de Razvan Iorga | oct. 31, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova, alaturi de alte trei tari din cadrul Parteneriatul Estic, trebuie sa primeasca invitatia de a adera la UE, scrie expertul in relatii internationale, din Germania, Andreas Umland pe portalul Georgia Online. „Bruxelles ar trebui sa invete lectia din succesele sale, obtinute in noile state membre ale UE, si sa ofere perspectiva unei viitoare integrari in Uniunea Europeana, pentru patru din cele sase tari care fac parte din Parteneriatului Estic, si anume Ucraina, Moldova, Georgia si Armenia”, a declarat expertul german. Toate cele sase tari incluse in Parteneriatul Estic, intr-un fel sau altul sunt parte a Europei. Cu toate acestea, nici uneia dintre ele nu i-a fost oferita perspectiva oficiala de aderare la UE, considera autorul articolului. Potrivit acestuia, „doar unele tari, din cauza numarului de populatie si a dimensiunilor mici, cum ar fi Republica Moldova si Georgia, mizeaza pe faptul ca UE ar putea sa le integreze rapid si fara prea mult efort, mai ales ca in ultimul timp se observa un anumit progres in pregatirea pentru semnarea Acordului de Asociere”. El a mai criticat faptul UE nu sprijina indeajuns tenditele democratice din Parteneriatul Estic „Continuând sa refuze oferta unei perspective posibile de aderare viitorilor sai parteneri estici, UE actioneaza impotriva intereselor cetatenilor europeni, dar si impotriva aspiratiilor vitale ale ucrainenilor, moldovenilor, georgienilor si armenilor. Bruxelles, din oarecare motive, nu foloseste posibilitatea relativ simpla si „ne”-scumpa de a sprijini tendintele democratice in tarile din Parteneriatul estic. Astfel, UE are o parte din responsabilitate pentru faptul ca aceste tari se afla inca in conditii socio-economice deplorabile si regimuri politice hibride”, mai scrie expertul german.
de Razvan Iorga | oct. 29, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In contextul in care Serbia nu face pasi importanti pentru recunoasterea drepturilor romanilor timoceni si nu ofera acestora dreptul la educatie si cultura in limba materna, seful diplomatiei romane Titus Corlatean si-a exprimat luni convingerea ca noul statut al Serbiei in relatia cu UE, de tara candidata, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru indeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv in ceea ce priveste situatia minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei. Aceste declaratii au fost facute de catre Corlatean in cadrul unei intrevederi cu Stefan Füle, Comisarul european pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate, in contextul vizitei pe care comisarul european o efectueaza in Romania. Discutia a pus in evidenta faptul ca aceste aspecte vor fi urmarite in continuare in procesul de aderare, ca parte integranta a criteriilor politice de la Copenhaga, atat in plan european, cat si la nivel bilateral.
Situatia ameliorata in Albania
Ministrul roman al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele inregistrate de Albania in implementarea reformelor necesare continuarii parcursului sau european, reiterand atentia prioritara pe care autoritatile romane o acorda, in dialogul bilateral cu Albania, inregistrarii unor evolutii pozitive privind situatia minoritatii aromane. „De asemenea, cei doi oficiali au trecut in revista evolutiile recente din vecinatatea estica a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia si Ucraina, precum si progresele realizate de statele partenere in implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic pana la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). in cadrul discutiilor, Titus Corlatean a reiterat sprijinul ferm acordat de tara noastra statelor din vecinatatea estica in avansarea procesului de asociere politica si integrare economica”, precizeaza MAE in cadrul unui comunicat.
Lobby pentru Republica Moldova
In acest context, cei doi oficiali au evidentiat avansul important al Republicii Moldova in negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova si a Acordului Cuprinzator de Comert Liber, precum si in cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. seful diplomatiei romane a adresat multumiri comisarului european Stefan Fule si Comisiei Europene pentru sustinerea constanta acordata consolidarii relatiei dintre Uniunea Europeana si Chisinau, exprimandu-si speranta ca Republicii Moldova i se va asigura o perspectiva europeana clara in viitorul apropiat, mai precizeaza MAE. Comisarul european pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate a reafirmat ca, in actualul context european, marcat de provocarile de ordin economic, este esentiala adancirea procesului de integrare a Uniunii, in paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodata, inaltul oficial european a reiterat necesitatea continuarii progreselor in indeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidentiind faptul ca Republica Moldova reprezinta, din acest punct de vedere, o poveste de succes.
