hard, orientată spre formarea unor grupuri capabile să participe la acțiuni destabilizatoare. De exemplu, în perioada 19-24 iunie, 115 tineri au fost instruiți pe un poligon din Moscova asupra procedeelor, metodelor și tehnicilor de organizare și moduri de comportament în timpul acțiunilor de protest.
Spațiul informațional online a devenit epicentrul răspândirii dezinformării, manipulării și știrilor false, fiind exploatat masiv în campaniile coordonate de rețeaua lui Ilan Șor. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au fost identificate peste 160 de canale pe Telegram, 90 de conturi active pe TikTok, 70 de grupuri și pagini pe Facebook, precum și 43 de boturi pe Vkontakte.
Pentru a spori vizibilitatea postărilor promovate de Ilan Șor pe Facebook, au fost finanțate și pagini anonime. Multe dintre acestea erau dezactivate după ce rulau publicitatea, iar în paralel erau create alte conturi noi. Între aprilie și septembrie 2024, au fost finanțate 245 de publicații pentru promovarea proiectelor politice ale lui Șor, cu un cost estimat de aproximativ 95.000 de euro. În lunile electorale, septembrie și octombrie, s-au cheltuit alți 50.000 de euro pentru intensificarea acestor activități.
Mesajele centrale promovate de această rețea vizau discreditarea parcursului european al Republicii Moldova și propagarea unor narative alarmiste. Printre acestea se regăsesc teme precum: frica de război, presupusa militarizare a țării, transformarea Republicii Moldova într-o „colonie a Occidentului” și pierderea identității, suveranității sau neutralității statului.
Directorul SIS, Alexandru Mustață, a venit cu câteva detalii privind alocările financiare rusești în procesul de compromitere a parcursului european al Republicii Moldova. Conform datelor colectate de SIS și alte instituții, doar pentru alegerile locale din 2023, Kremlinul a pompat 1 miliard de lei. În 2024, această sumă de 1 miliard de lei a fost depășită în luna aprilie. Respectiv, pentru anul curent, alocările financiare sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari.
În aceste condiții, în care Federația Rusă este dispusă să aloce sute de milioane de dolari pentru sabotarea referendumului și a alegerilor prezidențiale, este de așteptat ca aceste resurse financiare să crească exponențial în 2025, când vor avea loc alegeri parlamentare. Atât rapoartele anterioare SIS, cât și politicienii locali, au subliniat de mai multe ori că miza cea mare sunt alegerile parlamentare. Pe lângă metodele deja consacrate, precum manipularea informațională și destabilizarea economică, se anticipează utilizarea unor strategii mai rafinate și dificil de detectat.
Preşedintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,79% din voturi, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, a declarat că nu îi va susţine în turul al doilea al scrutinului prezidenţial, care va avea loc duminică, nici pe Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de guvernământ), nici pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), relatează mass-media de la Chișinău.
Supărare electorală
Într-o conferinţă de presă organizată luni de Partidul Nostru, Renato Usatîi i-a îndemnat pe cei peste 213.000 de susţinători ai săi din primul tur al scrutinului prezidenţial „să-şi asume responsabilitatea pentru votul lor” în turul al doilea, întrucât el nu va vota pentru niciunul dintre candidaţi. „Nu voi vota niciun candidat, dar în acelaşi timp vreau să menţionez faptul că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetăţenii noştri, nici cei care m-au votat pe mine şi nici cei care au votat alte partide politice”, a spus Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea la primul tur al prezidenţialelor, care s-a desfăşurat la 20 octombrie. „Fiecare cetăţean trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru votul său. Acţionaţi aşa cum consideraţi corect. Trebuie să decideţi singuri pentru cine să votaţi în turul doi”, a afirmat Usatîi, adresându-se alegătorilor săi. În conferinţa de presă susţinută online, Usatîi a afirmat că nu-l poate susţine pe fostul procuror general întrucât în spatele său se află persoane controversate precum liderul PSRM, Igor Dodon, controversatul om de afaceri Viaceslav Platon, care a fugit din Republica Moldova acum mai mulţi ani din cauza problemelor penale, Grigore Caramalac, cap al lumii interlope care propagă discursul Moscovei la Chişinău, sau fostul premier democrat Vlad Filat, condamnat în 2016 la nouă ani de închisoare pentru corupţie.
