de Anatol Terzi | nov. 11, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic, care a devenit membră a spaţiului european de cercetare. Odată cu asocierea la Programul-Cadru 7 al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2012, Republica Moldova va beneficia de potenţialul ştiinţific european pentru rezolvarea problemelor interne, a declarat, Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului, la Conferinţa Naţională „Cercetarea şi inovarea în parteneriat cu mediul de afaceri”. La rândul său, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei a subliniat că Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2020 prevede implementarea cercetărilor ştiinţifice autohtone în economie. Totodată, de la începutul anului curent, a început elaborarea Strategiei Naţionale a Economiei Inovaţionale. Potrivit sursei citate, în R. Moldova vor fi create nouă parcuri industriale, unde vor fi implementate rezultatele cercetărilor ştiinţifice autohtone. Au fost deja elaborate studii de fezabilitate ale acestor parcuri. Joi, cu ocazia Zilei Internaţionale a Ştiinţei, Academia de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova a organizat Conferinţa Naţională ştiinţifico-practică cu genericul „Cercetarea şi inovarea în parteneriat cu mediul de afaceri”. Evenimentul a întrunit savanţi, cercetători, experţi notorii din diverse domenii de cercetare ştiinţifică, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară, miza întrunirii fiind de a identifica şi a pune în aplicare mecanisme coerente, clare, conexiuni, menite să contribuie la impulsionarea proceselor de transfer tehnologic, materializarea ideilor, comercializarea tehnologiilor şi dispozitivelor elaborate, toate acestea având finalitate creşterea economică a R. Moldova, crearea locurilor de muncă, asigurarea bunăstării sociale. Programul de lucru a inclus şapte secţiuni: Agricultura; Mecanizarea agriculturii; Energie regenerabilă; Electronica şi ingineria materialelor; Managementul deşeurilor; Tehnologii informaţionale; Substanţe chimice şi materiale noi, care acoperă o gama largă de domenii de importanţă majoră pentru Republica Moldova, scopul fiind de a crea punţi de legătură între mediului academic şi cel de afaceri.
de Vitalie Goncearov | oct. 4, 2011 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Premierul francez Francois Fillon saboteaza extinderea UE
Premierul francez Francois Fillon a dat o lovitură, vineri, speranţelor Ucrainei şi Georgiei de aderare la Uniunea Europeană (UE), apreciind că nu este momentul să se ofere o asemenea perspectivă celor două ţări, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic, la Varşovia, relatează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Le înţeleg aşteptarea (cu privire la aderare), dar ar fi contraproductiv să lansăm acum dezbaterea asupra formei finale a legăturilor” pe care ar trebui să le ia relaţiile între Ucraina, Georgia, pe de o parte, şi UE pe de altă parte, a declarat Fillon, citat de un membru din anturajul său.
Premierul a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei reuniuni a Parteneriatului Estic, un forum creat în 2009 la iniţiativa Poloniei şi Suediei, din care fac parte liderii celor 27 de ţări membre UE şi cei din şase foste republici sovietice din Europa de Est (Ucraina, Belarus şi Republica Moldova) şi din Caucazul de Sud (Georgia, Armenia şi Azerbaidjan).
Aspiratii europene
În timp ce Polonia, alte ţări din Europa de Est membre ale UE şi Marea Britanie văd în acest Parteneriat un prim pas către o aderare a acestor ţări la blocul european şi nu o formulă de înlocuire, această părere este departe de a fi unanimă. Franţa în special, dar şi Germania, sunt foarte reticente la ideea extinderii frontierelor UE mai ales la Ucraina.
În aceste condiţii, declaraţia finală a summit-ului de la Varşovia se limitează să „recunoască aspiraţiile europene” ale celor şase state foste sovietice, deşi Polonia doreşte să li se ofere o „perspectivă europeană”, la fel ca ţărilor din fosta Iugoslavie. Dar în Europa se resimte o „oboseală” cu privire la extindere. În Vest domină sentimentul că ţări ca Bulgaria şi România au aderat prea devreme, în 2007. Bucureştiul şi Sofia tocmai şi-au văzut refuzată aderarea la spaţiul fără frontiere Schengen, controalele lor vamale fiind considerate insuficiente.
