de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019
Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat miercuri, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.
Potrivit cunoscutei politicianei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Promisiuni electorale
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.
Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Integrarea-europeană-a-Ucrainei-armă-electorală-la-prezidențialele-din-2019
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”.
8 în parlament
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Populistii și oligarhii împiedică punerea în aplicare a Acordului de asociere Ucraina-UE, a declarat Hugues Mingarelli, șeful Delegației UE în Ucraina, relatează Interfax-Ucraina, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum știți, există mulți oameni în Ucraina cărora nu le place acordul, care încearcă să împiedice punerea în aplicare a acestui acord. Noi îi numim populiști, oligarhi. Toți acești oameni au interese și nu doresc să modernizeze structura politică și economică a țării”, a spus diplomatul UE. Declarațiișe înaltului oficial vin pe fondul apropierii anuli electoral 2019, când în fosta republică sovietică sunt programate alegeri prezidențiale și parlamentare.
Potrivit acestuia, există ministere care sunt deschise pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere, dar există și înalți oficiali ucraineni care nu oferă sprijinul necesar. Mingarelli crede ca punerea în aplicare a acordului de asociere întâmpină probleme și în comisiile Radei Supreme a Ucrainei. La rândul lor, oficialii ucraineni consideră că sarcinile stabilite în acordul de asociere cu termen de executare în 2017 au fost îndeplinite în proporție de 41%.
Sprijin scăzut
„Ucraina se bucură de un sprijin real din partea unui număr mic de țări ale Uniunii Europene, în timp ce cele mai multe state membre ale UE nu doresc să-și strice relațiile cu Rusia din cauza Kievului”, a declarat anterior șeful Delegației UE în Ucraina, Hugues Mingarelli, în timpul unei întâlniri oficiale cu vicepremierul ucrainean Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, citat de gordonua.com. „Aş minți dacă aş spune că majoritatea statelor membre ale UE sprijină Ucraina”, a afirmat diplomatul european. Potrivit lui Mingarelli, faptul că Ucraina primeşte un sprijin nesemnificativ din partea partenerilor europeni „se datorează unei imagini false care există în Europa despre Ucraina”.
Imagine îngrozitoare
„Acest lucru se datorează faptului că imaginea țării dumneavoastră în UE este îngrozitoare și foarte puțină lume din Occident știe ce înseamnă, de fapt, Ucraina. Foarte puţină lume ştie că Ucraina este o țară mare, cu 40 de milioane de locuitori, care produce rachete, sateliți și motoare de avioane, are cel mai bun pământ din Europa, un potenţial turistic fantastic și resursă umană dispusă să lucreze pentru 200 de dolari pe lună. Dacă mai mulți oameni din Europa ar cunoaşte toate aceste lucruri, nu am nicio îndoială că aţi avea mai mulţi prieteni”, a declarat reprezentantul UE la Kiev.
Mingarelli a adăugat că de fiecare dată când în Europa se discută despre problemele ucrainene, este luat în calcul aspectul negativ, cum ar fi corupția, Cernobylul, războiul şi prostituția. „Nu veți vedea discuții despre unul dintre multele aspecte pozitive ale acestei țări. Prin urmare, comunicarea este o mare problemă”, a subliniat Mingarelli.
Hugues Mingarelli, dezamăgit de lipsa de reforme în Ucraina
Ucraina, în afara UE
Ambasadorul Hugh Mingarelli a declarat anterior că pentru Ucraina la moment actual nu există nicio perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. „Turcia este una dintre țări care a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană(…)În prezent pentru Ucraina nu există nicio perspectivă de aderare la spațiul comunitar”, a declarat șeful Delegației UE în Ucraina în timpul unei mese rotunde cu tematica: „Alegerea europeană a Ucrainei după Revoluția demnității: Oportunități și provocări”.
Potrivit lui Mingarelli, Acordul de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană este menit să consolideze integrarea politică și economică a țării noastre. „Este o mare dezamăgire pentru partenerii noștri ucrainene deoarece ei și-ar fi dorit ca Ucraina să aibă o perspectivă de aderare la UE, însă dintr‑unul sau mai multe motive, Uniunea Europeană nu poate oferi aceasta țării dvs.”, a spus ambasadorul, citat de mass-media de la Kiev.