Presiuni externe
„Au încercat să facă presiuni asupra mea din Moscova şi să mă roage să mă retrag din alegeri în favoarea lui Stoianoglo. După ce am refuzat, au început să mă ameninţe cu un nou dosar penal şi condamnare în absenţă pe dosarul vechi, pe care l-au declanşat tot ei în campania prezidenţială din 2020”, a declarat el. Usatîi afirmase şi mai înainte că „a fost ameninţat de nişte persoane, membri ai unor grupări politico-criminale, care i-au cerut să renunţe la cursa prezidenţială în favoarea candidatului susţinut de PSRM, Alexandr Stoianoglo”, conform Ziarului de Gardă. În acelaşi timp, Renato Usatîi a afirmat că nu o va susţine nici pe Maia Sandu, despre care a spus că este marcată de „sindromul (Mihail) Gorbaciov” – „când eşti aplaudat în străinatate, dar eşti urât în interior”, deşi nu i-a putut reproşa decât „unele greşeli”. Usatîi a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care unii analişti de la Chişinău consideră esenţiale voturile electoratului acestuia pentru câştigarea alegerilor de către candidata proeuropeană.
Poziții similare
O poziţie similară a fost exprimată de candidatul independent Tudor Ulianovschi, care a spus că nu va sprijini niciun candidat în turul al doilea. În acelaşi timp, candidata independentă Natalia Morari, de la Partidul „Viitorul Moldovei”, fostul prim-ministru Vasile Tarlev şi candidatul Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, ex-premierul Ion Chicu, şi-au îndemnat susţinătorii să voteze împotriva Maiei Sandu sau pentru fostul procuror general, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, relatează Europa Liberă, citată de mass-media internațională. Candidata independentă Irina Vlah, fosta başcană a Găgăuziei, şi-a îndemnat şi ea susţinătorii să se prezinte în număr mare vot, dar să voteze „împotriva Maiei Sandu”. În turul al doilea se vor confrunta actuala preşedintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obţinut 42,49% din sufragii în primul tur al alegerilor, şi candidatul susţinut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a obţinut 25,95% din voturi.
Maia Sandu, îngrijorată
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a manifestat îngrijorarea faţă de viitorul ţării, în cazul în care partidele proruse ar prelua puterea de la Chişinău. Sandu a declarat, luni seară, în cadrul unei dezbateri electorale organizate de postul public de televiziune Moldova 1, că pierderea alegerilor prezidenţiale ar putea pune în pericol şi următoarele alegeri legislative, programate să aibă loc anul viitor. Ea consideră că victoria sa în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, ar presupune salvarea democraţiei. „Ca să ne gândim cu cine trebuie să facem coaliţiile, mai întâi trebuie să ne salvăm democraţia şi trebuie să salvăm democraţia astăzi, la prezidenţiale, ca să avem şansa unui vot liber şi corect la parlamentare, pentru că, dacă cei care cumpără voturile vor reuşi să preia puterea în Republica Moldova, atunci la parlamentare, la următoarele alegeri locale o să ne confruntăm cu probleme tot mai serioase de cumpărare de voturi. Acum este momentul şi aici trebuie să înţeleagă toţi cetăţenii de ce trebuie să ne mobilizăm. Şi instituţiile trebuie să înţeleagă, dar cel mai important este să înţeleagă cetăţenii că trebuie să ne mobilizăm ca să nu permitem ca voturile cumpărate să determine soarta Republicii Moldova. Noi în primul rând trebuie să ne asigurăm că o să avem alegeri libere şi independente la parlamentare, după care o să discutăm şi cetăţenii o să decidă cine vor să îi reprezinte în următorul Parlament”, a afirmat Maia Sandu.
