de Anatol Terzi | oct. 15, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a pledat la finele săptămânii trecute pentru reformarea Consiliului de Securitate al ONU pentru a pune capăt blocajelor în ceea ce priveşte criza siriană.
Oficialul turc a apreciat că lipsa de reacţie a Consiliului, din cauza dreptului de veto folosit de Rusia şi China, încurajează regimul sirian să continue crimele. „Consiliul de Securitate al ONU nu a intervenit în tragedia umanitară care se petrece în Siria de 20 de luni, în ciuda tuturor eforturilor noastre”, a declarat Erdogan într-o intervenţie pe care a avut-o la un forum la Istanbul. „Există o atitudine care încurajează şi îi dă undă verde preşedintelui sirian Bashar al Assad să ucidă zeci şi sute de oameni în fiecare zi”, a avertizat el.
În opinia şefului executivului de la Ankara, Consiliul de Securitate cade în aceleaşi greşeli care au permis în anii 90 ai secolului trecut masacrele din Balcani în timpul războaielor de dezintegrare ale fostei Iugoslavii. „Ce trist este că ONU este la fel de neputincioasă cum a fost şi acum 20 de ani când a fost martora masacrelor a sute de mii de oameni în Balcani, Bosnia şi Srebrenica”, a spus Erdogan. Din acest motiv, premierul turc a solicitat reformarea Consiliului de Securitate pentru a evita ca „lumea să fie la mila acestor cinci membri” permanenţi ai organismului ONU, format din SUA, China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia.
de Anatol Terzi | oct. 9, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Emisarul special al ONU şi al Ligii Arabe în Siria, Lakhdar Brahimi, este aşteptat într-o vizită în Turcia, în contextul tensiunilor produse recent la graniţa siriano-turcă, a anunţat luni o sursă oficială de la Ankara.
Lakhdar Brahimi va începe un turneu regional, în contextul eforturilor internaţionale vizând soluţionarea paşnică a conflictului din Siria, a indicat sursa citată, care a optat pentru anonimat. Data exactă a vizitei fostului diplomat algerian la Ankara nu a fost deocamdată stabilită, dar vizita va avea loc înaintea sosirii în Turcia a preşedintelui rus Vladimir Putin, la sfârşitul acestei luni. În ultimele şase zile, la graniţa dintre Turcia şi Siria s-au produs frecvente schimburi de focuri, ceea ce a generat temeri privind transformarea crizei din Siria, declanşată acum aproape 19 luni, într-un conflict regional.
De asemenea, Damascul a denunţat vehement luni o propunere turcă privind înlocuirea preşedintelui Bashar al-Assad cu actualul vicepreşedinte Faruk al-Sharaa şi demararea unei perioade de tranziţie. Ceea ce a declarat ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu „reflectă o flagrantă tensiune politică şi diplomatică”, a apreciat ministrul informaţiei sirian Omran al-Zohbi, într-o declaraţie difuzată de postul public de televiziune. „Nu mai suntem pe vremea Imperiului Otoman! Sfătuiesc executivul turc să renunţe (la putere) în favoarea unor personalităţi recunoscute de poporul turc”. Această politică „diminuează puterea Turciei” pe scena internaţională, a continuat oficialitatea siriană.
Într-o emisiune televizată, şeful diplomaţiei turce a propus sâmbătă seara înlocuirea preşedintelui Bashar al-Assad, devenit acum aproape 19 luni ţintă a unei ample revolte sociale, cu vicepreşedintele Faruk al-Sharaa, în scopul opririi vărsării de sânge în Siria. „Faruk al-Sharaa este o personalitate raţională şi conştientă, care nu a participat la masacrele din Siria. Nimeni altul nu cunoaşte mai bine sistemul” social în ţara arabă, a explicat ministrul turc pentru postul public de televiziune.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Blindate ale armatei turce au fost văzute înaintând vineri dimineaţă spre graniţa cu Siria, după ce parlamentul de la Ankara a votat în ajun o rezoluţie ce autorizează guvernul să desfăşoare operaţiuni militare în Siria, ca reacţie la tirurile siriene, relatează canalele media locale.
Mandatul este prevăzut pentru un an şi vizează strict protejarea frontierelor ţării. „Tot ceea ce intenţionăm este pacea şi securitatea în regiunea noastră „, a afirmat premierul Recep Tayyip Erdogan, subliniind că Turcia „nu intenţionează să declanşeze un război cu Siria”. „Nu avem în intenţie să declanşăm un război pentru că am văzut cu toţii consecinţele confruntărilor din Irak şi Afganistan. În acelaşi timp, Ankara este suficient de puternică pentru a-şi apăra cetăţenii şi graniţele. Nu recomand nimănui să testeze hotărârea noastră în această privinţă”, a mai spus primul ministru turc.
Scuzele Siriei nu au mulţumit joi Turcia, unde pe străzi au ieşit sute de oameni care au cerut oprirea violenţelor atât în interiorul Siriei, cât şiîn afara ei. Pentru a dispersa manifestanţii, poliţia turcă a fost nevoită să recurgă la gaze lacrimogene. Tiruri cu mortiere dinspre Siria au făcut cinci morţi şi 11 răniţi miercuri la Akcakale, un sat turc în apropierea frontierei siriene unde au loc lupte între armata loială regimului de la Damasc şi rebelii sirieni.