de Anatol Terzi | oct. 3, 2011 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană propune Belarusului mai multe miliarde de euro în schimbul eliberării deţinuţilor politici din închisori, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, în finalul summit-ului Parteneriatului Estic, ce s-a desfăşurat la Varşovia. Potrivit agenţiei Itar-Tass, premierul polonez a expus în aceeaşi conferinţă de presă o serie de idei privind modernizarea şi democratizarea Republicii Belarus. Partea europeană este dispusă să ofere credite şi burse în valoare de 9 miliarde de euro, precum şi mecanisme pentru stabilizarea rublei din Belarus, de asemenea şi simplificarea regimului de vize pentru cetăţenii ei, potrivit premierului polonez. „Vom transmite autorităţilor de la Minsk că principala noastră condiţie este o amnistiere absolută a tuturor deţinuţilor politici, angajarea de negocieri cu opoziţia, desfăşurarea unor alegeri parlamentare care să respecte standardele OSCE”, a subliniat Donald Tusk. „UE pledează pentru schimbări democratice în Belarus”, a afirmat la rîndul său preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. „Dar, nu putem coopera cu Minskul în lipsa aspiraţiilor spre democraţie, respectării drepturilor omului, eliberării opozanţilor politici şi a unui dialog între autorităţi şi opoziţie”, a subliniat el. Belarusul nu a participat la summit-ul Parteneriatului Estic, care a reunit UE şi şase ţări din spaţiul fostei URSS, după cum a anunţat preşedinţia poloneză a UE. Cu toate acestea, Republica Belarus îşi va menţine participarea în programul Parteneriatul Estic, a declarat luni ministrul de externe al ţării, Serghei Martînov, citat de Moldpres. „Nu am participat la summit, însă vom rămîne în Parteneriatul Estic”, a spus oficialul belarus. Potrivit lui Martînov, în opinia puterii de la Minsk acest program are mai multe neajunsuri. „Programul nu conţine lucruri reale şi concrete. Noi insistăm asupra unui conţinut practic concret. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de alte ţări”, a declarat ministrul belarus al afacerilor externe. Totodată, Serghei Martînov este de părere că, „în pofida criticii, Parteneriatul Estic este un program util”, deoarece în cadrul lui sînt discutate asemenea teme importante precum cooperarea dintre structurile vamale, lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice, a traficului de carne vie şi de droguri, precum şi cooperarea ţărilor din Europa în domeniul energeticii.
de Razvan Iorga | sept. 29, 2011 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderii UE se reunesc joi si vineri la Varsovia la summitul Parteneriatului Estic intr-un moment in care atentia Uniunii este indreptata cu precadere spre criza economica, dar si spre tarile din nordul Africii si Orientul Mijlociu, dupa „primavara araba”. Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE in mai 2009, la Praga, la initiativa Poloniei si Suediei, se adreseaza unui numar de sase tari din Europa de Est si din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estica a Uniunii pentru Mediterana, proiect sustinut de Franta, si vizeaza in special consolidarea relatiilor economice si politice dintre Europa si foste republici sovietice. Polonia, care detine presedintia UE, si-a anuntat dorinta de a oferi tarilor incluse in acest program o perspectiva de aderare la UE si de eliminare, cu unele conditii, a vizelor de intrare in spatiul european. De altfel, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a anuntat inca de la inceputul saptamanii ca Varsovia are in vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu Ucraina pana la sfarsitul acestui an, o declaratie in acest sens urmand sa fie adoptata la reuniunea din Polonia.
Probleme de pe agenda
Mai multe aspecte din cele sase tari ale Partenriatul vor fi discutate zilele acestea la Varsovia. Republica Moldova, unde angajamentul proeuropean al guvernului este accentuat in ultimii doi ani, este trasa inapoi de blocajul institutional si politici privind alegerea presedintelui. intre timp, UE se arata ingrijorata si de situatia din Ucraina, unde fostul premier Iulia Timosenko a fost arestata si este judecata pentru ca si-a depasit prerogativele de premier in 2009 autorizand, fara aprobarea guvernului, semnarea unor contracte privind importul de gaz rusesc la un pret considerat in prezent prea mare pentru Kiev. Procesul a fost criticat vehement de comunitatea internationala si de UE, care considera ca procesul fostului premier ucrainean este motivat politic. In Georgia, opozitia acuza comportamentul din ce in ce mai autocratic al presedintelui prooccidental Mihail Saakasvili, devenit, dupa razboiul cu Rusia din august 2008, un interlocutor mai putin curtat ca inainte de Occident. In consecinta, progresul lent in ceea ce priveste reformele economice si politice din tarile incluse in Parteneriatul Estic le ofera celor sase foste republici sovietice perspective reduse de aderare la UE.
de Razvan Iorga | sept. 13, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European a inceput ieri dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Marii Negre, intocmit de europarlamentarul roman Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Marii Negre, cu ajutorul careia Bruxellesul spera sa-si consolideze pozitiile in regiune, potrivit Agerpres. Acest lucru irita Moscova, care vede in respectiva strategie o incercare de a-i leza interesele, cu atat mai mult cu cat liderii de la Bruxelles prefera sa discute aceste probleme cu tari din ”Parteneriatul Estic”, din care Federatia Rusa nu face parte, noteaza cotidianul rus Kommersant. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate in timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicola din Marea Neagra. in Uniunea Europeana se desfasoara in prezent reforma ”politicii comune in domeniul pisciculturii” /common fisheries policy (CFP)/, care prevede includerea Marii Negre in CFP.