Fără alternativă
Liderul de la Chişinău a subliniat că în momentul de faţă „nu există alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova”. „Vreau să fie foarte clar. Nu există alternativă la integrarea europeană a Republicii Moldova. Nu există alt plan. (…) Singura noastră cale de dezvoltare este calea europeană, aici unde am început să construim şi pe această cale trebuie să mergem mai departe”, a adăugat Sandu, care candidează pentru un nou mandat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate. Contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, socialistul Alexandr Stoianoglo, a refuzat să participe la dezbaterea de la Moldova 1, deşi conducerea televiziunii publice a Republicii Moldova i-a lansat invitaţia.
Cetățenii R. Moldova păstrează legături puternice cu baștina, indiferent de țara în care locuiesc în prezent. Aceste legături nu se limitează la legături familiale, economice sau culturale. Pentru numărul mare de cetățeni moldoveni care trăiesc în străinătate, votul la alegerile naționale și la referendumul din 20 octombrie 2024 este o modalitate esențială de a participa la modelarea viitorului țării lor. O prezență cât mai mare este un răspuns clar dat imensei mașini de propagandă a Federației Ruse care diabolizează orice implicare civică a cetățenilor R. Moldova din diaspora.
Moscova a încercat să împiedice implicarea diasporei R. Moldova în procesul de vot prin mai multe metode, unele directe și altele mai subtile, utilizând tactici de influență și manipulare, în special prin dezinformare și presiuni diplomatice.
Federația Rusă lansează campanii ample de dezinformare prin mass-media controlată sau aflată sub influența sa. Aceste campanii constau în răspândirea de știri false care să submineze legitimitatea procesului electoral din Republica Moldova, dar și promovarea de mesaje descurajatoare cu privire la inutilitatea votului, sugerând că rezultatele sunt deja decise sau că votul diasporei nu va schimba nimic.
Prin influențarea anumitor platforme media și canale de comunicare, Federația Rusă a limitat accesul diasporei R. Moldova din Federația Rusă ori Belarus la informații corecte și echilibrate despre referendum. Controlul informațional este un instrument folosit pentru a îngreuna informarea corectă a cetățenilor R. Moldova din Federația Rusă, dar și împotriva cetățenilor ruși care ar dori să știe mai mult despre acest referendum. Strategia Moscovei trădează o îngrijorare față de acest exercițiu democratic, care poate deveni un exemplu pentru cetățeni ruși, deci și un precedent periculos pentru controlul exercitat de Kremlin asupra propriilor cetățeni.
În diaspora moldovenească din Federația Rusă există grupuri pro-ruse care au fost influențate să desfășoare campanii de promovare a mesajelor anti-guvernamentale sau anti-europene, susținând politici și lideri moldoveni apropiați de Moscova. Aceste grupuri au încercat să reducă interesul diasporei moldovenești pentru vot și să promoveze un discurs favorabil Federației Ruse. Autoritățile de la Chișinău au prezentat dovezi cu privire la încercările serviciilor federale de spionaj de la Moscova de a deturna procesul de vot pentru diaspora originară din R. Moldova prin organizarea unor grupuri fictive de votanți.
Prin presiuni asupra guvernului de la Chișinău, cu largul concurs al forțelor pro-ruse din R. Moldova, Moscova a încercat să limiteze numărul de secții de votare deschise pentru diaspora din anumite state europene sau să influențeze deciziile administrative care afectează capacitatea diasporei de a vota.
În scurta perioadă de independență a R. Moldova, Federația Rusă a sprijinit în mod constant partidele politice de la Chișinău care au o poziție pro-rusă, folosindu-le ca vehicule pentru a descuraja diaspora de la participarea la vot. Aceste partide, prin discursuri politice, încearcă în mod activ să submineze încrederea în procesul electoral și să prezinte diaspora ca fiind înstrăinată de problemele reale ale țării.
Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de influențare a Republicii Moldova și a diasporei sale, menită să reducă impactul celor care susțin o orientare pro-europeană și reformatoare.
Cetățenii R. Moldova, care locuiesc și activează în străinătate contribuie deja la economia statului de unde au plecat, în special prin sprijinirea familiilor lor rămase acasă. Dar influența diasporei nu trebuie să se oprească aici. Prin vot, ei pot avea un cuvânt de spus în deciziile care îi afectează nu doar pe cei dragi, ci întreaga țară. Votul la viitoarele alegeri și la referendum le permite să sprijine alegerea care reflectă convingerile și preferințele lor.
Diaspora moldovenească a demonstrat deja, mai ales în ultimii 15 ani, ce rol puternic poate juca în alegerile naționale, chiar dacă câteodată doar în mod informal. La 20 octombrie 2024, ei au o nouă șansă de a face diferența și de a-și face vocea auzită. Votul la alegeri și referendumuri le permite cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate să își pună cunoștințele și capacitatea de acțiune în folosul propriei țări. După ce au trăit în străinătate, persoanele din diaspora originară din R. Moldova au văzut cu ochii lor cum arată viața în alte țări, ceea ce face ca experiența lor să fie și mai valoroasă și necesară procesului de luare a deciziei privind calea pe care ar trebui să o urmeze R. Moldova.
Deși votul din străinătate poate fi uneori o provocare – în special atunci când secțiile de votare sunt departe – investiția de timp și, câte o dată, chiar efort financiar presupus de deplasarea până la cea mai apropiată secție de votare este esențială. Fiecare vot contează. El contribuie la asigurarea faptului că viitorul R. Moldova este hotărât de voința colectivă a tuturor locuitorilor săi, atât a celor de acasă, cât și a celor din străinătate care rămân profund legați de țara lor natală.
Participarea la alegeri și referendum ajută la crearea de legături trainice între diaspora și cei rămași acasă, reconfirmând faptul că aparțin unui spațiu civic comun. Chiar și a sta împreună la coadă la secțiile de votare este o modalitate de a-și arăta solidaritatea și angajamentul față de patria lor și de a-și consolida legătura cu rădăcinile lor, în ciuda distanței.
În plus, atunci când cetățenii moldovenii din străinătate votează, îi încurajează pe alții – atât în străinătate, cât și în țară – să facă același lucru, crescând astfel participarea generală la vot. O rată de participare ridicată consolidează democrația și garantează că rezultatele alegerilor sunt corecte și reprezentative pentru voința reală a populației. Nu trebuie să uităm că diaspora este un factor electoral important pentru R. Moldova, iar sondajele de opinie nu reflectă poziția decisivă a acesteia atunci când vorbim de alegeri.
Nu în ultimul rând, participarea la alegeri și referendum este importantă pentru a face R. Moldova mai capabilă să reziste în fața activităților ostile care vizează demotivarea, dezbinarea și dezinformarea propriilor cetățeni. Votul nu numai că dă putere cetățenilor, dar și consolidează democrația în R. Moldova. Cu cât mai mulți oameni vin la vot, cu atât mai greu va fi pentru puterile ostile să eticheteze rezultatele alegerilor și ale referendumului drept nelegitime. O prezență puternică la vot, posibilă datorită diasporei originare din R. Moldova, transmite un mesaj clar de unitate, făcând mai dificilă destabilizarea țării pentru cei care încearcă să facă acest lucru.
Dreptul R. Moldova la alegeri libere și democratice este un drept, un privilegiu, câștigat cu greu, inclusiv cu arma în mână în timpul invaziei militare ruse de acum trei decenii, iar acest lucru nu trebuie uitat. Pe măsură ce se apropie 20 octombrie, cetățenii R. Moldova – atât din țară, cât și din străinătate – au o oportunitate importantă de a-și exercita acest drept și de a contribui la determinarea viitorului țării lor.