Siria vrea relaţii bune cu Turcia
„Siria nu caută escaladarea cu niciunul dintre vecinii săi, inclusiv Turcia”, a declarat joi ambasadorul sirian la ONU Bashar Jaafari. „Guvernul sirian are un interes crucial să menţină relaţii de bună vecinătate cu Turcia”, a declarat presei ambasadorul. „În caz de incident de frontieră între cele două state, guvernele trebuie să acţioneze mod înţelept şi raţional”, a adăugat el.
El însă a făcut apel la Turcia „să coopereze pentru controlul frontierei” comune, pentru a împiedica „infiltrarea de grupuri armate”, acuzând unele dintre aceste grupuri că au comis atentate în Siria.
Riposta turcă de joi dimineaţă în direcţia poziţiilor siriene de cealaltă parte a frontierei „a rănit doi responsabili militari sirieni”, a precizat ambasadorul. El a confirmat că guvernul sirian a prezentat „cele mai sincere condoleanţe” Ankarei pentru tirurile de obuze ce au ucis miercuri civili turci şi că a deschis o „anchetă serioasă asupra sursei” acestor tiruri.
Dar, întrebat cu privire la eventuale scuze siriene, el s-a limitat să răspundă că „ancheta încă nu s-a terminat”. Ambasadorul a anunţat că a predat preşedintelui Consiliului de Securitate pentru luna octombrie, ambasadorul Guatemalei Gert Rosenthal, o scrisoare ce explică poziţia siriană, precum şi o altă scrisoare solicitând Consiliului să condamne atentatele de la Alep.
Consiliul de Securitate al ONU condamnă acţiunile Siriei
Consiliul de Securitate al ONU „a condamnat în termenii cei mai fermi tirurile de obuze trase de forţele siriene” asupra unui sat turc ce au făcut cinci morţi miercuri, într-o declaraţie adoptată joi.
Cele 15 ţări membre ale Consiliului „cer ca astfel de violări ale legilor internaţionale să înceteze imediat şi să nu se mai repete”, adaugă textul. Ele „cer guvernului sirian să respecte pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi” şi „cheamă la reţinere”.
Întrebat cu privire la acest punct, ambasadorul Guatemalei Gert Rosenthal care prezidează Consiliul în octombrie, a precizat că este o cerere „adresată ambelor” ţări. „Acest incident ilustrează impactul grav al crizei din Siria asupra securităţii vecinilor săi şi asupra stabilităţii şi păcii în regiune”, conchide textul.
de Anatol Terzi | oct. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să ia măsuri contra Siriei pentru a o constrânge să oprească acţiunile agresive şi să respecte suveranitatea ţărilor vecine.
Solicitarea guvernului de la Ankara intervine în contextul în care miercuri seara obuze lansate dinspre teritoriul sirian au explodat în Turcia, omorând cinci persoane, într-un atac atribuit de presa turcă forţelor guvernamentale de la Damasc.”Turcia cere Consiliului de Securitate să ia măsurile necesare pentru a pune capăt actelor de agresiune şi pentru a asigura respectarea de către Siria a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi securităţii Turciei”, scrie ambasadorul turc la ONU, Ertugrul Apakan, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului de Securitate ONU, Gert Rosenthal.
NATO şi Naţiunile Unite au cerut Siriei să înceteze imediat orice acţiune agresivă împotriva Turciei.Într-o încercare de aplanare a conflictului, oficiali ai regimului sirian au exprimat condoleanţe familiilor care şi-au pierdut apropiaţii în incidentul de miercuri seara, anunţând deschiderea unei anchete pentru elucidarea circumstanţelor atacului.
Turcia a răspuns cu foc
Turcia a bombardat miercuri ţinte situate pe teritoriul sirian ca represalii la tirurile cu obuze venite dinspre Siria ce au provocat moartea a cinci civili într-o localitate situată în vecinătatea graniţei dintre cele două ţări, a anunţat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan.
„Acest atac a făcut obiectul unei riposte imediate a forţelor noastre armate (…) care au bombardat de-a lungul frontierei ţinte identificate prin radar”, a precizat Erdogan într-un comunicat dat publicităţii în cursul serii. Incidentul de miercuri este cel mai grav produs între cele două ţări de la distrugerea, în luna iunie, a unui avion militar turc de o rachetă siriană.
Siria: “condoleanţe familiilor victimelor şi prietenilor noştri, poporul turc”
Siria transmite condoleanţe “prietenilor” turci şi a anunţat că a deschis o anchetă asupra originii tirului de artilerie transfrontalier în care au fost ucişi cinci civili turci, a anunţat Omran Zoabi, ministrul sirian al Informaţiilor. „Părţile vizate studiază în prezent originea tirului împotriva Turciei”, a declarat ministrul sirian. „Siria prezintă sincere condoleanţe familiilor victimelor şi prietenilor noştri, poporul turc”, a declarat el. „Frontiera turco-siriană este lungă, iar Siria cere o cooperare pentru controlul frontierei”, a declarat ministrul sirian al Informaţiei.
