Președintele ucrainean Petro Poroșenko îl întâmpina, la Kiev, pe premierul R. Moldova, Pavel Filip

Punctele de control comune la frontiera comună sunt doar cele mai recente semne ale unui parteneriat în creștere între Ucraina și Republica Moldova, ambele țări aliindu-se pentru a rezista ambițiilor Rusiei în regiune, scrie portalul Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, într-o amplă analiză privind relațiile tot mai aproapiate dintre Ucraina și R. Moldova.

De la securitate la politică și economie, Ucraina și Moldova cooperează mai intens acum decât în ​​orice moment de la căderea Uniunii Sovietice, deoarece ambele țări se simt din ce în ce mai amenințate de vecinul lor uriaș, agresiv, au declarat oficialii și experții pentru BIRN.

Relațiile bilaterale și mai ales securitatea au fost aprofundate pe 25 mai. În acea zi, Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege – promulgată la 12 aprilie de către președintele Petro Poroșenko în prezența premierului moldovean Pavel Filip în Kiev – care reglementa stabilirea controlului comun a la încă două puncte de frontieră.

Cele două noi puncte vor fi stabilite pe segmentul central transnistrean al căii ferate Novosavitsko-Kuchurgan și de-a lungul autostrăzii Goianul Nou-Platonovo. De asemenea, legea prevede crearea în viitor a încă 10 noi puncte de control comune Moldova-Ucraina.

„Controalele comune [de frontieră] ne permit să schimbăm mai rapid informațiile și să implementăm noi tehnologii de operare, cum ar fi un nou sistem informatic comun. Toate aceste acțiuni reduc timpul necesar pentru îndeplinirea formalităților necesare pentru trecerea frontierei de stat „, a declarat pentru BIRN șeful adjunct al Poliției de Frontieră a Moldovei, Valentin Fiodorov.

Există 67 de puncte de control între Moldova și Ucraina. În șase funcționau deja controalele comune, iar din 25 mai controalele comune au început la încă două.

Fiodorov a adăugat că, în ceea ce privește Moldova, dacă Ucraina este de acord, toate cele 67 de treceri ar putea fi operate în comun.

„Pentru moment, există o problemă cu logistica, infrastructura și, nu în ultimul rând, cu personalul necesar”, a adăugat el.

În afară de controalele comune în mai multe puncte de trecere a frontierei, Moldova și Ucraina au demarat și îmbunătățirea legăturilor de transport aerian și terestru.

La 23 mai, cele două state au mai semnat un document de liberalizare a transportului aerian și al vehiculelor între cele două țări, care nu vor mai necesita autorizații pentru transportul internațional. Acest lucru va avea în special un impact asupra transporturilor de tranzit din Moldova, din care aproximativ 80% trec prin Ucraina.

După semnarea acestui acord, ambele guverne au anunțat, de asemenea, planurile de a atrage noi companii aeriene care să opereze pe rute între cele două țări și de a reduce prețul biletelor pentru zborurile dintre Kiev și Chișinău.

Îngrijorările comune îi apropie pe vecini

Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina s-au aprofundat, mai ales în domeniul securității și politic, încă de la izbucnirea conflictului din Ucraina, când Rusia a anexat Crimeea în 2014.

Aceasta a fost apoi urmat de un conflict cu secesioniștii pro-ruși din estul Ucrainei, precum și de tensiunile tot mai mari din regiunea separatistă a Transnistriei, care este de asemenea loială Moscovei.

Rusia desfășoară în continuare circa 1500 de militari ai Armatei sovietice a 14-a, numită în prezent Grupul operativ al trupelor ruse, OGRT, în Transnistria. În ultimii patru ani, a mutat, de asemenea, mii de soldați în Crimeea.

Preocupate de sprijinul Rusiei pentru Transnistria și de faptul că militanții pro-ruși și mercenarii din estul și sudul Ucrainei ar putea provoca noi violențe și demersuri separatiste, Moldova și Ucraina au simțit nevoia de a-și coordona mai bine agendele politice și de securitate pentru a bloca progresele rusești.