Reprezentantul regimului ilegal de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că așa-zisele autorități separatiste nu vor împiedica locuitorii din stânga Nistrului cu pașapoarte moldovenești să participe la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și la referendumul privind aderarea acesteia la Uniunea Europeană, transmite IPN.
Potențiale provocări
Krasnoselski a subliniat că este important ca „cetățenii să-și prioritizeze siguranța personală”, avertizând asupra unor potențiale provocări. De asemenea, acesta a asigurat că trecerea așa-numitei granițe nu va fi restricționată pentru cei care doresc să voteze. Pentru cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului vor fi deschise 30 de secții de votare situate în Zona de Securitate, în localități controlate de autoritățile constituționale. Deschiderea secțiilor de vot în zonele necontrolate, unde „nu există garanții de securitate a procesului și nici certitudinea lipsei interferențelor externe care ar putea influența rezultatele”, contravine normelor legale, spun reprezentanții Biroului politici reintegrare de la Chișinău.
Biroul Politici de Reintegrare anunță că 30 de secții de votare vor fi deschise pentru cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul din 20 octombrie.
Biroul Politici de Reintegrare menționează că cele 30 de secții de votare vor fi deschise în 21 de localități de pe malul drept al Nistrului și din raionul Dubăsari, destinate pentru cetățenii cu drept de vot, domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Tighina.
Pentru scrutinul din 20 octombrie 2024 au fost constituite 2 221 secții de votare. 1 957 de secții vor fi deschise în țară, 30 de secții vor fi organizate pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și 234 secții de votare – pentru cetățenii din străinătate.
Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova vor fi organizate pe data de 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu referendumul la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin aderarea țării la Uniunea Europeană.
Secții de vot
Biroul politici de reintegrare reamintește că pentru scrutinele din 20 octombrie sunt deschise 30 de secții de votare, în 21 de localități de pe malul drept al Nistrului și în raionul Dubăsari. Aici urmează să-și exercite dreptul la vot cetățenii domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender.
Adresele secțiilor de votare:
Municipiul Chișinău, secția de votare nr. 37/1, amplasată în Direcția întreprinderii de stat „Calea ferată din Moldova”, str. Vlaicu Pârcălab, 48;
Orașul Vadul lui Vodă, secția de votare nr. 37/2, amplasată în Liceul teoretic „Ștefan Vodă”, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 11;
Orașul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/3, amplasată în Primăria orașului Anenii Noi, et. I (în hol), str. A. Suvorov, 6;
Comuna Calfa, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/4, amplasată în Căminul cultural;
Satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/5, amplasată în Casa de Cultură, intrarea centrală (în hol), str. Canaș Camzin, 12;
Satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/6, amplasată în Casa de Cultură, intrarea din spate, Str. Canaș Camzin, 12;
Satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/7, amplasată în Centrul de Cultură, Tineret și Sport (teren comun cu școala primară), str. Păcii, 64;
Satul Varnița, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/8, amplasată în Liceul Teoretic Varnița (în hol);
Satul Varnița, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/9, amplasată în Centrul Comunitar Multifuncțional „Asclepio”, (în hol);
Satul Varnița, raionul Anenii Noi, secția de votare nr. 37/10, amplasată în Liceul Teoretic Varnița (în ospătărie);
Orașul Căușeni, secția de votare nr. 37/11, amplasată în Complexul sportiv, str. Mihail Eminescu, 29;