10 mii de morți pentru acord cu UE
În plus, Mingarelli și-a exprimat convingerea că Ucraina lupta pentru alegerea ei europeană. „Responsabilitatea noastră comună este punerea în aplicare a acordului de asociere”, a subliniat el. „Ar fi fost scandalos dacă nu erați complet loiali punerii în aplicare a acordului, pentru ca cel puțin 10.000 de persoane au fost ucise pentru acest acord. Noi nu suntem în condițiile în care o țara își asuma obligații juridice și are ceva de îndeplinit, în Ucraina nu este așa, în Ucraina avem o situație speciala, în care continua războiul”, a adăugat Mingarelli.
„Mi se pare că în această țară (Ucraina – n.r.) are loc un război tocmai din cauza acestei alegeri europene, ceea ce politic este mai important pentru mine decât orice alte obligații juridice asumate de Ucraina la semnarea acestui acord”, a mai spus ambasadorul. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție
Parlamentul Ucrainei a adoptat, cu votul a 315 deputați, Legea privind Înalta Curte Anticorupție, stabilind bazele organizatorice ale noii instanțe anticorupție din fosta republică sovietică, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform pachetului legislativ adoptat, Înalta Curte Anticorupție va fi o instanță de judecată care se va ocupa de dosarele penale ce țin de cazurile de corupție. Acest demers părea sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat, pe fondul conflictului hibrid cu Federația Rusă.
Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție
Presiuni externe
Adoptarea acestei legi s-a făcut în urma unor presiuni extrem de mari din partea statelor occidentale și a instituțiilor financiare internaționale, precum FMI și Banca Mondială, care au amenințat cu suspendarea tuturor formelor de asistență financiară. La rândul său, premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.
Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale
Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional, fiind în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Noul pachet legislativ stabilește că nou tribunal anticorupție este o înaltă instanță specializată permanentă în sistemul judiciar din Ucraina. Jurisdicția acestei instanțe se extinde pe întreg teritoriul Ucrainei.
Noua instanță va examina cazurile în care prejudiciul cauzat este de cel puțin 500 de ori mai mare decât salariul minim pe economie din Ucraina.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el.
„Prin crearea Curții se va reînnoi încrederea în interiorul țării, la fel și încrederea internațională”, a mai spus șeful executivului de la Kiev. „Ne-am pomenit în fața opțiunii: sau alegem dezvoltarea în continuare, sau, dacă decizia nu va fi luată, va urma destabilizarea”, a accentuat Volodymyr Groisman înaintea votării.
Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare
Ploaie de amendamente
Rada Supremă a adoptat proiectul de lege respectiv, în prima lectură, la ședința din 1 martie 2018. Pentru cea de a doua lectură deputații au propus 1974 de amendamente, o parte a mass-media speculând asupra faptului că deputații au încercat să blocheze adoptarea de către Radă a pachetului legislativ.
Parlamentul de la Kiev a stabilit competențele acestei curți, bazate pe Codul Penal al Ucrainei și Codul de Procedură Penală, fiind asigurată și continuitatea politică în raport cu Biroul Național Anticorupție din Ucraina. Anterior, interesele politice au dus la blocarea oricărei anchete mai importante lansate de acest Birou.
„Sistemul judiciar anticorupţie trebuie instituţionalizat ca o ramură separată (…). Autorităţile ucrainene îşi menţin angajamentul de a înfiinţa în Ucraina o Înalta Curte Anticorupţie, aşa cum prevede Legea privind sistemul judiciar şi statutul judecătorilor”, preciza MAE de la Kiev. (N.G.)
de Razvan Iorga | iun. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele ucrainean Petro Poroșenko îl întâmpina, la Kiev, pe premierul R. Moldova, Pavel Filip
Punctele de control comune la frontiera comună sunt doar cele mai recente semne ale unui parteneriat în creștere între Ucraina și Republica Moldova, ambele țări aliindu-se pentru a rezista ambițiilor Rusiei în regiune, scrie portalul Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, într-o amplă analiză privind relațiile tot mai aproapiate dintre Ucraina și R. Moldova.
De la securitate la politică și economie, Ucraina și Moldova cooperează mai intens acum decât în orice moment de la căderea Uniunii Sovietice, deoarece ambele țări se simt din ce în ce mai amenințate de vecinul lor uriaș, agresiv, au declarat oficialii și experții pentru BIRN.
