de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.
Arestare contestată
Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
#FreeSentsov
În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.
#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului
RIA Novosti, țintă a SBU
Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.
Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Moarte înscenată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Moștenirea-Euromaidanului-grav-afectată-de-corupția-actualei-clase-politice-de-la-Kiev
Premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie, care urmează să fie supusă la vot joi, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.
Surse guvernamentale de la Kiev au declarat că președintele Petro Poroșenko nu este sigur de faptul că noul pachet legislativ, ducând negocieri cu diferite forțe politice pentru a avea numărul necesar de voturi. Acest demers pare sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat.
Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale
Condiție obligatorie
Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, relatează agențiile mondiale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Operațiune criticată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”.
Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina
Sejur spaniol
Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care „sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est”, potrivit preşedintelui ucrainean.
Vizita liderului de la Kiev vine pe fondul recentelor acuzații lansate de serviciile secrete spaniole la adresa Kremlinului privind implicarea în susținerea mișcării secesioniste catalane.
Lista morții
Prea ucraineană a dat publicității o listă cu 47 de nume ale unor personalități din Ucraina și Rusia care se află pe teritoriul ucrainean care ar fi trebuit să fie ucise după planul organizatorului asasinatului asupra lui Arkadii Babchenko.
În listă apar mai mulți jurnaliști și analiști politici printre care Vitalii Portnikov, Matvei Gonopolski și alții, relatează presa din Ucraina. Potrivit surselor citate, Boris Gherman ar fi primit lista de la același Veaceslav Pivovarkin care ar lucra la o fundație personală a lui Valdimir Putin, iar pe când era în Ucraina era afiliat cu un om a lui Dmitrii Rogozin.
Boris Gherman a declarat mass-media că el colabora cu contraspionajul ucrainean, dar oficialii de la Kiev nu recunosc acest lucru.
Reamintim că tentativa de asasinat a lui Arkadii Babchenko a fost dejucată în seara zilei de 30 spre 31 mai 2018. Inițial s-a anunțat că jurnalistul a decedat în urma a trei împușcături în spate. Șeful SBU, Vasili Grițaka, a declarat că în spatele tentativei de asasinat a jurnalistului Arkadii Babchenko ar sta FSB, care a plătit 40 de mii de dolari, iar killerul ar fi primit 15 mii de dolari pentru asasinat.
60 în închisori
“În închisorile din Federația Rusă sunt deţinuţi ilegal mai mult de 60 de ucraineni. Printre deţinuţii politici sunt şi reprezentanți ai tătarilor crimeeni” a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko, citată de site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu li se permite de a vizita închisorile din teritoriile Ucrainei, ocupate temporar, în care sunt reţinuţi ilegal cetățeni ucraineni, printre ei fiind civili și militari.
În ajunul Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, vicepreşedintele Parlamentului ucrainean a lansat un apel la comunitatea internatională privind consolidarea eforturilor pentru a exercita presiuni maxime asupra autorităţilor ruse.
“Continuăm să luptăm cu disperare pentru eliberarea tuturor ucrainenilor și suntem permanent în contact cu rudele cetăţenilor, deţinuţi ilegal în închisorile ruse” a mai declarat Gheraşcenko. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Autostrada Mării Negre, un vis îndepărtat
Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
România, partener esențial
Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.
Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.
Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.
Isaccea, poartă a Ucrainei spre UE
Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea.
Hotărârea publicată zilele trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii.” Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare.
Infrastructura Mării Negre, o problemă stringentă
Centura Mării Negre
Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.
Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.
Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.
În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, mizează pe sprijinul omologului său german Frank-Walter Steinmeier
Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier, şi-a exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei după o întâlnire cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, marţi la Kiev, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Berlinul a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai sancţiunilor din ultimii ani pentru a face presiuni asupra Rusiei să înapoieze Ucrainei regiunea sudică Crimeea şi să pună capăt conflictului din estul Ucrainei.
Poziție germană
„Securitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei sunt aproape de inimile noastre”, a declarat Steinmeier după întâlnirea de la reşedinţa prezidenţială, Palatul Mariinski. Acordul de pace din 2015 a fost până acum singurul mod de „a progresa, pas cu pas”, a adăugat înaltul oficial german.
Cei doi lideri au discutat despre paşii Ucrainei de continuare a integrării cu Uniunea Europeana şi eforturile de a pune capăt mai multor ani de conflict între armata ucraineană şi grupurile de rebeli proruşi din estul Ucrainei.
Steinmeier a depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut, la începutul vizitei sale de două zile în capitala ucraineană. El urmează de asemenea să poarte discuţii cu prim-ministrul ucrainean, Volodîmir Groisman, şi se va întâlni cu diferiți reprezentanți ai societății civile.
Desant politic de anvergură
Vizitele pe care președintele şi ministrul de externe ai Germaniei le efectueze în Ucraina demonstrează că statul ucrainean rămâne una dintre prioritățile politicii externe germane, a declarat ambasadorul ucrainean la Berlin, Andri Melnik, menţionând că președintele german, Frank-Walter Steinmeier, va efectua o vizită în Ucraina pe 29 şi 30 mai, iar ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, va fi la Kiev între 31 mai şi 1 iunie. „Această dublă vizită a preşedintelui şi a ministrului de externe ai Germaniei, în aceeaşi săptămână, este cel mai clar semnal de susţinere a președintelui Petro Poroșenko și a eforturilor de implementare a reformelor iniţiate de conducerea și de guvernul Ucrainei. Totodată, este un un fel de cartonaș galben pentru toți cei care afirmă în mod incorect existenţa unei aşa-numite oboseli sau dezamăgiri din partea Europei și, în mod special, a Germaniei” a explicat ambasadorul ucrainean. În opinia diplomatului, un asemenea ”desant politic” din partea Berlinului are, mai presus de toate, o importanţă simbolică profundă: Ucraina este o prioritate a politicii externe a Germaniei şi ocupă un loc important în acordul de coaliție pe baza căruia s-a format noul guvernul federal.
Interese economice
Mass-media citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS menționează că Germania are de asemenea interese economice şi a dat aprobarea finală extinderii unei conducte pentru transportul gazelor naturale din Rusia direct în Germania. Lucrările de extindere a gazoductului au început în aceasta lună, autoritățile de la Berlin respingând orice acuzație, considerând că problema gazoductului este strict una comericială, fără tentă politică.
Ucraina a contestat acest proiect, considerând că subminează sancţiunile internaționale impuse Federației Ruse după anexarea Crimeei și izbucnirea confruntărilor din Donbass.
Pentru a-şi arăta sprijinul faţă de Kiev, Steinmeier s-a întâlnit cu Poroşenko luna trecută la Berlin pentru discuţii axate pe eforturile de restabilire a păcii în estul Ucrainei. Ministrul german pentru afaceri economice şi energie, Peter Altmaier, a vizitat de asemenea Ucraina în aceasta lună şi a asigurat că Germania se bazează în continuare pe Ucraina pentru transportul gazelor. (N.G.)