Satul Chircăiești, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/12, amplasată în Gimnaziul „Mihai Eminescu”, str. Păcii, 16;
Satul Copanca, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/13, amplasată în Primăria Copanca;
Satul Fârlădeni, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/14, amplasată în clădirea Primăriei, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 281;
Satul Hagimus, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/15, amplasată în Gimnaziul „Ioan Vodă”, blocul II, et .I , str. Ștefan cel Mare,142;
Satul Hagimus, raionul Căușeni, secția de votare nr. 37/16, amplasată în Gimnaziul „Ioan Vodă”, blocul II, et. II, str. Ștefan cel Mare, 142;
Orașul Criuleni, secția de votare nr. 37/17, amplasată în Școala de Arte din orașul Criuleni, str. 31 August;
Comuna Cocieri, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/18, amplasată în Liceul Teoretic „Vlad Ioviță”, str. Școlii, 47;
Comuna Cocieri, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/19, amplasată în Liceul Teoretic „Vlad Ioviță”, str. Școlii, 47;
Satul Coșnița, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/20, amplasată în sediul Primăriei, str. Păcii, 51;
Satul Doroţcaia, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/21, amplasată în Liceul Teoretic Doroțcaia;
Comuna Molovata Nouă, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/22, amplasată în Gimnaziul „Anatol Codru” (intrarea centrală);
Satul Ustia, raionul Dubăsari, secția de votare nr. 37/23, amplasată în Gimnaziul Ustia;
Satul Sănătăuca, raionul Florești, secția de votare nr. 37/24, amplasată în Grădinița Sănătăuca (în hol);
Satul Sănătăuca, raionul Florești, secția de votare nr. 37/25, amplasată în Oficiul stării civile Sănătăuca (în hol);
Satul Sănătăuca, raionul Florești, secția de votare nr. 37/26, amplasată în Casa de menire socioculturală Sănătăuca (în hol);
Orașul Rezina, secția de votare nr. 37/27, amplasată în Incubatorul de afaceri al Consiliului raional Rezina (sala de ședințe), str. Șciusev, 10;
Orașul Rezina, secția de votare nr. 37/28, amplasată în Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” (sala sportivă), str.1 Mai, 11/1;
Orașul Rezina, secția de votare nr. 37/29, amplasată în Palatul raional de cultură Rezina (în hol), str.27 August, 1 A;
Satul Răscăieți, raionul Ștefan Vodă, secția de votare nr. 37/30, amplasată în Gimnaziu Răscăieți (sala de sport), str. Ștefan cel Mare, 1.
Presiuni separatiste
Așa-zisele autorități de la Tiraspol cer organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană şi pe teritoriul regiunii separatiste proruse, care nu este administrat de Chişinău, „pentru a obţine opinia reală a tuturor transnistrenilor”. Conform unui comunicat transmis recent de aşa-zisul „minister de externe” de la Tiraspol, se menționează că „am aşteptat cu răbdare şi am analizat cu atenţie procesele de pregătire pentru aceste plebiscit, sperând că vocea cetăţenilor care locuiesc în Transnistria va fi de asemenea importantă. (…) Totuşi, după cum vedem, Moldova în toţi aceşti ani acţionează într-un mod standard. (…) Pe parcursul anului trecut, partea moldovenească nu a făcut nici un efort pentru a iniţia un dialog pe tema referendumului. Este evident că Chişinăul nu are nevoie de cetăţenii noştri, nu este interesată de părerea lor”.
Potrivit Tiraspolului, Chişinăul a „ignorat poziţia poporului transnistrean, fără măcar a încerca să propună deschiderea secţiilor de votare pe teritoriul Transnistriei”. „Pentru a obţine opinia reală a tuturor transnistrenilor considerăm că este foarte posibil de a organiza referendumul privind atitudinea faţă de Uniunea Europeană pe teritoriul nostru”, a comunicat aşa-zisul „minister de externe” de la Tiraspol, care susţine că ar fi posibilă desfăşurarea unei astfel de consultări populare pe baza unor „acorduri între părţi, cu participarea observatorilor, inclusiv internaţionali, şi cu dorinţa comunităţii mondiale de a ţine cont de opinia populaţiei din Transnistria”.