de Anatol Terzi | sept. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comisia Europeană a aprobat marţi un nou pachet de sprijin pentru Parteneriatul Estic al UE în valoare de circa 23 de milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru ameliorarea securităţii, stimularea comerţului şi creşterea mobilităţii pentru cei care trăiesc în regiune prin implementarea unor reguli de management al frontierelor şi adoptarea celor mai bune practici la frontierele armeano-georgiană şi ucraineano-belarusă. În cadrul iniţiativei privind Managementul Integrat al Frontierelor din cadrul Parteneriatului Estic, proiectul va asigura, în plus, instruire, echipament, infrastructură şi consiliere, contribuind astfel la reducerea corupţiei, a contrabandei şi a traficului de persoane în regiune, se menţionează într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Eficientizarea frontierelor nu ajută numai la creşterea securităţii, ci contribuie şi la dezvoltarea comerţului şi crearea de locuri de muncă. Sunt încântat că, datorită acestui nou pachet de sprijin, furnizăm pentru milioane de persoane din ţările Parteneriatului Estic mai multe oportunităţi pentru a munci şi pentru a circula mai uşor”, a declarat comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle. Noul pachet financiar va sprijini activităţi multilaterale în cadrul Parteneriatului Estic, prin organizarea de întâlniri şi seminare prin platforme ale programului şi ale Forumului societăţii civile.
Alte iniţiative regionale din cadrul Parteneriatului Estic, precum Dimensiunea Nordică – la care participă UE, Norvegia, Islanda şi Rusia – şi Sinergia Mării Negre (forum al ţărilor riverane Mării Negre) vor beneficia şi ele de sprijinul UE. Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 pentru a susţine reforma durabilă în ţările est-europene, în dorinţa de a accelera asocierea lor politică şi integrarea lor economică în Uniunea Europeană. Ţările membre ale Parteneriatului Estic sunt Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
de Razvan Iorga | mai 16, 2012 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Romania va ajuta prin experienta si expertiza statele care sunt incluse in Parteneriatul Estic, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre. Potrivit unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) declaratia ministrului delegat pentru Administratie a fost facuta la deschiderea lucrarilor seminarului international „Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica”. „tara noastra si-a manifestat disponibilitatea si determinarea de a contribui activ la realizarea actiunilor cuprinse in Planul de actiuni 2012-2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice, din cadrul Platformei Democratie, buna guvernare si stabilitate. Putem disemina, catre statele membre ale Parteneriatului Estic, experienta acumulata pe parcursul procesului de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana”, a declarat ministrul Victor Paul Dobre, citat in comunicatul MAI. Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina Potrivit documentului citat, la evenimentul de miercuri au mai participat, printre altii, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu, si vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Cristian Roman. Vicepresedintele ANFP a spus, la randul sau, ca institutia pe care o reprezinta a tratat cu maxima seriozitate rolul pe care il are in cadrul Parteneriatului Estic. Potrivit MAI, seminarul international „Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica” face parte din Planul de actiuni 2012 – 2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice din cadrul Platformei „Democratie, buna guvernare si stabilitate” a Parteneriatului Estic.
de Razvan Iorga | nov. 15, 2011 | Caucaz, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa vizita din Ucraina, seful diplomatiei romane Teodor Baconschi va zbura maine la Erevan, in Armenia, acolo unde are prevazuta o intrevedere cu omologul sau armean, Eduard Nalbandian, precizeaza MAE intr-un comunicat. De asemenea, Baconschi va fi primit si de catre Catolicosul Tuturor Armenilor, Karekin al II-lea. In cadrul discutiilor, Baconschi si Nalbandian vor analiza stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale, cu accent pe consolidarea dialogului politic, precum si intensificarea cooperarii economice si in plan cultural-educational, inclusiv pornind de la valoarea adaugata pe care o reprezinta minoritatea istorica a armenilor din Romania. Agenda convorbirilor mai cuprinde realizarea unui schimb de opinii asupra evolutiilor regionale, precum si privind perspectivele apropierii Armeniei de UE, pe care Romania le sustine, fiind dispusa sa impartaseasca experienta proprie in procesul pregatirii pentru aderare, arata un comunicat MAE. Armenia face parte din Parteneriatul Estic, pe care UE il propune unor foste republici sovietice din vecinatatea sa pentru a le apropia de valorile europene. In martie, la Bucuresti, a avut loc o reuniune a Comisiei armeano-romane pentru cooperare comerciala si economica, stiintifica si tehnica. Romania si Armenia s-au aratat interesate de unele proiecte comune in domeniile transporturilor si comunicatiilor.
Tensiuni bilaterale
Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan, precum si recunoasterea genocidului armean au generat, de-a lungul timpul timpului, momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania. Astfel, unele declaratii facute de presedintele Traian Basescu, in timpul unei vizite facute in primavara acestui an la Baku, in capitala Azerbaidjanului, au deranjat Armenia, care a acuzat ca vin in contradictie cu pozitia comunitatii internationale. Cu toate acestea, legaturi economice leaga Romania mult mai tare de Azerbaidjan prin prisma intereselor legate de securitatea energetica. In Romania, armenii constituie o comunitate etnica veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți in toate regiunile Romaniei. in prezent, comunitatea numara doar cateva mii de membri, dar are reprezentare in Parlament.