Omran Zoabi a reiterat declaraţiile Damascului potrivit cărora Siria luptă „împotriva teroriştilor” susţinuţi din străinătate. Siria a acuzat în numeroase rânduri Turcia că antrenează şi finanţează grupări din cadrul opoziţiei armate faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad. „Există grupări străine care constituie un pericol nu doar la adresa securităţii naţionale siriene, ci şi la adresa securităţii regionale”, a declarat ministrul sirian. Fără să acuze în mod oficial rebelii de tirul de obuz lansat împotriva teritoriului turc, Zoabi a declarat că lansează un apel „ca frontiera să fie controlată şi ca rebelii să fie împiedicaţi să o traverseze”.
Ban Ki-moon cere Turciei să nu escaladeze situaţia
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut miercuri Turciei să menţină deschise toate canalele de comunicare cu Siria pentru a evita escaladarea tensiunilor între cele două state vecine, după ce obuze trase din Siria au căzut în Turcia şi au ucis cel puţin cinci persoane. Ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu l-a informat pe secretarul general al ONU, în cadrul unei convorbiri telefonice, miercuri, despre incidentul produs în sud-estul ţării, în apropierea graniţei cu Siria. Davutoglu a discutat, de asemenea, pe aceeaşi temă şi cu mediatorul internaţional pentru Siria Lakhdar Brahimi.
„Ban Ki-moon l-a încurajat pe ministru să menţină deschise toate canalele de comunicare cu autorităţile siriene, pentru a diminua orice tensiune ce ar putea apărea în urma incidentului”, a precizat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Martin Nesirky.
Reuniune NATO
Incidentul a generat şi o reuniune de urgenţă a ambasadorilor NATO, Turcia fiind membru al Alianţei Nord-Atlantice. Ambasadorii statelor NATO au declarat că reuniunea de urgenţă s-a impus din cauza recentelor „atacuri agresive” ale Siriei la frontiera de sud-est a alianţei, fapt ce constituie, spun aliaţii, o flagrantă încălcare a dreptului internaţional şi un pericol clar la adresa securităţii unuia dintre aliaţi, respectiv Turcia.
Reuniunea a avut loc la cererea Turciei după tirurile de obuze dinspre Siria. Ambasadorii aliaţi au condamnat ferm atacurile, pe care le consideră o sursă de îngrijorare. Statele membre NATO şi-au anunţat din nou solidaritatea cu Turcia şi faptul că vor continua să monitorizeze atent situaţia de la graniţa turco-siriană. În acelaşi timp, aliaţii i-au cerut Siriei să înceteze atacurile agresive la adresa unei ţări aliate şi să pună capăt încălcării flagrante a dreptului internaţional.
Întâlnirea şi discuţiile ambasadorilor NATO au avut loc pe baza articolului 4 al Tratatului fondator al Alianţei, care prevede că orice ţară aliată poate cere consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independenţa şi securitatea ei sunt ameninţate. O reuniune asemănătoare a Consiliului Nord-Atlantic a avut loc în luna iunie, tot la cererea Turciei, după ce aviaţia siriană a doborât atunci un avion militar turcesc.
de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Posibilitatea înfiinţării în România, în colaborare cu ONU, a unui Centru Regional de excelenţă în domeniul medierii a fost discutată la New York de către ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, cu secretarul general adjunct al ONU, Jan Eliasson.
Demnitarul ONU a apreciat sâmbătă expertiza deosebită a României în domeniul securităţii şi contribuţia ei la stabilitatea şi securitatea internaţională, atât în plan regional, în zona Balcanilor de Vest, Europa de Est, Caucaz, precum şi în plan global, în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Un accent deosebit a fost pus pe mediere, un domeniu de importanţă deosebită pentru ambele părţi, mai ales din perspectiva expertizei României, inclusiv în calitate de membru al Grupului de acţiune pentru mediere.
Jan Eliasson a subliniat că România poate acţiona ca factor cheie de mediere atât în propria regiune, cât şi în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord, având în vedere poziţionarea sa, experienţa în domeniu şi relaţiile diplomatice şi economice tradiţionale ale României cu statele din aceste regiuni. Secretarul general adjunct al ONU a sugerat valorificarea, în cadrul unui astfel de proiect, a experienţei României atât din perspectiva ONU, cât şi din cea a Uniunii Europene. Ce doi oficiali au evidenţiat oportunitatea pentru România, în calitate de donator emergent şi membru al Uniunii Europene, de a-şi extinde arealul geografic privind valorificarea expertizei, încă proaspătă, de tranziţie, în multiple domenii: statul de drept, drepturile omului, infrastructură, reformă instituţională.
Şeful diplomaţiei române a menţionat, ca deziderat al României, transferul modelelor de asistenţă, acordată de România statelor din Balcanii de Vest în demersurile europene şi trans-atlantice ale acestora, către parteneri din Europa de Est, Caucaz, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