Precedent european
Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la UE pe 23 iunie 2022, iar în decembrie 2023 Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare. Înscrierea acestei orientări proeuropene în Constituţie ar garanta menţinerea cursului proeuropean şi ar da o pârghie suplimentară pentru reforme. Pentru ca rezultatele unui referendum să fie validate, e nevoie ca la urne să vină cel puţin o treime din persoanele înscrise pe listele de vot. Referendumul din octombrie va fi unul constituţional, la care se decid propuneri ce ţin revizuirea sau modificarea Constituţiei. Dacă mai mult de 50% din alegători se vor pronunţa în favoarea aderării la UE, aceasta direcţie de dezvoltare a ţării va fi introdusă în Constituţie. Dacă, ulterior, s-ar schimba guvernarea, aceasta nu ar putea modifica această prevedere în legea supremă din stat. Transnistria, care nu este sub controlul Chişinăului şi are o orientare pronunţat prorusă, este interesată de eşuarea acestui referendum. Deşi un referendum naţional în favoarea UE nu este o condiţie obligatorie în procesul aderării, multe state au organizat un astfel de plebiscit. Treispezece ţări membre ale UE, între care Austria, Finlanda, Polonia, Croaţia sau Letonia, au avut referendumuri pre-aderare. În unele cazuri, referendumurile au fost organizate cu mulţi ani înainte ca ţara să devină membră sau să fie demarate negocierile de aderare. În România şi Bulgaria, care au devenit membre UE în 2007, procesul de aderare a avut loc prin consens politic, fără să fie organizate consultări ale populaţiei, care sprijinea oricum masiv această direcţie.
Rata de participare la referendum se calculează în funcție de numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, și nu după numărul cetățenilor cu drept de vot din Registrul de Stat al Alegătorilor, relatează mass-media de la Chișinău. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui aspect încă în anul 2010, când a avut loc referendumul pentru modificarea Constituției în vederea alegerii directe a șefului statului. Atunci, Curtea a subliniat că o treime din cetățenii înscriși în liste trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat. Explicațiile au fost oferite de către directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan. Pentru ca referendumul din 20 octombrie să fie validat, la el trebuie să participe aproximativ 940 de mii de votanți.
Diferențe majore
Într-o conferință de presă la IPN, Igor Boțan a declarat că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, iar pe listele electorale sunt înscriși 2,7 milioane de cetățeni.
„Există o diferență de aproape jumătate de milion de cetățeni, pentru că avem în regiunea transnistreană aproape 300 de mii de cetățeni cu drept de vot, dar ei nu pot fi incluși în listele de alegători, pentru că autoritățile din Republica Moldova nu controlează acest teritoriu, respectiv nu deschid secții de votare în regiune”, a notat directorul ADEPT. Cetățenii cu drept de vot din regiunea transnistreană pot să voteze, la fel, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale. Acum 20 de ani, Curtea a subliniat că, dacă cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot nu este inclus în listele electorale de la secția de votare, autoritățile electorale sunt obligate să-l includă în listele suplimentare ca să-și exercite dreptul de vot. De aceea, cetățenii din regiunea transnistreană (circa 300 de mii), dacă vin în cele 30 de secții de votare de-a lungul râului Nistru, în ziua alegerilor, vor fi incluși în listele electorale suplimentare, precizează directorul ADEPT.
Sute de mii
„Și mai există, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 200 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au domiciliu. Respectiv, dacă nu au domiciliu, ei nu sunt incluși în listele electorale. Deci, calcul cu privire la rata de participare pornește de la cifra aproximativă de 2,7 milioane de cetățenii cu drept de vot. Din 2,7 milioane, o treime reprezintă aproximativ 940 de mii de cetățeni care ar trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat”, explică Igor Boțan. În ceea ce privește articolul 142 din Constituție, care se referă la patru subiecte distincte – suveranitatea, independența, neutralitatea și statul unitar – expertul spune că, atunci când sunt supuse referendumului, votul pozitiv trebuie să vină de la jumătate din cetățenii înscriși în listele electorale. Însă nu este cazul referendumului din 20 octombrie, când este suficient să voteze „Da” majoritatea participanților la plebiscit.