Relațiile bilaterale și mai ales securitatea au fost aprofundate pe 25 mai. În acea zi, Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege – promulgată la 12 aprilie de către președintele Petro Poroșenko în prezența premierului moldovean Pavel Filip în Kiev – care reglementa stabilirea controlului comun a la încă două puncte de frontieră.
Cele două noi puncte vor fi stabilite pe segmentul central transnistrean al căii ferate Novosavitsko-Kuchurgan și de-a lungul autostrăzii Goianul Nou-Platonovo. De asemenea, legea prevede crearea în viitor a încă 10 noi puncte de control comune Moldova-Ucraina.
„Controalele comune [de frontieră] ne permit să schimbăm mai rapid informațiile și să implementăm noi tehnologii de operare, cum ar fi un nou sistem informatic comun. Toate aceste acțiuni reduc timpul necesar pentru îndeplinirea formalităților necesare pentru trecerea frontierei de stat „, a declarat pentru BIRN șeful adjunct al Poliției de Frontieră a Moldovei, Valentin Fiodorov.
Există 67 de puncte de control între Moldova și Ucraina. În șase funcționau deja controalele comune, iar din 25 mai controalele comune au început la încă două.
Fiodorov a adăugat că, în ceea ce privește Moldova, dacă Ucraina este de acord, toate cele 67 de treceri ar putea fi operate în comun.
„Pentru moment, există o problemă cu logistica, infrastructura și, nu în ultimul rând, cu personalul necesar”, a adăugat el.
În afară de controalele comune în mai multe puncte de trecere a frontierei, Moldova și Ucraina au demarat și îmbunătățirea legăturilor de transport aerian și terestru.
La 23 mai, cele două state au mai semnat un document de liberalizare a transportului aerian și al vehiculelor între cele două țări, care nu vor mai necesita autorizații pentru transportul internațional. Acest lucru va avea în special un impact asupra transporturilor de tranzit din Moldova, din care aproximativ 80% trec prin Ucraina.
După semnarea acestui acord, ambele guverne au anunțat, de asemenea, planurile de a atrage noi companii aeriene care să opereze pe rute între cele două țări și de a reduce prețul biletelor pentru zborurile dintre Kiev și Chișinău.
Îngrijorările comune îi apropie pe vecini
Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina s-au aprofundat, mai ales în domeniul securității și politic, încă de la izbucnirea conflictului din Ucraina, când Rusia a anexat Crimeea în 2014.
Aceasta a fost apoi urmat de un conflict cu secesioniștii pro-ruși din estul Ucrainei, precum și de tensiunile tot mai mari din regiunea separatistă a Transnistriei, care este de asemenea loială Moscovei.
Rusia desfășoară în continuare circa 1500 de militari ai Armatei sovietice a 14-a, numită în prezent Grupul operativ al trupelor ruse, OGRT, în Transnistria. În ultimii patru ani, a mutat, de asemenea, mii de soldați în Crimeea.
Preocupate de sprijinul Rusiei pentru Transnistria și de faptul că militanții pro-ruși și mercenarii din estul și sudul Ucrainei ar putea provoca noi violențe și demersuri separatiste, Moldova și Ucraina au simțit nevoia de a-și coordona mai bine agendele politice și de securitate pentru a bloca progresele rusești.
Acest parteneriat a fost reiterat în cadrul celui de-al 11-lea Forum de Securitate desfășurat la 12 aprilie la Kiev.
Premierul moldovean Filip a subliniat că Moldova continuă să sprijine eforturile Ucrainei de a face față crizei din est și de a rezolva problema Crimeei prin mijloace politice și diplomatice, pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei.
„Prezentele militare străine constituie un obstacol serios în calea soluționării pașnice a conflictelor, deoarece ele contribuie la menținerea conflictului, încurajând forțele distructive să persevereze în promovarea planurilor lor secesioniste”, a spus Filip la Kiev.
Moscova insistă că prezența sa în regiune este concepută doar pentru a menține pacea.
Parteneriatul moldo-ucrainean se stabilește în principal prin activitatea celor două guverne, în ciuda opoziției ocazionale și a tensiunilor provocate de președintele pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon, care acționează și vorbește de multe ori în favoarea Rusiei.
Nadija Afanasieva, șefa Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Institutului pentru Politică Internațională din Ucraina, UIIP, un think-tank din Kiev, a declarat pentru BIRN că alegerea lui Dodon a provocat confuzie la Kiev.