Acest parteneriat a fost reiterat în cadrul celui de-al 11-lea Forum de Securitate desfășurat la 12 aprilie la Kiev.

Premierul moldovean Filip a subliniat că Moldova continuă să sprijine eforturile Ucrainei de a face față crizei din est și de a rezolva problema Crimeei prin mijloace politice și diplomatice, pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei.

„Prezentele militare străine constituie un obstacol serios în calea soluționării pașnice a conflictelor, deoarece ele contribuie la menținerea conflictului, încurajând forțele distructive să persevereze în promovarea planurilor lor secesioniste”, a spus Filip la Kiev.

Moscova insistă că prezența sa în regiune este concepută doar pentru a menține pacea.

Parteneriatul moldo-ucrainean se stabilește în principal prin activitatea celor două guverne, în ciuda opoziției ocazionale și a tensiunilor provocate de președintele pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon, care acționează și vorbește de multe ori în favoarea Rusiei.

Nadija Afanasieva, șefa Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Institutului pentru Politică Internațională din Ucraina, UIIP, un think-tank din Kiev, a declarat pentru BIRN că alegerea lui Dodon a provocat confuzie la Kiev.

„Pe de o parte, Moldova a susținut ucrainenii la protestele pro-occidentale la Euromaidan. Pe de altă parte, alegerea unui lider pro-rus din Republica Moldova în 2016 a provocat o atitudine total inversă față de relațiile bilaterale cu Ucraina „, a spus ea.

Ea a adăugat că președinții Ucrainei și Moldovei nu s-au întâlnit din 2016, de la alegerea lui Dodon în decembrie acel an.

„În același timp, greu putem număra întâlnirile președintelui Republicii Moldova cu liderul Rusiei [Vladimir Putin]”, a adăugat expert ucraineancă. Declarația lui Dodon cum că peninsula Crimeea era o parte legitimă a Rusiei a închis toate ușile pentru el în Kiev, a remarcat ea.

Interesul comun în combaterea contrabandei transnistrene

Episoadele militare din Crimeea și din Donbas au determinat Moldova și Ucraina să realizeze că au interesre commune și în blocarea activităților de contrabandă din Transnistria în porturile ucrainene de la Marea Neagră, cum ar fi Odessa și Ilychevsk [Chornomorsk din 2016].

„Au fost interzise afacerile pe care transnistrenii le-au creat și crescut în zona portuară a Ilicevsk-ului, al doilea cel mai important port din regiune după Odesa – ceea ce a redus semnificativ capacitatea regiunii separatiste de a se autofinanța”, a declarat Igor Munteanu, director al ONG-ului IDIS „Viitorul” din Chișinău.

Deși Ucraina nu a fost interesată de conflictul transnistrean în ultimele două decenii, a realizat acum că regiunea separatistă reprezintă o amenințare pentru propria regiune a Odesei.

Eforturile ucrainene de combatere a activităților de contrabandă care implică Transnistria au fost susținute de alte măsuri, inclusiv controalele comune la frontiere, cu patrulele vamale și poliție din Ucraina și Republica Moldova.

Această acțiune a provocat iritare atât la Moscova, cât și la Tiraspol, ambele acuzând Ucraina și Moldova de lansarea unei „blocade economice” asupra Transnistriei.

Fiodorov respinge aceste plângeri. „Nu există o blocadă economică [a Transnistriei]. Oferim servicii cetățenilor și companiilor care sunt mulțumiți de prezența noastră, deoarece își pot economisi timpul și banii cu proceduri de vămuire. Cooperarea este foarte bună „, a declarat el pentru BIRN.

El a remarcat, de asemenea, că înăsprirea controlului comun al frontierelor a redus contrabanda, imigrația ilegală și alte infracțiuni transfrontaliere.

Cooperarea este sporită și de preocupările comune privind recrutarea mercenarilor, precum și despre operațiunile serviciilor de informații rusești din regiune.