Exemplu britanic
Apartenența la UE nu înseamnă pierderea suveranității, mai relatează expertul, citat de mass-media. Igor Boțan a dat exemplul Marii Britanii, care în 1975 a organizat un referendum de ieșire din UE, însă britanicii au respins ideea.
„Atunci a pierdut, a cedat suveranitatea Marea Britanie sau nu? În 2016, Marea Britanie a hotărât iar să facă un referendum de ieșire din UE. A făcut referendum, au decis să iasă. A ieșit din UE. I-a afectat cumva suveranitatea, independența faptul că timp de aproximativ 40 de ani a fost în UE? În niciun fel. Vreau să vă spun că din 27 de țări membre ale UE, în 24 au fost modificate constituțiile, la fel ca și în cazul Republicii Moldova… În ceea ce privește suveranitatea și independența, sunt articole în constituțiile țărilor UE care spun că acestea sunt apărate și este vorba despre un efort comun al acestor state cum să-și organizeze cooperarea economică și politică de a așa natură încât să fie beneficiari toți cei care fac parte din UE, fără să-și atingă interesele legate de suveranitate și de independență. Iar dacă vreun stat decide ca Marea Britanie să se despartă – sunteți liberi să faceți acest lucru. Este adevărat că acum, două treimi din cetățenii marii Britanii regretă faptul că țara s-a despărțit de UE”, a mai spus Igor Boțan, citat de mass-media.
Acte necesare
Comisia Electorală Centrală (CEC) reamintește alegătorilor din Republica Moldova despre actele în baza cărora vor putea vota la alegerile din 20 octombrie. Astfel, în conformitate cu prevederile cadrului legal, toți cetățenii cu drept de vot, atât din țară, cât și cei de peste hotare, vor putea vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
-buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;
-buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;
-pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.
La fel, CEC-ul de la Chișinău a atenționat că alegătorii, domiciliați în una din localitățile din regiunea transnistreană, vor putea vota cu buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova și buletinul de identitate provizoriu, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a titularului în localitățile din regiunea transnistreană, inclusiv cei domiciliați în raza circumscripției electorale municipale Bender și comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni.
Informații generale
În această duminică, cetățenii R. Moldova cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele și pentru a decide în privința cursului european al țării. În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 234 peste hotare. Pragul de validare a scrutinelor este de o treime din numărul alegătorilor incluși pe liste.
Alegerile președintelui Rep. Moldova din 20 octombrie, reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Cetățenii vor alege șeful statului – garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.
Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi de la formațiunea „Partidul Nostru”, Vasile Tarlev de la Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidat independent, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și candidații independenți Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.
Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.
Prag de validare
De asemenea, pentru a fi validate alegerile prezidențiale precum, și referendumul, la votare trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.
La referendumul național, cetățenii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția R. Moldova va fi modificată și va include dezideratul integrării europene.
La referendum s-a înscris 15 partide, dintre care 13 susțin integrarea europeană, în timp ce două formațiuni sunt contra aderării la UE. Este vorba de Partidul Comuniștilor și de Partidul „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor. În același timp, cea mai importantă formațiune a opoziției parlamentare – Partidul Socialiștilor – boicotează acest exercițiu electoral.
Referendumul constituțional este organizat la inițiativa președintei Maia Sandu. Cu șapte zile înainte de alegeri, ea a făcut un îndemn la vot către cetățeni, într-un mesaj video, subliniind că „la referendum nu există turul doi, de aceea este important să mergem și să alegem din prima”.
Secții de vot
În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 306 în mun. Chișinău, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a fostei republici sovietive.
Cetățenii din diaspora vor vota în 234 de secții de vot din 37 de țări. Cele mai multe dintre ele, 60 la număr, vor fi deschise în Italia. În Germania vor fi 26, iar în Franța – 20. În Statele Unite și în România se va putea vota la câte 16 secții. În România, vor fi deschise secții de votare la București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.
În acest an, în premieră, cetățenii Rep. Moldova din șase țări: Statele Unite, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia au putut să-și exercite dreptul la vot prin corespondență.