„Pe de o parte, Moldova a susținut ucrainenii la protestele pro-occidentale la Euromaidan. Pe de altă parte, alegerea unui lider pro-rus din Republica Moldova în 2016 a provocat o atitudine total inversă față de relațiile bilaterale cu Ucraina „, a spus ea.
Ea a adăugat că președinții Ucrainei și Moldovei nu s-au întâlnit din 2016, de la alegerea lui Dodon în decembrie acel an.
„În același timp, greu putem număra întâlnirile președintelui Republicii Moldova cu liderul Rusiei [Vladimir Putin]”, a adăugat expert ucraineancă. Declarația lui Dodon cum că peninsula Crimeea era o parte legitimă a Rusiei a închis toate ușile pentru el în Kiev, a remarcat ea.
Interesul comun în combaterea contrabandei transnistrene
Episoadele militare din Crimeea și din Donbas au determinat Moldova și Ucraina să realizeze că au interesre commune și în blocarea activităților de contrabandă din Transnistria în porturile ucrainene de la Marea Neagră, cum ar fi Odessa și Ilychevsk [Chornomorsk din 2016].
„Au fost interzise afacerile pe care transnistrenii le-au creat și crescut în zona portuară a Ilicevsk-ului, al doilea cel mai important port din regiune după Odesa – ceea ce a redus semnificativ capacitatea regiunii separatiste de a se autofinanța”, a declarat Igor Munteanu, director al ONG-ului IDIS „Viitorul” din Chișinău.
Deși Ucraina nu a fost interesată de conflictul transnistrean în ultimele două decenii, a realizat acum că regiunea separatistă reprezintă o amenințare pentru propria regiune a Odesei.
Eforturile ucrainene de combatere a activităților de contrabandă care implică Transnistria au fost susținute de alte măsuri, inclusiv controalele comune la frontiere, cu patrulele vamale și poliție din Ucraina și Republica Moldova.
Această acțiune a provocat iritare atât la Moscova, cât și la Tiraspol, ambele acuzând Ucraina și Moldova de lansarea unei „blocade economice” asupra Transnistriei.
Fiodorov respinge aceste plângeri. „Nu există o blocadă economică [a Transnistriei]. Oferim servicii cetățenilor și companiilor care sunt mulțumiți de prezența noastră, deoarece își pot economisi timpul și banii cu proceduri de vămuire. Cooperarea este foarte bună „, a declarat el pentru BIRN.
El a remarcat, de asemenea, că înăsprirea controlului comun al frontierelor a redus contrabanda, imigrația ilegală și alte infracțiuni transfrontaliere.
Cooperarea este sporită și de preocupările comune privind recrutarea mercenarilor, precum și despre operațiunile serviciilor de informații rusești din regiune.
Serviciul de Securitate și Informații din Moldova, SIS, și omologul său ucrainean, SBU, au raportat identificarea și reținerea a zeci de mercenari din Moldova care luptă în estul Ucrainei, precum și a zeci de cetățeni ruși sau ucraineni arestați pentru spionaj.
În iulie 2016, Veaceslav Platon, personaj care a spălat banii mafiei rusești prin intermediul unui circuit bancar în Moldova, a fost arestat în Kiev de către SBU și expulzat în Moldova.
Un presupus complot împotriva vieții șefului partidului de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a fost de asemenea dejucat de SIS împreună cu SBU în aprilie 2017. SBU a acuzat serviciile secrete ale Rusiei de orchestrarea presupusei lovituri, deși nu au prezentat nici o dovadă care să susțină acuzele.
Relațiile mai strânse aduc și avantaje economice
Activitatea agresivă a Rusiei în regiune, care a adus Moldova și Ucraina mai aproape, a creat beneficii economice pentru ambele țări.
Afacerile din ambele state au profitat de embargoul comercial împotriva Rusiei, precum și de o mai mare prezență și sprijin din partea UE. Moldova a semnat un acord de asociere cu UE în iunie 2014, care a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Cetățenii moldoveni nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa. De asemenea, la 1 septembrie 2017, a intrat în vigoare un acord de asociere Ucraina-Uniunea Europeană.