Serviciul de Securitate și Informații din Moldova, SIS, și omologul său ucrainean, SBU, au raportat identificarea și reținerea a zeci de mercenari din Moldova care luptă în estul Ucrainei, precum și a zeci de cetățeni ruși sau ucraineni arestați pentru spionaj.

În iulie 2016, Veaceslav Platon, personaj care a spălat banii mafiei rusești prin intermediul unui circuit bancar în Moldova, a fost arestat în Kiev de către SBU și expulzat în Moldova.

Un presupus complot împotriva vieții șefului partidului de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a fost de asemenea dejucat de SIS împreună cu SBU în aprilie 2017. SBU a acuzat serviciile secrete ale Rusiei de orchestrarea presupusei lovituri, deși nu au prezentat nici o dovadă care să susțină acuzele.

Relațiile mai strânse aduc și avantaje economice

Activitatea agresivă a Rusiei în regiune, care a adus Moldova și Ucraina mai aproape, a creat beneficii economice pentru ambele țări.

Afacerile din ambele state au profitat de embargoul comercial împotriva Rusiei, precum și de o mai mare prezență și sprijin din partea UE. Moldova a semnat un acord de asociere cu UE în iunie 2014, care a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. Cetățenii moldoveni nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa. De asemenea, la 1 septembrie 2017, a intrat în vigoare un acord de asociere Ucraina-Uniunea Europeană.

Cele mai recente cifre prezentate de Biroul Național de Statistică din Moldova, pentru primele trei luni ale anului 2018, arată că Moldova a exportat 67% din bunurile sale pe piețele UE, generând 678 milioane dolari americani, din ianuarie până în martie. Aproximativ 24% din aceste exporturi au fost efectuate în România.

Exporturile Ucrainei către UE au crescut puternic cu 45,8% în aceeași perioadă a anului 2018; UE este acum cel mai mare partener comercial al Ucrainei.

Moldova și Ucraina vizează și creșterea comerțului bilateral.

„Cifra de afaceri din Ucraina și Moldova în anul 2017 a crescut la 884 milioane de dolari”, a menționat premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, după întâlnirea cu omologul său moldovean Filip, la Kiev, în aprilie, adăugând că acest schimb ar putea ajunge în viitorul apropiat la un miliard de dolari.

Unii experți rămân sceptici când vine vorba de oportunitățile comerciale bilaterale pentru Moldova.

„La nivelul relațiilor economice bilaterale, Moldova pierde în raport cu Ucraina. Ucraina are o agricultură foarte bine organizată și o gestionare mult mai bună, în timp ce agricultura moldovenească este fragmentată și prost pregătită „, a declarat pentru BIRN Igor Munteanu.

Magazinele din Chișinău sunt umplute cu alimente ucrainene, în timp ce mărfurile din Moldova sunt mai puțin prezente în magazinele din Kiev, a spus Munteanu, adăugând că mulți producători moldoveni doresc ca statul să implementeze măsuri protecționiste.

„Moldova nu a apărat întotdeauna în mod adecvat interesele micilor producători, care se simt dezavantajați de marii monopolisti pe piața ucraineană. Aceasta este o problemă „, a adăugat Munteanu.

El a subliniat, de asemenea, îngrijorarea Moldovei cu privire la planurile Ucrainei de a construi hidrocentrale pe Nistru, care ar putea deteriora ecosistemul acestui râu – principala sursă de apă potabilă atât pentru Moldova, cât și pentru regiunea Odessa.

Cu toate acestea, Munteanu a subliniat că cele două țări au nevoie de acest parteneriat strategic datorită intereselor lor comune în regiune.

De aceeași părere, expertul ucrainean Nadija Afanasieva a declarat pentru BIRN că noul format al Parteneriatului Estic Plus, propus recent de UE, ar putea stimula cooperarea între trei țări – Moldova, Ucraina și Georgia.

„Securitatea și problemele militare nu pot să unească aceste țări; în același timp, aspirațiile lor comune față de UE ar putea juca un rol mai important și ar putea construi relații de bună vecinătate „, a conchis ea.

Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

foto credit: BIRN