Obiectiv strategic
in ianuarie, la Bruxelles a fost adoptata Strategia UE pentru regiunea Marii Negre, in care Marea Neagra, o mare ”importanta din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamata ”partial mare europeana interna si geografic preponderent interna”. De asemenea, in document se vorbeste despre necesitatea de propagare a actualelor practici si norme legislative din UE asupra regiunii Marii Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere in aplicare a acestei prevederi, subliniaza Kommersant. Raportul descrie numeroasele probleme ale Marii Negre: ecologice /poluarea, saracirea florei si faunei marine, penuria de studii stiintifice ”adecvate”/, economice /braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse tari/ si legislative /contradictiile dintre legislatiile tarilor din regiune/. Documentul atentioneaza asupra ”cooperarii slab dezvoltate iar uneori total absente dintre tarile de la Marea Neagra”, in domeniul piscicol si alte domenii. Se propune ca aceste probleme sa fie solutionate prin adaptarea legilor tarilor de la Marea Neagra, inclusiv ale Rusiei, la normele UE si crearea unui organism consultativ care sa monitorizeze indeplinirea acestora. tarile care ar urma sa coordoneze aceasta activitate ar trebui sa fie, in opinia UE, Romania si Bulgaria, precizeaza cotidianul rus.
Iritarea Moscovei
Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.
Parghiile Rusiei
Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatala la Marea Neagra ramane Organizatia pentru Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN), din care fac parte 12 tari din regiune, iar UE detine statutul de observator. Din partea OCEMN, in care rolul de lider este asumat de Rusia si Turcia, catre UE s-au facut auzite de nenumarate ori propuneri privind o mai stransa cooperare. insa, noteaza Kommersant, pana acum nu exista un raspuns clar de la Bruxelles. ”Cei de la Bruxelles motiveaza lipsa unui raspuns prin faptul ca UE ar trebui, intai de toate, ca-si reglementeze unele probleme juridice cu Federatia Rusa, in speta problema privind participarea ei la Carta energetica europeana”, explica directoarea Centrului pentru studierea tarilor de la Marea Mediterana si Marea Neagra din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, Alla Iazakova. ”in realitate, UE pur si simplu in convine sa aiba de-a face nu cu Rusia, ci cu tari mai mici ale ”Parteneriatului Estic”, pe care le poate influenta”, adauga experta.
Parteneriat anti-rusesc
Urmatorul summit al ”Parteneriatului Estic”, din care fac parte Azerbaidjan, Armenia, Belarus (statutul de membru a fost temporar suspendat), Georgia, Republica Moldova si Ucraina, se va desfasura in 30 septembrie, la Varsovia. Dezvoltarea cooperarii de la Marea Neagra va fi una dintre problemele aflate pe ordinea de zi a summitului. insa, potrivit unor documente WikiLeaks, programul summitului ar fi orientat spre slabirea influentei rusesti in spatiul postsovietic, subliniaza Kommersant. ”Suntem deschisi unei cooperari cu UE, insa doar pe principii de egalitate. De altfel, noi am propus de multe ori o asemenea cooperare, insa UE prefera sa functioneze singura, fara sa se puna de acord cu nimeni si fara a exploata potentialul OCEMN, care a acumulat o experienta gigantica in cele mai diverse probleme care tin de dezvoltarea regiunii”, declara presedintele Comitetului national al Rusiei pentru cooperarea economica de la Marea Neagra, Viktor Arhipov. ”in domeniul pisciculturii, Rusia are o multime de proiecte si propuneri de perspectiva, insa ei (cei din UE) nu vor sa ne asculte si iau niste decizii neintemeiate”, a mai spus Arhipov, citat de Kommersant.
Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic, care a devenit membră a spaţiului european de cercetare. Odată cu asocierea la Programul-Cadru 7 al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2012, Republica Moldova va beneficia de potenţialul ştiinţific european pentru rezolvarea problemelor interne, a declarat, Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului, la Conferinţa Naţională „Cercetarea şi inovarea în parteneriat cu mediul de afaceri”. La rândul său, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei a subliniat că Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă 2020 prevede implementarea cercetărilor ştiinţifice autohtone în economie. Totodată, de la începutul anului curent, a început elaborarea Strategiei Naţionale a Economiei Inovaţionale. Potrivit sursei citate, în R. Moldova vor fi create nouă parcuri industriale, unde vor fi implementate rezultatele cercetărilor ştiinţifice autohtone. Au fost deja elaborate studii de fezabilitate ale acestor parcuri. Joi, cu ocazia Zilei Internaţionale a Ştiinţei, Academia de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova a organizat Conferinţa Naţională ştiinţifico-practică cu genericul „Cercetarea şi inovarea în parteneriat cu mediul de afaceri”. Evenimentul a întrunit savanţi, cercetători, experţi notorii din diverse domenii de cercetare ştiinţifică, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară, miza întrunirii fiind de a identifica şi a pune în aplicare mecanisme coerente, clare, conexiuni, menite să contribuie la impulsionarea proceselor de transfer tehnologic, materializarea ideilor, comercializarea tehnologiilor şi dispozitivelor elaborate, toate acestea având finalitate creşterea economică a R. Moldova, crearea locurilor de muncă, asigurarea bunăstării sociale. Programul de lucru a inclus şapte secţiuni: Agricultura; Mecanizarea agriculturii; Energie regenerabilă; Electronica şi ingineria materialelor; Managementul deşeurilor; Tehnologii informaţionale; Substanţe chimice şi materiale noi, care acoperă o gama largă de domenii de importanţă majoră pentru Republica Moldova, scopul fiind de a crea punţi de legătură între mediului academic şi cel de afaceri.
Uniunea Europeană propune Belarusului mai multe miliarde de euro în schimbul eliberării deţinuţilor politici din închisori, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, în finalul summit-ului Parteneriatului Estic, ce s-a desfăşurat la Varşovia. Potrivit agenţiei Itar-Tass, premierul polonez a expus în aceeaşi conferinţă de presă o serie de idei privind modernizarea şi democratizarea Republicii Belarus. Partea europeană este dispusă să ofere credite şi burse în valoare de 9 miliarde de euro, precum şi mecanisme pentru stabilizarea rublei din Belarus, de asemenea şi simplificarea regimului de vize pentru cetăţenii ei, potrivit premierului polonez. „Vom transmite autorităţilor de la Minsk că principala noastră condiţie este o amnistiere absolută a tuturor deţinuţilor politici, angajarea de negocieri cu opoziţia, desfăşurarea unor alegeri parlamentare care să respecte standardele OSCE”, a subliniat Donald Tusk. „UE pledează pentru schimbări democratice în Belarus”, a afirmat la rîndul său preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. „Dar, nu putem coopera cu Minskul în lipsa aspiraţiilor spre democraţie, respectării drepturilor omului, eliberării opozanţilor politici şi a unui dialog între autorităţi şi opoziţie”, a subliniat el. Belarusul nu a participat la summit-ul Parteneriatului Estic, care a reunit UE şi şase ţări din spaţiul fostei URSS, după cum a anunţat preşedinţia poloneză a UE. Cu toate acestea, Republica Belarus îşi va menţine participarea în programul Parteneriatul Estic, a declarat luni ministrul de externe al ţării, Serghei Martînov, citat de Moldpres. „Nu am participat la summit, însă vom rămîne în Parteneriatul Estic”, a spus oficialul belarus. Potrivit lui Martînov, în opinia puterii de la Minsk acest program are mai multe neajunsuri. „Programul nu conţine lucruri reale şi concrete. Noi insistăm asupra unui conţinut practic concret. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de alte ţări”, a declarat ministrul belarus al afacerilor externe. Totodată, Serghei Martînov este de părere că, „în pofida criticii, Parteneriatul Estic este un program util”, deoarece în cadrul lui sînt discutate asemenea teme importante precum cooperarea dintre structurile vamale, lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice, a traficului de carne vie şi de droguri, precum şi cooperarea ţărilor din Europa în domeniul energeticii.
Liderii UE se reunesc joi si vineri la Varsovia la summitul Parteneriatului Estic intr-un moment in care atentia Uniunii este indreptata cu precadere spre criza economica, dar si spre tarile din nordul Africii si Orientul Mijlociu, dupa „primavara araba”. Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE in mai 2009, la Praga, la initiativa Poloniei si Suediei, se adreseaza unui numar de sase tari din Europa de Est si din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estica a Uniunii pentru Mediterana, proiect sustinut de Franta, si vizeaza in special consolidarea relatiilor economice si politice dintre Europa si foste republici sovietice. Polonia, care detine presedintia UE, si-a anuntat dorinta de a oferi tarilor incluse in acest program o perspectiva de aderare la UE si de eliminare, cu unele conditii, a vizelor de intrare in spatiul european. De altfel, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a anuntat inca de la inceputul saptamanii ca Varsovia are in vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu Ucraina pana la sfarsitul acestui an, o declaratie in acest sens urmand sa fie adoptata la reuniunea din Polonia.