Cele mai recente cifre prezentate de Biroul Național de Statistică din Moldova, pentru primele trei luni ale anului 2018, arată că Moldova a exportat 67% din bunurile sale pe piețele UE, generând 678 milioane dolari americani, din ianuarie până în martie. Aproximativ 24% din aceste exporturi au fost efectuate în România.
Exporturile Ucrainei către UE au crescut puternic cu 45,8% în aceeași perioadă a anului 2018; UE este acum cel mai mare partener comercial al Ucrainei.
Moldova și Ucraina vizează și creșterea comerțului bilateral.
„Cifra de afaceri din Ucraina și Moldova în anul 2017 a crescut la 884 milioane de dolari”, a menționat premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, după întâlnirea cu omologul său moldovean Filip, la Kiev, în aprilie, adăugând că acest schimb ar putea ajunge în viitorul apropiat la un miliard de dolari.
Unii experți rămân sceptici când vine vorba de oportunitățile comerciale bilaterale pentru Moldova.
„La nivelul relațiilor economice bilaterale, Moldova pierde în raport cu Ucraina. Ucraina are o agricultură foarte bine organizată și o gestionare mult mai bună, în timp ce agricultura moldovenească este fragmentată și prost pregătită „, a declarat pentru BIRN Igor Munteanu.
Magazinele din Chișinău sunt umplute cu alimente ucrainene, în timp ce mărfurile din Moldova sunt mai puțin prezente în magazinele din Kiev, a spus Munteanu, adăugând că mulți producători moldoveni doresc ca statul să implementeze măsuri protecționiste.
„Moldova nu a apărat întotdeauna în mod adecvat interesele micilor producători, care se simt dezavantajați de marii monopolisti pe piața ucraineană. Aceasta este o problemă „, a adăugat Munteanu.
El a subliniat, de asemenea, îngrijorarea Moldovei cu privire la planurile Ucrainei de a construi hidrocentrale pe Nistru, care ar putea deteriora ecosistemul acestui râu – principala sursă de apă potabilă atât pentru Moldova, cât și pentru regiunea Odessa.
Cu toate acestea, Munteanu a subliniat că cele două țări au nevoie de acest parteneriat strategic datorită intereselor lor comune în regiune.
De aceeași părere, expertul ucrainean Nadija Afanasieva a declarat pentru BIRN că noul format al Parteneriatului Estic Plus, propus recent de UE, ar putea stimula cooperarea între trei țări – Moldova, Ucraina și Georgia.
„Securitatea și problemele militare nu pot să unească aceste țări; în același timp, aspirațiile lor comune față de UE ar putea juca un rol mai important și ar putea construi relații de bună vecinătate „, a conchis ea.
Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
foto credit: BIRN
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-construirea-unei-infrastucturi-eficiente
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a publicat un tweet în care face publică intenția statului ucrainean de a construi un pod peste Dunăre, relatează mass-media din Ucraina, preluată de agențiile de la București. Conform surselor citate, anunțul a fost făcut la 1 iunie 2018 cu ocazia ceremoniei dării în exploatare a unui pod pe autostrada Odesa-Reni (pod la Dunăre). Podul construit în perioada 2016-2018, are o lungime de 152,36 metri şi a costat 112 milioane de hrivne (aproximativ 4 milioane de dolari).
Strategie pe termen lung
Petro Poroșenko a mai precizat că autoritățile ucrainiene încă nu s-au decis asupra locului de amplasare: „Noi începem să lucrăm la documentația necesară și să ne punem de acord cu partenerii noștri români”, a declarat președintele ucrainean.
Mass-media menționează că în timpul vizitei lui Poroşenko în regiunea Odesa (luna octombtie 2017), liderul de la Kiev a anunţat că Ucraina are în plan construcţia unui pod peste Dunăre pentru a facilita comerţul cu statele UE, dar şi a stimula dezvoltarea regiunii Odesa. Oficialii ucraineni duc negocieri cu România şi Bulgaria, ţări ce ar fi interesate în realizarea obiectivului, urmând să participe și financiar la realizarea proiectului.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Autostradă Odessa-Varna
Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat anterior preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
România, partener esențial
Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.
Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.
Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.
Ucraina vrea să relanseze activitatea economică în zona Dunării ucrainene, considerată printre cele mai sărace din fosta republică sovietică
Isaccea, poartă a Ucrainei spre UE
Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea.
Hotărârea publicată săptămânile trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii.” Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare.
Centura Mării Negre
Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.
Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.
Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.
În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)
